3,373 matches
-
studenți a fost unul pur simbolic. Festivalul Sine Nomine 2007 a fost, altfel spus, o încântare... VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE » TOLERANȚA CA VIRTUTE BOBI După-amiezile de vară în București pot fi câteodată adevărate curve. Te sufocă. Și banca din fața blocului poate deveni locul salvării, cu condiția să aștepți până umbra cireșului sălbatic din colț ajunge pe ea. Eram trei la un pet de bere, poștă rusească. La un moment dat, prin undele de căldură din asfalt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
a TIFF-ului a fost Amanții obșnuiți (Les amants réguliers, 2005, regia Philippe Garel), o construcție à la Godard de trei ore, lentă și stăruitoare, despre eterna obsesie a francezilor din ultimele decenii - adică mai ’68 și deziluziile unei generații sufocate de propriile idealuri. La miezul nopții, când s-a sfârșit pelicula, în sală mai erau vreo 25 de persoane, cu ochii înroșiți și priviri cam bezmetice. Este, probabil, prețul pe care au trebuit să-l plătească pentru fanatismul lor cinefil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
ca cea episcopală sau papală și era de preferat obediența, pentru binele religiei. Ziaristul era sfătuit să fie prudent, ceea ce implica o bună cunoaștere a directivelor ecleziastice, deoarece autoritatea nu putea fi mereu prezentă-uneori chiar din dorința de a nu sufoca inițiativele și libertatea de acțiune. Era considerat prudent cel ce nu publica știri despre persoane și instituții fără să le verifice veridicitatea și nu completa cu păreri personale știrile despre deciziile autorității ecleziastice. Alte erori pe care trebuia să le
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
se identifica"266. În albumul fotografic Tortură cu trandafiri, Mishima pare să reia, de altfel, o idee lui D'Annunzio care în Martiriul Sfântului Sebastian evocă într-o scenă foarte lirică ideea pe care o avea împăratul de a-l sufoca pe Sfântul Sebastian sub un morman de trandafiri. Léon Lucain este întrucâtva un nou Sebastian, înconjurat de trandafiri care îl amenință cu mii de răni ambigue, mortale și voluptoase. Scriitorul de piese No moderne a redat acestui gen locul maiestos
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la interesul reciproc. în plus, noi nu trebuie să ne asumăm răspunderea pentru dezvoltarea ulterioară a situației lor interne” (subl. ne aparține). Continuând această idee, autorul cărții scrie că, „fără îndoială, avea în vedere nu numai Polonia, dar și România sufocată de regimul lui Nicolae Ceaușescu și cizma «Securității», și Cehoslovacia pe jumătate normalizată și relativ prosperă, și RDG care, ca un vițeluș blând, sugea la două mame - URSS și RFG”. „Din motive lesne de înțeles - continuă A. Graciov - Gorbaciov nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
prin aplicarea discreționară/exagerată a prevederilor armistițiului. Analist redutabil, Ethridge constata situația grea a României la sfârșitul anului 1945. își dădea seama că soluția problemei românești nu se afla în România, ci în afară. Observând că impunerea dominației URSS practic sufoca statul de la nord de Dunăre, Ethridge făcea o comparație pe cât de reușită stilistic, pe atât de potrivită: „România este în situația unui animal intrat pe trei sferturi în gura unui piton. Tot ce mai putem întreprinde acum, în lipsa unui tratat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nici o greșeală făcută bona fides. În cele 24 de ore omise de el, peste 8.000 de evrei au fost uciși, peste 8.000 de evrei au fost evacuați cu „trenurile morții” și circa 6.000 dintre ei au murit sufocați În vagoane. Recunoașterea primirii ordinului ar fi lovit În Încercarea de a-i acuza pe germani de răspunderea exclusivă pentru pogrom, așa cum s-au străduit să facă la proces toți cei implicați În acțiune. Nici prefectul Captaru XE "Captaru, Dumitru
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Înainte ca trenul să fie pus În mișcare: „Jandarmii români ne-au forțat să ne urcăm În vagoane câte 140-150 de oameni Într’un vagon de marfă. Trenul a stat În gară câteva ore... Vagoanele erau Închise ermetic și ne sufocam. Trenul a pornit cu cadavrele aflate În vagoane”92. Ceferiștii au fost cei care au muncit toată noaptea, pe Întuneric, la Închiderea ermetică, cu scânduri groase, a vagoanelor: „Fiind Întrebat de noi de ce face aceasta, a răspuns: «Așa am ordin
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
oameni. „După aceia tot trenul a fost tras pe o linie moartă. Vagonul fiind Închis, nu pot să spun cât timp am stat acolo, În vagon fiind complet Întuneric. Toată lumea din cauza lipsei de aer și Îngrămădeală a Început să se sufoce. Au Început să moară acei care au fost mai slabi. Alții Înebuniți, s’au spânzurat singuri cu cravata sau cu cureaua de pantaloni. Am Început să țipăm să ne dea drumul.”93 Intenția de a ucide era clară În cazul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
masa din vagon prin fereastră În stația următoare. În această atmosferă, fără aer, fără lumină, țipetele Îngrozitoare ale răniților cerând ajutor, mulți dintre noi au Înebunit și au Început să lovească unul În altul”98. Puținii care nu au fost sufocați - cei care nu s-au dezlănțuit În Încercarea de a ajunge la fereastra Închisă sau la orificiul dintre două scânduri, sau au avut norocul să fie urcați ultimii și erau aproape de ușă, sau erau teferi când au fost Înghesuiți În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
În cursul nopții de roțile vagoanelor manevrate dintr-un loc În altul și cei Împușcați de ofițeri, polițiști, soldați și jandarmi. Iar pe fundal, În gară, staționa nemișcat un tren de douăzeci de vagoane, În care sute de oameni se sufocau de moarte, scoteau țipete Îngrozitoare, plângeau, rosteau „Șema Israel” („Ascultă Israel” - primele două cuvinte din rugăciunea care se spune pe patul de moarte și care exprimă crezul fundamental al iudaismului: „Ascultă Israel, Domnul Dumnezeul nostru este unic”) sau scoteau sunete
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
cerut lui Jean Șoihăt XE "Șoihăt, Jean" ceasul, „spunând că oricum eu merg spre moarte. I-am răspuns că vreau să mor cu ceasul”. Cam un sfert din cei 120 de oameni care au fost Îmbarcați În vagon au murit sufocați Înainte ca trenul să se pună În mișcare. De la una dintre ferăstruicile care nu fusese bine astupată cu scânduri, un evreu a văzut clădirea fabricii de țigări și linia la una din cotiturile de la ieșirea din Iași: „Am văzut prin
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
ei, și din dorința de a omorî sau măcelări pentru simplul motiv că erau evrei. Trenul s-a pus În mișcare, cum am arătat, În zorii zilei, și numai când lumina a pătruns În interior, cei care nu s-au sufocat imediat au văzut ce se află lângă ei: „Eram unul peste altul fiind prea mulți În vagon. Grozăvia era că erau mulți crunt bătuți, alții Împușcați iar mulți Înțepați cu baioneta”. Setea Îi chinuia pe toți și deplasarea trenului fără
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
susțină corpul. Oameni care nu se cunoșteau Înainte au devenit apropiați. Cu mișcări lente, amintind de ceara care se topește, au Început să cadă unii peste alții, cu gesturi de mângâiere care Încercau să Încurajeze și să Îmbrățișeze. S-au sufocat fără nici o rezistență: „Corpul lor a Încetat să se miște În urma decesului lucidității”. Nebunii Își imaginau că joacă cărți și sume mari de bani au „trecut” din mână În mână. Vocea lor se auzea cu claritate, iar unii din ei
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
ordinul comisarului Botez a tras În noi cu patul armei și șne-au Înțepatț cu baioneta ca să nu bem nici această apă murdară și stătută”99. Nu putem ști cine a suferit mai mult: evreii care au rămas și au murit sufocați În noaptea de așteptare În „trenul morții” sau cei care au fost duși la sinagogă și „tratați” de autoritățile locale. Deschiderea vagoanelor Ministerul de Interne a ordonat telefonic, la 30 iunie, inspectorului Jandarmeriei din județul Iași, colonelul Bădescu XE "Bădescu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
l-a văzut pe evreul care a descris această scenă, „a oprit mașina și l-a bătut până ce a căzut leșinat”177. În drum spre cimitir, Botez a ucis evreii care dădeau semne de viață: „Se așeza peste ei, Îi sufoca și Îi bătea cu revolverul În cap până Îi omora”178. De fapt, el a completat munca doctorului Gheorghiu, care ar fi trebuit să stabilească cine trăiește și cine a murit. Cel puțin așa și-a justificat prezența În gară
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
formulare, cu scopul de a evita asumarea răspunderii XE "Triandaf (locotenent)" . Unul dintre evreii din trenul lui Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" a descris reacțiile jandarmilor la implorările evreilor de a deschide ușile În drum spre Roman, XE "Roman" pentru că se sufocă. În acest vagon rămăseseră În viață, până la Roman, XE "Roman" 9 evrei din 140: „Am Început a bate nebuni În pereții vagonului să se deschidă și să se scoată morții. Soldații ne răspundeau să mai așteptăm, să mai moară dintre
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
filosof de talia lui Andrei Pleșu, de pildă, discuția este inteligent condusă spre o problematică cu aspecte grave și foarte actuale, cum ar fi globalizarea sau abuzul actual de informație, care e pur și simplu toxic și care tinde să sufoce și să anuleze gândirea proprie; sau condiția actuală a intelectualității românești ("Într-o țară în care intelectualii nu sunt respectați, în care elitele sunt disprețuite, și intelectualii și elitele se ofilesc"); sau opoziția dintre cultura clasică și cultura "pop"; sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Paris X Nanterre, animator al emisiunii „Cultures d’Islam“ la postul de radio France Culture. L-am întâlnit în apartamentul său parizian, luminos, ordonat și în același timp abandonat cărților, fie căptușind riguros un perete de bibliotecă, în salon, fie sufocând un covor, stivuite pe jos, în biroul de alături. Abdelwahab Meddeb face parte dintre acei oameni rari, pentru că simpli. Simplitatea sa e o grație: un amestec de disponibilitate și de responsabilitate. Pe de o parte, dorința de a împărtăși, fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
facă legătura dintre discotecă și palatul Elsinor. Vreau să spun că tinerii pe care i-am văzut în autobuz, pe plajă și pe scenă nu sunt niște necunoscuți: ei vorbesc la radio, la televiziune, în ziare, ei spun că se sufocă în teatrul oferit de generațiile care îi preced, ei își iubesc profesorii, dar n-ar repeta pentru nimic în lume felul lor de a face teatru, ei vor să se racordeze la spiritul vremii, care e cel al globalizării, al
O furtună pe o scenă mică by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12521_a_13846]
-
De ochii verzi ai unei fete frumoase și de scrisul frumos, în general. Ce detestă Mihai Zamfir? Cenușiul unei vieți deprimante, rutina, plictiseala gesturilor anodine, blocurile-ghetou și "cuceririle" comunismului, la grămadă. Scriitorul e un estet (și un calofil!), un Pașadia sufocat de miasmele "epocii de aur", care se agață de fiecare țigară și de orice fronton rococo. Personajele sale poartă această angoasă, a creatorului apolinic urmărit de urât, peste străzile unui București viu, cu o voință a lui, ale cărui organe
Până la bulevard și retur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12558_a_13883]
-
nu fac ce nu pot, dar consemnează drama, și asta în secret, fără să abdice moral. Jurnalul Monicăi Lovinescu înregistrează efortul, știut de noi, de a deschide o supapă prin care să respire liber, măcar în afară, cultura românească, înăuntru sufocată de cenzură. Sîrbu lărgește câmpul de analiză, în care intelectualii sunt numai o parte. Stăruie asupra a tot ce se întâmplă tragic pentru țară, "acest nefericit Yaltland" supus Marii Terori. Este acesta un titlu amintit de Monica Lovinescu în contextul
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]
-
de la general-uman la uzual și de la uzual la actual. Subtilitatea acestui glissando nu este numai de ordin compozițional. Sugestia mai profundă e că în jurul personajului central sunt cercuri de timp tot mai condensat și mai puțin respirabil, amenințând să-l sufoce ori să-l modifice. Departe de a fi decupată și translată de pe cerul senin al unei veri eterne, silueta lui Moromete se micșorează, se comprimă, ajungând în cele din urmă la scara problemelor lui atât de contondente. Realismul lui Preda
Marele singuratic II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11322_a_12647]
-
ori ce aveau în comun bărbații de care m-am îndrăgostit. O mulțime de lucruri, sigur, dar cele mai importante erau complicitatea și ironia. Asta e important. Altfel nu mă interesează. Sunt singură? Nu-i nimic. Mai bine singură decât sufocată de o iubire care să-mi sleiască pofta de viață..." (pp. 123-124). Această poftă de viață nefiind deloc o vorbă goală. ,Desperecheată și păcătoasă", protagonista și-a dezvoltat în timp o teorie a documentarelor masculine. Pentru a o atrage, bărbații
Femeia în fața oglinzii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11277_a_12602]
-
conotație mai degrabă negativă", pentru că descoperim fără mari satisfacții ,o proză fără școală și mediu fertil, o proză modelată de o critică ce a glisat pe suprafață, o proză situată cumva în afara contextului românesc și universal, o proză dominată și sufocată de realii locale nu numai la nivel de limbaj" (p. 92). Eu însumi destul de sceptic, nu aș fi putut formula un rechizitoriu mai aspru, situat cu onestitate pe teritoriul argumentelor estetice. Are dreptate Serafim Saka, citat de Grigore Chiper, să
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]