4,124 matches
-
de trunchiul unui copac. Naji însă nu se îndoise niciodată de rezultatul căutărilor. Danny era un băiat american și, în marea lor majoritate, băieții americani supraviețuiau. Naji s-a întors înspre cabană, cu mers ușor. Irene își făcea de lucru strivind conuri și rupând crăcuțe de pin. Bărbatul era sigur că soția lui nu s-ar fi oprit nici dacă arborii ar fi urlat de durere, nici dacă în fața ochilor i-ar fi apărut un jinn. Sigur că trebuia să divorțeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
băț din preajmă. Ahmad stătea îngenuncheat lângă cabană. Ochii îi erau ridicați către cer, în ciuda cenușii care cădea peste el. Zâmbea. Zach a pășit fără zgomot, dar Jina a nimerit cu piciorul pe-un con de pin și l-a strivit. Murmurul a încetat; Ahmad s-a întors. Jina a văzut recipientele de lichid de aprindere care erau acum goale, apoi băltoacele de pe stiva de lemne de lângă casă și chibriturile înșirate alături. Și-a închipuit imediat cabana cuprinsă de flăcări. Niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cap de bună-venire și Drăgănescu se așeza deoparte, ca o gazdă care vrea să lase oaspeților 218 libertate deplină, pe când cu mare greutate i se potoleau palpitațiile precipitate. Averea, cinstea, mulțumirea îi dau o încredere exterioară; un suflet debil se strivea mereu de pereții trupului robust. Când intra, la fiecare dată, avea același gol în piept, totuși n-ar fi întrebat pe Elena despre un lucru pe care ea îl credea desigur de la . >im înțeles, într-un fel sau altul. Elena
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Locuiam În partea de jos, cea veche, șvăbească a satului, cu case mari, lipite cu fațadele de trotuar. Prietenului Tibi Fromercz părinții sau bunicii Îi vopsiseră casa În albastru. Dar nu orice fel de albastru, ci unul umbros, greoi, te strivea cînd te uitai Într-acolo. Îmi plăceau mai mult casele românilor, din partea de sus a satului, În Cerhat, toate albe, iar unele Încinse cu un brîu de un albastru atît de deschis, că, dacă n-ai fi simțit În culoare
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
examinare a propriei persoane, că oricum vă gândiți mult prea mult la ce se întâmplă în lume și prea puțin la restul. N-am pregătit un test, dar am câteva întrebări: vă cutremură figurile de ceară, filmele de groază, porumbeii striviți pe șosea, vi se pare că lingurițele vorbesc, pisicile visează, manechinele din vitrine se holbează, arabescurile de pe linoleum dansează și salata cu ton are viermișori (s-a spart rima!Ă? Întotdeauna, uneori, niciodată? FILM Friptură în sânge Iulia BLAGA Da
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
de se alege scrumul / se-nvârte-n cercul zbaterilor drumul / iar din miros a mai rămas o dâră/ la poze-n parc când pregăteau albumul / mireasa-n gri mi s-a părut ceacâră / de ea un mire rebegit se târă / strivit sub rochia slobozind parfumul / nuntași matoli în ritmuri de manele / privesc spre mine lung dar nu mă văd / sunt eu acel cu ochii de oțele / Harapul Alb lângă un slujnic smăd / pustii vedenii întrupări rebele/ otrava n trup a slobozit
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
rebele/ otrava n trup a slobozit prăpăd.“ „Smăd“, în loc de „smead“, ca să rimeze cu „văd“, „se târă“ în loc de „se târăște“, ca să rimeze cu „dâră“... Merită, oare, să spui despre un mire că „se târă“ numai pentru a îndeplini o exigență formală? Strivim un cuvânt sub gheată / Ca să scriem o soneată? Fara spirit critic Există cântăreți fără ureche muzicală? Poate că încearcă să existe, dar sunt imediat contestați de public și dispar. Există în schimb, cu siguranță, critici fără spirit critic, pe care
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
demonstrabile?» Exact: oare de ce?... Poate că din plictiseală sau din greșeală...“ Dar Kant al românilor dă dovadă și de fairplay, lăudându-l pe Kant al germanilor când întâlnește câte o frază inteligentă în opera acestuia: „«Nu te plânge că ești strivit, dacă te ai făcut vierme!» Genial, genial, genial spus...“ În afară de Kant, lui Virgil Panait îi mai place Cătălin țârlea: „«Drumul desfundat al remușcării.» (Cătălin țârlea) Excelent titlu de posibil roman.“ În carte există și cugetări care nu sunt comentarii asupra
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
restul, ca o ofrandă adusă onestității circumscrise.“ Din această frază imaginară, prin care parodiez stilul Elenei Radu, încă se mai înțelege ceva. Dar din cele ale Elenei Radu, în numeroase cazuri, nu se înțelege nimic, nimic, nimic. Iată câteva exemple: „Strivim gândul și ne dezlipim de acccesorii. Lăsăm să se înțeleagă uimirea. Amintim ocazia de revendicare plus-minus împăunatul sistem. Se cere tribut incompetenței și rețineri de mari achiziții.“ „Stadiul capului e inclus în membrele periclitate... Unghiile recurg la forță majoră. Se
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
a fost ucisă Antonina. Când el Însuși a fost supus la omor lângă ea. Când În el și În alți șaizeci sau șaptezeci, despuiați și după ce-și săpaseră singuri groapa, se trăsese și căzuseră Înăuntru. Trupuri peste propriul trup. Strivind. Soția lui moartă pe undeva prin apropiere. Zbătându-se afară mult mai târziu de sub greutatea stârvurilor, târându-se afară din pământul afânat. Scurmând pe burtă. Ascuzându-se Într-o baracă. Găsind o zdreanță de purtat. Zăcând În pădure zile multe. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
unui obiect pierdut În timp ce se holbează la cer, cu gura căscându-i-se din barbă. Dar nu voia să lase din mână Minox-ul. Ținea un braț Întins În sus, departe de adversar. Greutatea corpului vânjos Îmbrăcat În costumul brun-roșcat Îl strivea. Avusese ghinionul să-i reușească poza. Negrul dădea să apuce Minox-ul. Să-i ia micuțul aparat, să-i tragă lui Feffer câteva picioare În coaste, În burtă - ce altceva putea avea de gând? Să plece, fără grabă dacă se putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Personajele simulează realitatea și sunt în permanență chinuite de timp, un timp diabolic și angoasant: „Dincolo de ora trei îl chinuia îngrozitor timpul, se agita prin oraș, intra peste tot și vorbea cu toată lumea, presat de ceva fizic, ceva care-l strivea din spate. Ce să le spun, ce trebuie să le mai spun? se întreba, obsedant, Manase Hamburda. Cum să-i facă să înțeleagă? Cum să-i facă să simtă primejdia în același fel în care o simțea el? Pentru că despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
ușor identificabile. Lumea pe care o clădește Matei Vișniec este în mare parte neverosimilă, firescul este înlocuit de nefiresc și de absurd. Personajele, care „dorm în timpul plimbării“, sunt atrase parcă de o forță necunoscută și inaccesiblă, o forță care-i strivește, dar spre care înaintează orbește, fără oprire. Este poate acea fascinație a răului despre care vorbește Dostoievski în romanele sale, sau Thomas Mann în Doctor Faustus. Semnele din romanul lui Vișniec atrag atenția tocmai asupra acestui rău, care pândește personajele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
câte una, am tuns zero toate găinile din sat, smulgându-le penele. Una câte una. Mama era alcoolică și nu s-a supărat. Nici n-a știut c-am fost eu. Tata a murit a doua zi într-un accident, strivit de un stejar pe care cineva îl tăiase greșit. Tăietorii de lemne pot fi uneori foarte beți. Copacii înseamnă viață. Tăierea lor e un lucru rău și trebuie pedepsită. Drujba ucide. Atunci încă nu știam să țin în mână o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
poate Să apară-n vreun cuvânt? Ne-a convins, din vorbă-n vorbă, Că-i voios, nevoie-mare, Și e vesel, când în ciorbă Nasu-și vâră, cu-ncântare. E în voal, vopsea, verdeață; Seva-și varsă; e-n covată; Nu-i strivit de vreme;-n viață, El viclean, viteaz se-arată. Vrăbiuța se ivește, Penele atent își zvântă; Viorel spre ea privește, Spre văzduh când se avântă. Ești copil isteț, cuminte; Poți ușor să afli dacă ,,V’’ apare în cuvinte. Câți de
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
mare spre garda lui Soliman. Diferența de luptători Începea să nu mai conteze. Din nebunia galopului, Oană surprinse fragmente din mișcările de oști din jur. Peste jumătate din oastea turcă se afundase În mlaștini și era ținută acolo de răzeși, strivită de tirul de artilerie și de săgețile arcașilor lui Albu. Călărimile de Neamț care se aflaseră sub comanda comisului Toader ieșiseră din Încleștare și executau o manevră de atac spre dealul lui Mirenilă, unde primii fugari turci Încercau să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
seama că În jurul lor se află aproape două mii de războinici ai Semilunei, disciplinați și experimentați. La cea mai mică mișcare a Apărătorilor, arcașii de pe ziduri i-ar fi ucis pe toți. Sau, dacă vreunul ar fi scăpat, ar fi fost strivit de sutele de ieniceri care Îi Încercuiseră. Vornicul Isaia se retrase În pridvorul casei. Deasupra lui, pe scări, apărură doi oameni necunoscuți. Unul din ei avea trăsături turcești, era Îmbrăcat În uniformă de spahiu și părea a fi comandantul trupelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mijlocul șirurilor buimăcite de spahii, putea doar să fie suflet din sufletul lor, fără porunci, fără manevre. Erau purtați cu toții de un val mai puternic decât ei. Iar valul acela dădu peste cap aproape o mie de războinici ai imperiului, strivi cai și călăreți, umplu de sânge Întreaga luncă a Dunării, apoi continuă năvala și se prăbuși asupra liniei de ieniceri care Încercau să blocheze accesul spre fluviu. - Fără prizonieri!! se auzi strigătul lui Ion Moț, care simțea că dincolo de moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
apei ce se cheamă Valea Albă, voi Încerca să dau ultima bătălie. Ștefan Nu era o câmpie, era halucinația unei câmpii. Era visul rău al unei câmpii care se pierdea spre Răsărit, dincolo de Nistru, În stepele unde tătarii Crimeii mureau striviți de furia nebună a unui comandant de oști numit Amir Baian. Un mesager umil și zdrențuit sosise, În acea dimineață, În fața căpitanului Oană. Căpitanul Îl privise și Înțelese că nu era nici umil și nici zdrențuit, ci doar trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
sălbatic, asemeni unui animal lăsat liber după un lung prizonierat. Era o eliberare a elementelor, o revanșă asupra liniștii, asupra luminii, asupra oamenilor. Era apocalipsa. Alexandru simți În adâncul lui ruperea echilibrului. Simți scufundarea corăbiilor, auzi geamătul ascuțit al lemnului strivit de forța vântului și auzi strigătele disperate ale oamenilor care se prăbușeau În adâncuri. Simți durerea, agonia, resemnarea, liniștea de după. Nu știu cât timp trecuse. Minute, ore, zile. Nopți. Mai ales nopți. Vântul scăzu până se prefăcu În șoaptă. Întunericul se risipi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
japo neze, dar e cam același lucru. Bill și cei ca el sunt acum cu degețelele băgate adânc În plăcintă. Ascultă ce-ți spun, omul ăsta e prezent peste tot. Îl priveau cum Își bea berea Înconjurat de cunoștințe. Își strivise țigara lovind-o stângaci Într-o scrumieră și Își Întărea efectul bancurilor bătându-i pe umăr pe ascultători. Râdea mult și Întotdeauna foarte tare. De la depărtare, nu puteau să prindă decât câte-o vorbă: „...anul trecut Yankees au avut doar
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
o mână să se apere de alte lovituri, dar nu i-a fost de nici un folos. Neng i-a sărit deasupra și l-a lovit Întruna În același loc, ba uneori sărea În sus și-l călca În picioare, parcă strivea un chiștoc de pe jos. Urletele lui au pătruns dincolo de zumzăiala din urechile lui Adam și i-au făcut bine. Parcă tur nase cineva apă rece peste el și s-a simțit În stare să se ridice Înce tișor. Ceilalți și-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cu o garnitură de orez. Băiatul tatii, nu ți-e foame? Adam n-a răspuns. Nici măcar n-a catadicsit să dea din cap. Făcea cu lingura grămăjoare de orez și le amesteca În sos, apoi le reconstruia și iar le strivea. Farfuria era decorată de jur Împrejur cu flori roșii cam șterse, ale căror codițe dispăruseră În băltoaca aceea maronie. — Adam, te rog să nu te joci cu mâncarea! Mulți oameni de pe insula asta de-abia Își duc zilele, cu o
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Îți Închipui că ajunge În cele din urmă? Chiar aici! A bătut cu degetele În masă. Am de-a face cu-atâta căcat, Încât nici nu poate să-ți treacă prin cap. Ce te face să crezi c-o să-mi strivesc eu coaiele ca să dau de urma unuia care-i probabil pe drumul de Întoarcere la o căsuță primitoare din Haga, unde arde un butuc În șemineu și-l așteaptă papuci Îmblăniți și o drăguță de nevastă cu curu’ mare? — Pentru că
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
și le alipea ziceai că sunt retezate cu Îndemânare dintr-o lovitură. Mai erau și lobii urechilor lui (sau măcar al uneia), de forma unei flori cărnoase pe care ai fi strâns-o ușor Între degete, fără să i-o strivești. În cele din urmă mai era și mirosul ăla de săpun amestecat cu ceva Încă și mai pătrunzător, terebentină ori gaz, nu era prea sigur de acest ultim amănunt. Chiar dacă vremea aproape Îi ștersese din memorie chipul lui Johan, putea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]