5,409 matches
-
la română. I.N.O.: Venită după „Iașii două milenii de atestare documentară (Elanul nr.69/2007), cartea Dv.”R oman itatea orientală în perspectivă eminesciană”nu are nici o pref ață ori postfață de autor sau comentator, nici o recomandare... M.L.: Are spusele cărții iar prefațatorul, postprefațatorul sau recomandarea o dă textul și o fac cititorii, după ce o străbat... I.NO.: Și totuși, ca să servim „masa”, ce face cartea Dv., îl scoate în față pe Mihai Eminescu, dă cu „tifl a” l ui
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
la material străin. Dacă s-ar ține seamă de această observație, nu s-ar strecura unele părți și afirmații, care nu mai corespund cu rezultatele noilor cercetări. Am putea cita, de pildă, că s-a repetat, și de astă dată, spusa despre alcătu irea codului civil în câteva săptămâni, 7 după autori în loc de 6, cum se spunea, când s-a dovedit și într-o comunicare citată aci că altul este adevărul. Același lucru s-a întâmplat cu unele părți referitoare la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
aceeași zi, dar la ore diferite, despre același text și melodie „Deșteaptă te, româneʺ, una dată pe seama lui Andrei Mureșanu, alta pe a lui Anton Pann, cu ce a rămas tânărul auditoriu sau ascultătorul de rând? Pentru clarificare, redăm nedumeriților spusele lui L.V. (Leon Volovici) din „Dicționarul Literaturii Române de la origini până la 1900ʺ, Editura Academiei, 1974, despre And rei Mureșanu (pag. 596 597) care spune cercetătorul, „și-a realizat vocația pentru poezia socială și patriotică d upă 1843, cu Glasul unui
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
G. Coșbuc, la O. Goga și mai târziu la A. Cotruș și M. Beniucʺ, ca în zilele noastre să ajungă imnul de stat al României de după 1989, adăugăm noi. La cele de mai sus, în completare și deplină lămurire, înscriem spusele lui G. Călinescu în a sa Istoria Literaturii Române: „Un răsunet (Deșteaptă-te, române!ʹʹ ) nu e nici mai poetic, nici mai concis decât celelalte. El c uprinde câteva versuri de deschidere pline de strigăte, care, puse pe mu zica
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nouă zdruncinătură, când, deodată, unul din participanți începu un cântec. Ca prin farmec, podelele fură curățate de moluzul prezent și dansul începu cu veselie și frivolitate, ca și cum nimic nu s ar fi întâmplat în ajun. Viața mergea înainte! Știrile din spusele celor doi misionari scoți eni relevate de Alex Lapedatu prezintă interes pentru că dezvăluie nu numai situația evreilor în țările române, dar și starea socială, îndeletnicirile claselor sociale, obiceiurile și viața oamenilor, starea economică, culturală, politică. Moldova le apărea ca o
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
președintele „vorbește adânc", ori pentru cei care doresc să dea drumul la o nouă șarjă de înjurături și blesteme, care îl analizează, până își dau seama că iar nu are nici un sens logic. Dacă ar fi, să ne luăm după spusele locatarului cu viză flotantă de Cotroceni, noi am ieșit, intrat și reieșit din criză, recesiune, sau orice altă formă de depreciere economică posibilă, de vreo șase ori în ultimii trei ani. Probabil, după părerea lui, am făcut asta în mod
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Ca la pepeni. Cei care stau bine cu memoria, (deși la memoria colectivă a poporului acesta mioritic, speranța de a ține minte, bate spre zero) își amintesc afirmațiile din campania din 2009, sau cu alte ocazii. Pe atunci, criza după spusele lui, este departe de hotarele țării noastre, erau bani pentru a da 50% în plus la salariu profesorilor și câte și mai câte, încât mulți, foarte mulți tălălăi de pe coastele Carpaților, au rămas cu gura căscată, visând la zorii de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
el, cu mult înainte de a fi pus la zid. O să vă spun eu, fiindcă se pare că și acum lucrul acesta este ținut în mare secret. Cei care executau mârșava ispravă, în ajun de Crăciun, se temeau ca să nu rămână spuse cu limbă de moarte de Ceaușescu, celebrele cuvinte ale cântecului proletar nu-i nici o mântuire, în regi, ciocoi sau Dumnezei" fiindcă poporul acesta, nu trebuia să afle prea curând adevărul acesta, iar când îl vor afla, să fie prea îndobitociți
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de cap forțelor de invazie. Dar cum se spune, despre morți numai de bine". Și conchide nea Grigore: „eventualitatea ca decizia regelui Leonidas să fi fost una greșită, nu este deloc de neglijat!" Și eu de colo, aș supralicita la spusele lui nea Grigore, fiindcă am văzut și filmul cu hopliții lui Leonidas, așa că aș spune că tipul „eroului", este el însuși neclar. Chiar statuia regelui-erou Leonidas, prezentat nouă, ca un bărbat musculos și arătos, ca un fotomodel al zilelor noastre
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
răzvrătesc, Fiind ulei pe foc, zăpada pe firi reci; Neagă, afirmă, și-ntorc cioc de-alcioni Spre-orice furie-ori toana la stăpîni, Știind nimic alt, ca și cîinii: să ia urma. (Lui Oswald) Ciumă pe fața ta de epileptic! Zîmbești la spusa-mi, parcă-aș fi bufon? Gîsca, de te-aș avea-n cîmpia Sarum, Te-aș duce găgăind acas' spre Camelot. CORNWALL: Ce, ești nebun, bătrîne? GLOUCESTER: Cum se iscat-a ceartă? Spune, dar. KENT: Nimic pe lume nu se-urăște-atît Ca
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
profunde cugetări care înalță și înflăcărează, căci „în capetele sfinților s-au tezaurizat cele mai presus de cuvânt”<footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime..., cuv. V, p. 228. footnote>. Ni se vor întipări astfel pe latul minții noastre spusele lor și ne vor pătrunde adânc în inimă. Dumnezeieștile învățături ale Părinților stârnesc fierbințeala dragostei de Dumnezeu, curăță gândurile, împrospătează vigoarea sufletului, adună veselie în inimă, ne învață să dărâmăm erezia și să zidim în Biserică învățătura cea sănătoasă, „să
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
nu era de ajuns pentru a consacra un romancier. Autorul lui Bizu trebuia să mai facă dovada capacității sale de obiectivare și de invenție epică, astfel încât "ficțiunile" din textele anterioare (amintiri, documente etc.), într-o primă fază "romanțate" involuntar (după spusa lui Lovinescu), să intre într-o configurație narativă complexă (romanul-melodramă), ca niște "episoade" sau "scene-pivot" aparent autonome, legate însă între ele cu un anume sens, relevabil abia la final. Cu alte cuvinte, o dată schițată, psihologia invariabilă (schematică, schizoidă) a eroului
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în lacrimi în prezența femeii, impresionat atât de gândul inevitabilei despărțiri, cât și de melodia sfâșietoare a unei romanțe sentimentale executate tocmai atunci, în apropiere, la o flașnetă. "Valul muzicii" precizează cu claritate raporturile dintre cei doi amanți, limpezind, după spusa naratorului, "apele sufletului". Nesigur pe el, cu toate că simte imboldul unor atingeri mai îndrăznețe, Bizu ezită s-o sărute pe Diana, căreia îi explică metodic mobilurile comportamentului său (face teoria amânării necesare). Femeia, în schimb, recunoscătoare, îi mângâie mâna pe care
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
tarziu, în august 1903, petiționarul neobosit a primit din partea Administrației Casei Școalelor (fondul Iosif Niculescu) o bursă de 150 de lei21, dar nu și-a încheiat studiile în toamnă, așa cum ar fi trebuit, dacă ar fi se ne luăm după spusele sale că s-ar fi aflat în ultimul an... În vara anului viitor, mai precis pe 8 / 21 iunie 1904, Butză îi scria din nou Ministrului României în Belgia rugându-l să intervină pe langă Rectorul Universității Libere, ca să-l
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
des, în aceeași banală realitate diurnă, se observa clar că și ea avea aceleași aspirații ca și Mura, să-și slujească patronul, să nu iasă din cuvântul lui și să-l satisfacă în mod ireproșabil. Dacă se ține cont de spusele ei, ar fi fost cândva o artistă de mare valoare, o divă renumită, o stea a Teatrului de Revistă din capitală, cunoscută și apreciată și în străinătate. Soarta însă a fost vitregă cu ea, nu a avut noroc. În urma unui
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Sub impresia celor povestite de mama lui Florin și trecând pe lângă acest monument își aminti de medalia din argint, mare cât palma, cu Mausoleul Eroilor de la Mărășești pe o parte, iar pe cealaltă parte două chipuri față în față. După spusele tatălui său, era vorba de doi regi ai României. În timpul crizei de după al Doilea Război Mondial, părinții au schimbat-o pentru o traistă de mălai. Interesante vremuri. Ce ar fi dacă l-ar provoca la o discuție în legătură cu această temă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și prietenos, acum pensionar, fost coleg cu Bidaru încă din clasa întâi primară. Acesta, după ce a obținut titlul de învățător și după efectuarea stagiului militar, patruzeci de ani la rând a lucrat la una și aceeași școală. În prezent, după spusele lui, are de toate numai în câte un singur exemplar: o singură soție pe care nu o împarte cu nimeni, o singură pensie pe care o împarte cu soția, o fiică pe care a botezat-o Zânica pentru frumusețea ei
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
părerea referitor la evenimentele și la problemele pe care le aveau de rezolvat. Excluzând pregătirea de specialitate, aveau ceva comun: știau să tacă cât și când era necesar, nu afirmau și nu contraziceau decât în momentul când erau siguri pe spusele lor, aveau o pregătire multilaterală și... un lucru foarte important, nu erau lacomi; se mulțumeau cu ceea ce aveau la îndemână; prețuiau și puneau în valoare frumosul din artă, natură și, în special, din natura umană. Deși întâlnirile lor nu aveau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de ce era negru la față și de ce ea nu mai e la librărie. S-au împlinit previziunile noastre, pentru care el din prieten ne-a devenit cel mai mare dușman. I-a fugit soția de acasă cu un amant, după spusele lui, definitiv și pentru totdeauna. Nici nu știe precis în ce localitate. Bănuiește că în București. Asta-i bună! De fapt, era de așteptat un asemenea deznodământ. Da, măcar știe cu cine a fugit? El presupune că ar fi vorba
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și în prezent. Colonel în rezervă, s-a retras cu soția sa în casa moștenită de la răposații ei părinți undeva la țară unde, dimineața, după ce-l trezește cocoșul, se apucă de o treabă pe care nu o mai termină, după spusele lui, niciodată: nici când ginerele, nici când cele două nurori cu bărbații și nepoții de mână, nu numai în prejma sărbătorilor, ci mai ales, de câte ori rămân fără bani, vin să-și încarce portbagajele cu alimente ecologice, luate pe gratis de la
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pe față, sugeră pentru câteva secunde celor doi musafiri tineri că ea este logodnica pe care o așteptau. O salută respectuos. Știa că se pregătise pentru o discuție solemnă, în timp ce auzi. Mama mea! Bidaru Siona. Aproape că vă cunoșteam din spusele soțului meu, printre altele că iubiți mult sporturile de iarnă, în special schiurile. Iar el v-a moștenit pe dumneavoastră. Douăzeci și nouă de ani, șaizeci și patru de kilograme, un metru și șaptezeci și cinci, tocmai bun de însurat, ținu să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
vis-a-vis, deși șușoteau ceva între ei din care Bidaru nu pricepea nimic, erau cu ochii pe el. La un moment dat, liniștea relativă s-a întrerupt brusc. Mișu, sigur pe sine, deși înalt, pentru a da o mai mare importanță spuselor sale se ridică în picioare și declară solemn: Pentru cununie suntem planificați pe 20 august. Ne-ar face plăcere să ne fiți nași! Ne cunoaștem din copilărie. Suntem cei mai buni prieteni. Ce zici? Batem palma? Nu pot! În perioada
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cum ridicase din Cimitirul Central un om înghețat. Era un tip înalt, mai lung decât targa. Era viu? Întrebă Bidaru cuprins de o bănuială. Nu pot să-mi dau seama. Mă grăbeam să nu întârzii la ore și totuși, după spusele celor care-l văzuseră mai bine, părea mort. Mai avea și o sticlă cu o băutură necunoscută lângă el. Au luat-o pentru analize. Cineva spunea că-l cunoaște. A fost profesor de limba română... Știa cumva și cum îl
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
săi, subliniind finalitatea orei de religie: apropierea elevilor de Dumnezeu: „nu trebuie avută în vedere numai ținta poruncii: «dragostea din inimă curată, din cuget bun și din credință nefățarnică» (I Timotei 1, 5), la care să se refere toate cele spuse, ci trebuie întoarsă și îndreptată spre această țintă și privirea celui catehizat”. Ideea aceasta este reluată și în capitolul următor: „După ce îți propui această dragoste ca scop la care să se refere toate câte le spui, orice povestești, povestește în
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
vaste și un lexic elevat sunt îndemnați de Fericitul Augustin, „să învețe în primul rând să asculte Sfintele Scripturi pentru ca limba lor viguroasă să nu li se pară fără nici o valoare doar pentru că nu e bombastică. Să nu creadă că spusele și faptele oamenilor despre care citim în acele cărți, învăluite și ascunse cum sunt veșmintele trupești, nu se cuvin explicate și arătate spre a fi înțelese, ci trebuie doar acceptate așa cum sună cuvintele”. Fericitul Augustin prezintă interpretările Sfintei Scripturi date
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]