347,571 matches
-
în lumea ,,așezată" din Giardini, ele au extins geografia Bienalei, așa cum au extins-o și pe aceea a lumii, catre spațiul venețian propriu-zis și către spații neconvenționale care trăiesc la limita realului cu metaforă și cu proiecția imaginara. O prezență specială, nu lipsită de un patetism trist, a avut-o Macedonia, ai cărei artiști, fără pavilion și fără un loc marcat, s-au manifestat în aer liber prin abordarea nemijlocita a vizitatorilor și prin distribuirea cataloagelor proprii. Bienala de astăzi exprimă
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
vie din care scoatem capul/ e cald e frig..." - O piesă terestră. Caii dând din copite la apropierea speranței, dintr-o altă poezie, oglindă zilei în amiază, "vibrând în chipuri de sticlă/ ce nici o gură n-au sărutat", dau în special măsură apetitului de plenitudine răbufnitoare: "Și trec despletita prin vântul gigant,/ viespi vărgate cad pe aproape,/ în putregai lucește un diamant/ regeste poftindu-mă în ape" - ca pe o altă Ofelie. Se petrec, în aceste cadențe de jurnal liric străfulgerări
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
construcției cu prepoziția de: un aparent similar bine de bine a fost deja explicat de Iorgu Iordan că frază eliptica, în care de e conjuncție ("e bine, dacă-i bine"); mii de mii are valoare asemănătoare, dar aparține la modelul special al numeralelor. În rest, întîlnim fie repetiția imediată (bun, bun) sau cu alte instrumente gramaticale decît de (lume peste lume, frig și frig), fie construcții cu sens superlativ în care termenii legați prin de sînt diferiți: pui de somn, mama
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
umorul, nu lipsesc, la o cotă imensă, îndeosebi în scrisoarea magnifica și atît de cultural germană, a Împăratului... * N-ar strică deloc, cred, dacă aceste două scrisori ar fi fost, sau vor fi cîndva citite în cor, într-o ședință specială, de mai marii noștri conducători politici, în frunte cu președintele. Măcar ele să fi fost lecturate de toți înainte de sosirea Papei la noi, așa că chestie; dl. Radu zis Mischiu mai lăsînd la o parte poezeaua. Iar după aceea, să pună
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
cea din urmă izbucnire dintr-o serie care abia începe. Mințind cu nerușinare, încălcîndu-si cu cinism promisiunile, terfelindu-si huliganic propria semnătură, guvernanții trăiesc într-o realitate paralelă. Ce e drept, una paradisiacă: au la dispoziție elicoptere și iahturi, case speciale de odihnă și bodyguarzi cu deltoizii cît orizontul, locuri de recuperare și relaxare, într-un cuvînt, tot ce posedă și sultanul din Brunei - cu o singura diferență: ilustrul suveran își plătește luxul din banii proprii, pe cînd guvernanții nu ezită
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
care s-au bucurat de spații muzeale greu accesibile, inclusiv de acelea ale Muzeului Național de Artă. Exemplul lui Emil Ciocoiu, rezident în Germania, este unul pe cît de convingător, pe atît de jenant. Alături de artiștii deja amintiți, un loc special prin conținutul relațiilor sale cu fenomenul artistic românesc și prin implicarea directă în dinamică acestuia, îl are pictorul George Tzipoia, stabilit de șaptesprezece ani în Elveția, la Geneva. El a revenit în România de nenumărate ori după 1989, atît pentru
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
plasează, în fond, o operă, înaintea timpului ei (vezi "eșecul" inițial al Aventurii lui Antonioni, fluierate de public, la Cannes, neînțelese pentru o clipă)... S-o recunoaștem: nici urma de glorie în eșecul tinerilor de acum. Nici urma de amprenta specială. Privindu-le filmele, daca n-ai ști de cine sînt facute, ai crede că lupii tineri sînt bătrînicioși și fără "ghiară"... Că și nostalgia, tinerețea nu mai e ce-a fost odată. În ^99, festivalul a aniversat 40 de ani
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
autorul o reîntîlnește pe Gilberte, acum bătrînă; la început nu o recunoaște, nu realizează cine e, apoi, într-o fracțiune de secundă, fata brăzdata de riduri întinerește, bătrînica redevine, sub privirea proustiană, proaspătă Gilberte de odinioară. Pentru o dată, acest "efect special" nu mai pare pueril, ci iradiază o nostalgie sufocanta. Apropo de nostalgie. Păcat că un film splendid, făcut tot sub culorile Franței, de georgianul Iosseliani (Adio, pășune pentru vaci!) a fost prezentat în afara competiției. Ar fi putut fi La Palme
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
a și realizat o antologie a prozei fantastice românești în care a considerat firesc să integreze și un text propriu. Simple întâmplări cu sensul la urmă, dar și Clepsidra cu venin sunt volume de proza interesante mai ales că manieră specială de tratare a realului. Mircea Iorgulescu indică anumite procedee specifice prin care ironia trece în fantastic sau perspectiva insolita provine dintr-o înnobilare deloc bufona a faptelor celor mai prozaice. Pe de altă parte, într-un român mult ulterior celui
Romanul prozatorului la tinerete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17861_a_19186]
-
s-a gîndit, în ultimii ani de viață, să adune într-o carte momente semnificative din viața scriitorului. Folosește, pentru asta, texte concludențe ale scriitorului dintr-o perioadă sau alta, ediția să constituindu-se că o autobiografie de un fel special. Oricum, cititorul acestei ediții (textele, cele mai multe, sînt traduse de editor) realizînd, pe fragmente, ceva din inegalabilul tragism al unei vieți cu totul neobișnuită. (Prima secțiune a ediției e intitulată chiar "Autobiografia", de parcă toate celelalte n-ar avea același caracter). Se
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
cu și despre tineri, unii imorali, alții amorali, cu o morală de încheiere lesne de ghicit: cine face că ei, așa va sfîrși. Din categoria science-fiction-ului vom aminti The Matrix/Matrix cu Keanu Reevs, o feerie, se pare, a efectelor speciale de clasă. Pe Sharon Stone o veți putea urmări în toată splendoarea să într-o peliculă de acțiune, Gloria. Urmăriri combinate cu momente de drăgălășenie între starul consacrat cu Basic Instinct și un puști de culoare. Comedia romantică Forces of
Avanpremiera pentru toti by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17897_a_19222]
-
Cu un astfel de trecut, regizorul este, desigur, lipsit de orice fel de prejudecăți sau complexe ceea ce transpare în film. O dovedesc din plin scenariul și imaginea. Nu mai punem la socoteală faptul că în apariții episodice ori că figurație specială au fost folosite figuri adevărate ale lumii interlope londoneze, ceea ce a creat cu certitudine o mare autenticitate, precum și groază actorilor. Dintre ceilalți interpreți trebuie amintiți atît compozitorul și cîntărețul Stîng, cît și Vinnie Jones, cunoscut fotbalist, căpitan al echipelor britanice
Unde nu-i foc, nu iese fum by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17880_a_19205]
-
doi pe scara Richter. Vă imaginați. Dar erau și momente cînd Safta nu se află de față, cînd rămînea cîte o zi-două, singur. Ei, atunci să fi văzut strategii nimicitoare. Întîi că dl. Sache avea pentru muște și un plici special adus din Chină și care, pe lîngă că pleznea musca, o și îmbiba pe loc cu un soi de zeama verzuie, - nu verde de Paris, - îi spunea, cu litere chinezești, ireproductibile, cam așa uhî. Zeama era un acid puternic din
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
a trecătorilor era gata s-o ia pe talpă și s-o strivească de asfalt, îi vorbește, îi spune ceva, ca și cum pe viitor să fie ceva mai atentă cu brutele astea de pe Magheru. Pe urma caută în buzunar o cutiuța special aleasă pentru astfel de intervenții de securitate, viră insectă în ea, bagă cutiuța la loc în buzunar, și precis că în ziua aia, trecînd că de obicei prin Cișmigiu, va depune furnicuta la loc sigur, pe vreo floare sau pe
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
cu inteligență. Spune pe șleau că Ecaterina Bălăcioiu - ucisă la rece de Securitate - a fost asasinata. Îi face defunctei un mizerabil portret, încheiat cu un reproș pentru ucigași. Cenzorul nu l-a obligat să șteargă paragraful, semn al unor relații speciale, cu un caracter poate mai înfiorător decât cel al mărturisirilor scrise de mâini cu unghiile smulse. Firii structural scindate a lui Ion Caraion îi răspundea un neașteptat schizoidism al Securității, devenită naționalistă după ce râsese de pe fața pământului mai toată elită
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
Șovăiala, este un dublu apel la inima cititorului sau, cum spune inspirat într-un vers însuși autorul, un "dublu click". Primul click, cel care orientează atenția cititorului, îi aparține Editurii Brumar de la Timișoara: o ediție de lux cu un format special, cu foaie de cea mai bună calitate, cu cinci desene de Dan Ursachi etc. Interesante sunt notele editoriale contaminate de un aer arhaic și familiar: "Șovăiala iese de sub tiparul editurii Brumar din Timișoara în zilele lui decembrie 1999"(s.m
"Dublu click pe inimă" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17195_a_18520]
-
Luminița Marcu Cartea Sorinei Sorescu despre I.D. Sîrbu este o monografie specială din toate punctele de vedere, mult deosebită de orice demers omagial așa cum apar nenumărate în urbea în care scriitorul și-a petrecut ultima parte a vieții. Deși cartea a apărut la sfîrșitul anului trecut, ecourile au întîrziat să apară și
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
în cele din urmă să aflu cîte ceva despre propriile dogme, mirîndu-mă de tot felul de ființe, de obiceiuri și de cuvinte care nu seamănă cu ce lăsasem eu acasă". (17) Este vorba de un efort de focalizare cu totul special, fără să împărtășească entuziasmul hagiografic, autoarea face de fapt cu mult mai mult, efortul de adecvare a limbajului critic la o operă atipică, presupunînd de fapt o devoțiune neașteptată, derutantă chiar pentru cititorul obișnuit cu monografii mai infidele, dar mai
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
-i lovim peste bot" întrebuințată de dl Iliescu nu e, politic, o noutate. Ea e chiar venerabilă pentru admiratorii sloganurilor comuniste din anii '50, cînd capitalismului trebuia să i se dea peste bot, iar capitalismului sau imperialismului american în mod special. În împrejurări însă în care actuala putere întreține relații excelente cu Statele Unite, chiar dacă președintele Constantinescu nu are un scor bun în sondajele din țară, ce are de cîștigat România din declarațiile de tip dat peste bot ale d-lui Iliescu
Datul peste bot în numele țării by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17204_a_18529]
-
Ion Dumitriu," spre a rememora acel eveniment, au organizat în același spațiu cea de-a doua expoziție postumă a pictorului. Dincolo de circumstanțele omagiale și de încărcătura emoțională care însoțesc orice moment evocator, actuala expoziție are, prin conținutul ei, o semnificație specială în lungul șir al expozițiilor lui Dumitriu, iar prin raportare strictă la expoziția de acum doi ani, valoarea unui element de echilibru și de contrapondere într-o construcție simetrică. Mai exact, în intervalul dintre cele două expoziții, citită însă în
Tînărul Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17199_a_18524]
-
vedere material, nu le găsește susținere. Există, însă, și rezolvări fericite. Punctuale. Puțin numeroase. Cu destule luni în urmă, primul dirijor al Orchestrei Naționale Radio, Horia Andreescu personal, a primit invitația de a conduce Orchestra Națională Radio, în cadrul unui concert special, susținut la Köln; relativ recent concertul a avut loc în marea și moderna sală a Filarmonicii locale situată lângă impunătorul Dom, pe malul stâng al Rinului. Arhitectonica sălii este modernă. Acustica este perfectă. Îmbietoare. Pe podium sunetele se adună și
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
orchestră, de George Enescu. În plus, publicul din Köln a putut audia și lucrarea "Ison II" de Ștefan Niculescu. Deloc surprinzător pentru nivelul de înțelegere, pentru curiozitatea vie a melomanului german, tocmai lucrările românești s-au bucurat de o atenție specială; au fost salutate cu entuziasm inclusiv de presă. Și este util a observa și alte perspective în acest sens; a fost apreciată "impetuozitatea muzicii lui Enescu apărută ca o izbăvire". Iar în Ison II, faptul că "Niculescu poziționează contrastant elementele
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
scriitori consacrați, alături de altele, încă necunoscute, dar cu texte interesante, cum e și cazul editorului, ce-și rezervă partea leului din spațiu: poeme proprii și interpretări minuțioase pe text ale celor 11 elegii de Nichita Stănescu. Am apreciat în mod special din sumar ciclul de poeme Călătorie spre transparență de C.D. Zeletin, fragmentul din piesa Zozo (Numărătoare inversă) de Saviana Stănescu și o adevărată bijuterie care sclipește rotund și deloc palid printre nori - proza lui Bogdan Suceavă, Să auzi forma unei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17187_a_18512]
-
Alex. Ștefănescu O viață trăită prea repede Redacția revistei Manuscriptum a realizat și pus în circulație un număr special Cristian Popescu, însoțit de o ediție anastatică a unui voluminos caiet-manuscris al poetului, dăruit de el pictoriței Laura Covaci. Ambele tipărituri se remarcă prin profesionalism și bun-gust (printre colaboratori se numără și vestitul grafician Mircea Dumitrescu) și, fiind complementare, compun
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
aproape de răsturnare barca obișnuințelor noastre literare, este mai puțin cunoscută decât una narcisistă și minoră (excepție făcând, bineînțeles, scrierile celor doi vizionari deghizați în textualiști, Mircea Cărtărescu și Matei Vișniec). Unii dintre "nouăzeciști" sunt prezenți cu texte în recentul număr special al revistei Manuscriptum. Fiecare îl evocă pe Cristian Popescu din perspectiva lui, colaborând la compunerea unui insolit portrait en miettes (pentru a parafraza un titlu al lui Eugen Ionescu). Mihail Gălățanu își amintește cum scria tânărul poet: "Scria pe niște
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]