5,507 matches
-
În memoria sa. Învățarea asociativă de către câine se explică prin aceea că, după ce a Învățat un lucru și s-a deprins cu el, face legătura sau conexiunea cu lucrul nou, pe cale de asociere, iar reacția de răspuns la acest nou stimul este identică, cu aceea pe care o are față de exercițiul cunoscut și imprimat deja. Unii cercetători străini au stabilit mai multe tipuri de Învățare la animale, dintre care unele se constată și la câinele-lup, cum ar fi Învățarea intuitivă și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
acumularea În timp, de către câinele-lup, a unor impulsuri din afară, care nu prezintă interes pentru el În momentul perceperii, motiv pentru care nici nu reacționează imediat la ele, Însă În mod involuntar se Înregistrează În subconștient. În anumite momente acești stimuli externi stocați se reactivează și câinele uzează, voit sau nu, de ei, În Împrejurările date. Învățarea prin explorare duce la formarea unui comportament exploratoriu adecvat diferitelor scopuri, printre care cel pentru detectarea drogurilor, activitate pe care câinele o desfășoară cu
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
decelează mirosul specific drogurilor dintr-o Încăpere, mijloc de transport sau care sunt ascunse În bagaje, haine etc., cu o rapiditate uimitoare. Fără Îndoială că și această deprindere sa format lent, prin acumularea În timp și imprimarea În memorie a stimulilor determinați de mirosul specific fiecărui drog. Datorită faptului că În primele zile de la naștere cățeii nu văd, având ochii acoperiți de pleoape, simțurile tactil și auditiv sunt prioritare pentru a putea fi legați de cățeaua mamă și de ceilalți congeneri
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de la naștere cățeii nu văd, având ochii acoperiți de pleoape, simțurile tactil și auditiv sunt prioritare pentru a putea fi legați de cățeaua mamă și de ceilalți congeneri. În cazul Îndepărtării Întâmplătoare a cățeilor din cuib, revenirea este Înlesnită de stimulii sonori emiși de mamă, care sunt imprimați În memoria acestora. De fapt, comportamentul câinelui continuă să se bazeze toată viața lui, În principal, pe stimulii acustici și olfactivi. Acest fapt explică Încă o dată de ce câinele, În deplină dezvoltare și maturitate
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de ceilalți congeneri. În cazul Îndepărtării Întâmplătoare a cățeilor din cuib, revenirea este Înlesnită de stimulii sonori emiși de mamă, care sunt imprimați În memoria acestora. De fapt, comportamentul câinelui continuă să se bazeze toată viața lui, În principal, pe stimulii acustici și olfactivi. Acest fapt explică Încă o dată de ce câinele, În deplină dezvoltare și maturitate fizică, poate să-l confunde de la distanță pe stăpânul său, dacă nu este avertizat prin stimuli acustici, prin voce, a cărei tonalitate este inconfundabilă pentru
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
să se bazeze toată viața lui, În principal, pe stimulii acustici și olfactivi. Acest fapt explică Încă o dată de ce câinele, În deplină dezvoltare și maturitate fizică, poate să-l confunde de la distanță pe stăpânul său, dacă nu este avertizat prin stimuli acustici, prin voce, a cărei tonalitate este inconfundabilă pentru el. Ca o concluzie, se poate arăta că procesul de Învățare a câinelui-lup nu este determinat În exclusivitate de stimulii ce provin din mediul extern ci, În mare măsură, de elemente
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
confunde de la distanță pe stăpânul său, dacă nu este avertizat prin stimuli acustici, prin voce, a cărei tonalitate este inconfundabilă pentru el. Ca o concluzie, se poate arăta că procesul de Învățare a câinelui-lup nu este determinat În exclusivitate de stimulii ce provin din mediul extern ci, În mare măsură, de elemente de natură genetică. Oricât am Încerca pe arena de dresaj să determinăm câinele să-și imprime anumite deprinderi dorite de noi, dacă nu are un fond genetic adecvat, aceste
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
un recul al democrației? Dacă privim cu atenție toate aceste țări, constatăm că ele au mai mult în comun chiar decât ar dori să recunoască: instituții care le-au copiat pe cele occidentale și care funcționează doar dacă există un stimul exterior. România a ales introducerea ombudsman pe model suedez dar, atunci când statul de drept a fost în pericol, Avocatul Poporului a fost destituit în câteva ore, fără justificare și înlocuit cu o persoană care a refuzat sistematic să răspundă solicitărilor
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
conștiinței, unde este supus analizei critice și 6 proceselor logice și unde se conturează răspunsul rațional. Dar noi reacționăm nu numai față de semnificația specifică a vorbirii, ci față de un Întreg complex care acompaniază această vorbire și În anumite situații, de stimuli nonspecifici pentru vorbire, care o preced sau o succed. Numărul acestor stimuli nespecifici este extrem de mare - gesturi, umblet, expresie facială, expresia ochilor, dicție, intonație, numeroase mișcări neobservabile, prestigiul persoanei care vorbește, starea fiziologică de așteptare ori de trebuințe biologice ale
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Manuela HUŢUPAŞU, Mihaela ŞIMONCA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93093]
-
se conturează răspunsul rațional. Dar noi reacționăm nu numai față de semnificația specifică a vorbirii, ci față de un Întreg complex care acompaniază această vorbire și În anumite situații, de stimuli nonspecifici pentru vorbire, care o preced sau o succed. Numărul acestor stimuli nespecifici este extrem de mare - gesturi, umblet, expresie facială, expresia ochilor, dicție, intonație, numeroase mișcări neobservabile, prestigiul persoanei care vorbește, starea fiziologică de așteptare ori de trebuințe biologice ale receptorului și, În general, orice care În momentul respectiv este legat de
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Manuela HUŢUPAŞU, Mihaela ŞIMONCA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93093]
-
lung Între exigențe, resurse, deci al unui stres profesional prelungit (M. Zlate, 2007). Așadar, dacă stresul are un caracter episodic, burnout-ul se caracterizează prin permanență. Stresul este mai psihologizat, burnoutul conține mai multe aspecte obiective, sociale. În stres nu atât stimulul stresant ca atare contează, ci și perceperea lui de către individ ca fiind stresant. În burnout caracteristicile și constrângerile reale ale vieții profesionale trec În prim-plan. Burnout-ul apare atunci când individul nu mai face față constrângerilor profesionale, resimțind „investițiile” lui relaționale
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
ca parte a Occidentului, adică parte a civilizației Europei. Apropierea lui Putin față de structurile N.A.T.O., structurile Uniunii Europene și O.M.C., este răspunsul la nevoile culturale, materiale ale poporului rus. 205 În timp integrarea în aceste structuri devine un stimul foarte puternic al progresului viitor în Federația Rusă. Evenimentele teroriste din 2001, au reprezentat un prilej extrem de benefic pentru politica externă rusă, Putin se alătură liderilor lumii care suportă și susține orice demersuri antiteroriste, câștigând aprecierile și simpatia liderilor occidentali
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
susține că frustrarea produce supărare, o stare de pregatire emoțională pentru a agresa. O persoană frustrată poate să dea curs furiei atunci când sunt prezente și anumite semne ale agresivității sau, uneori, când nu sunt prezente asemenea semne. In primul caz, stimulii asociați pot amplifica agresivitatea. O clasificare a reacțiilor conștiente la frustrare a fost realizată de Rosenzweig (cf. Rudică, 1979, pp.131-132ă, ce utilizează trei criterii: * economia (gradul de deposedare al ă trebuințelor frustrante; * sinceritatea răspunsurilor; * adecvarea răspunsurilor; În cazul primului
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
cu privire la executarea și desfășurarea mișcării. În concluzie, la orice mișcare, participă aproape toate simțurile, într-o măsură mai mare sau mai mică. Excitațiile pe care le recepționează organele de simț sunt transmise spre sistemul nervos central la care ajung și stimulii plecați de la organele interne în activitate. Pe baza tuturor acestor impulsuri aferente, centrii nervoși, sub controlul scoarței cerebrale, reacționează și declanșează contracțiile musculare statice sau dinamice corespunzătoare pentru corectarea continuă a mișcărilor, pentru menținerea echilibrului și pentru coordonarea succesiunii diverselor
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
nervos format din celule foarte mari. Kandel se folosește de studiile lui Ladislav Tauc132 despre această moluscă marină. El înregistrează modificările apărute după stimularea axonului unei singure celule nervoase și repetă înregistrările (în timp ce un alt axon este stimulat de un stimul necondiționat de durere în procesul de învățare-condiționare) și observă schimbările electrofiziologice rezultate din combinarea celor doi stimuli. În 1965, Kandel publică primele rezultate despre potențarea presinaptică, ca formă de învățare, demonstrând că memorizarea este rezultatul schimbării conexiunilor sinaptice anterioare sau
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
marină. El înregistrează modificările apărute după stimularea axonului unei singure celule nervoase și repetă înregistrările (în timp ce un alt axon este stimulat de un stimul necondiționat de durere în procesul de învățare-condiționare) și observă schimbările electrofiziologice rezultate din combinarea celor doi stimuli. În 1965, Kandel publică primele rezultate despre potențarea presinaptică, ca formă de învățare, demonstrând că memorizarea este rezultatul schimbării conexiunilor sinaptice anterioare sau al realizării de noi conexiuni sinaptice, deci al neuroplasticității sinaptice. În 1966, James Schwartz 133 (rămas în
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Are contribuții importante în domeniul sistemului nervos. Elaborează teoria acțiunilor reflexe și mecanismul simțurilor, dar și teoria energiei specifice, afirmând că orice stimulare a retinei se exprimă printr-o senzație luminoasă, acest fapt fiind specific organului senzorial excitat, și nicidecum stimulului. Scoate în evidență importanța celulei. Se declară contra vitalismului. 65 Robert Friedrich Froriep (1804-1861), medic și anatomist german, lucrează la Spitalul Caritatea din Berlin și devine mentorul în anatomie al lui Rudolf Virchow, pe care-l inițiază în microscopie, dezvoltându
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
animale. 130 Nikolaas "Niko" Tinbergen (1907-1988), ornitolog olandez laureat al Premiului Nobel pentru studiul comportamentului individual și social al păsărilor. Publică în 1951 Studiul instinctelor, în care deosebește caracterele înnăscute de cele dobândite prin adaptare și evoluție. Insistă asupra rolului stimulilor interni și externi. Tinbergen a formulat ideea că impulsurile sunt blocate în centrii creierului, blocajul fiind anulat de anumite energii venite în cascade, cum ar fi căutarea hranei, efectul culorii galben și albastru al florilor în atragerea albinelor. Există un
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
care variația este influențată direct de experimentator, pentru a-i observa consecințele; o variabile dependente - la care variația este în funcție de variabila independentă. Schema de bază a experimentului psihologic include următoarele secvențe: variabila independentă care se notează în general cu S - stimul; variabila dependentă care este notată cu R - Răspuns, iar relația dintre ele apare: R = f(S). Cea mai cunoscută clasificare este cea care evidențiază trei tipuri de experiment: natural, de laborator și psiho-pedagogic. Experimentul natural se realizează în condiții naturale
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
care trebuie neapărat să fie reprezentativ - adică să reproducă la scară mică toate caracteristicile populației care urmează a fi investigată - și redactarea întrebărilor, a chestionarului. Definit ca o succesiune logică și psihologică de întrebări scrise sau imagini grafice cu funcție de stimuli, în raport cu ipotezele cercetării, care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal, ce urmează a fi înregistrat în scris, chestionarul necesită o deosebită atenție atât față de conținutul între bărilor, cât
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
actuală? Sensul restrâns corespunde unei utilizări mai specializate a termenului: a percepe înseamnă a înregistra și a prelucra doar informațiile de natură fizică: vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă și tactilă. Această "specializare" se poate observa și din tipul de complemente selectate, stimuli de natură vizuală, auditivă, olfactivă etc.: lumină, zgomot, miros, gust, atingere, ca în exemplele (3)-(7): (3) Un ochi care nu percepe lumina nu prezintă răspuns pupilar la stimularea luminoasă directă. (4) Acest zgomot nu iradiază și nu se percepe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
senzorial informațiile de natură fizică exprimate. Între aceste verbe și cele de la (8) -(11) există însă o diferență semantico-sintactică, care impune tratarea lor ca două subclase distincte. În exemplul (15) se exprimă proprietatea referentului din poziția subiectului de a percepe stimulii vizuali, în timp ce în exemplul (16) percepția este atribuită unui referent nelexicalizat (asimilat locutorului), iar referentul din poziția subiectului este, de fapt, obiectul percepției. Percepția exprimată de un verb ca a arăta este inerent evaluativă: (15) Andrei vede bine. (16) Andrei
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în matricea lor semantică un operator DO "a face", asociat cu trăsătura dinamismului. Huddleston și Pullum (2002, I: 168-169) precizează că verbele de percepție pot fi folosite în trei moduri diferite, indicând: (a) evocarea sau producerea unei senzații de către un Stimul, ca în exemplul: The plum feels hard 'Pruna se simte tare (la atingere)/pare tare' (utilizare intranzitivă); (b) experimentarea sau detectarea unei senzații de către Experimentator, ca în exemplul: I can feel something hard 'Simt ceva tare' (utilizare tranzitivă); (c) o
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
un sens diferit, o percepție mentală, de tip deductiv, inferențial, chiar dacă originar se bazează pe date de natură vizuală. Prin urmare, autorul afirmă că utilizările de mai sus pot fi subsumate aceluiași sens doar dacă se ignoră statutul ontologic al stimulilor care pot fi percepuți vizual. Sunt autori 64 care susțin ambiguitatea semantică a verbului și în enunțul (11). În utilizarea primară, a vedea "a percepe vizual o entitate" poate avea două interpretări: (a) o interpretare "dirijată", pentru care, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de percepție vizuală teoria claselor de obiecte, definite ca ansambluri de cuvinte omogene semantic. Fiecare verb din clasa analizată va selecta, prin natura sensului exprimat, o clasă de argumente specifice în raport cu categoria de percepții redată: predicatele de percepție vizuală selectează stimuli care desemnează forme sau culori, cele de percepție auditivă, sunete sau zgomote, cele de percepție olfactivă, stimuli care exprimă mirosuri etc. În contextele de mai jos, Grezka (2009: 39) arată că verbul sentir 'a simți' are trei utilizări în funcție de natura
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]