7,731 matches
-
Jucquoistc "Gilles Ferréol, Guy Jucquois" ARMONY Victor Profesor de sociologie la Universitatea Québec, Montréal (UQAM) MINORITATE BAJOIT Guy Profesor de sociologie la Universitatea catolică din Louvain (UCL) ANTICOLONIALISM, COLONIALISM, DOMINAȚIE BEAUCHEMIN Jacques Profesor de sociologie la Universitatea Québec, Montréal (UQAM) SUVERANITATE/SUVERANISM BEHEYDT Ludovic Profesor de lingvistică și de cultură neerlandeză la Universitatea catolică din Louvain (UCL) BILINGVISM (În colaborare cu DEMEULENAERE Isabelle) BLANCHET Phillipe Profesor de sociolingvistică și didactică la Universitatea Rennes II APARTENENȚĂ (sentiment de Î), IDENTITĂȚI CULTURALE (În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bazată pe originea sau pe apartenența etnică, națională, culturală ori religioasă a cetățenilor. Și a lupta În diverse moduri, mai Întâi pentru respectarea exigenței de egalitate În cadrul unui stat-națiune anume, iar apoi pentru universalizarea acesteia, pentru ca egalitatea să treacă dincolo de suveranitățile naționale. Examenul critic pe care l-am schițat până acum lasă deci loc pentru o luptă chibzuită și măsurată Împotriva diverselor aspecte ale rasismului și, mai ales, Împotriva factorilor sau condițiilor care Îi favorizează apariția. Această reorientare a antirasismului presupune
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ale concepției religioase. Dreptul de azil a devenit un drept al statului, căci astăzi se consideră că Întreg teritoriul unui stat este „zonă de azil”. Azilul a căpătat un caracter laic și politic și constituie unul dintre elementele ce compun suveranitatea teritorială a statului gazdă. Totuși, mai există și locuri precise În care indivizii pot cere azil, cum sunt sediile ambasadelor sau consulatelor ori ă reminiscență a azilului sacru sau religios ă bisericile (cum este biserica Saint-Bernard pentru imigranții clandestini În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai curând a acceptat decât a dorit acest azil masiv. Legislația vremii a urmat fluctuațiile politicilor guvernamentale și ale opiniei publice. Azilul se definește ca o protecție acordată de un stat unui individ. Este așadar un drept care ține de principiul suveranității statelor, care sunt libere să primească pe teritoriul lor pe cine doresc. Acest drept, deși recunoscut ca principiu moral, a rămas multă vreme un drept acordat aleatoriu, discreționar, depinzând În esență de bunăvoința popoarelor și a conducătorilor lor; totuși, până În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stabilește un statut al refugiaților pe care statele trebuie să-l respecte. Însă acest statut nu trebuie confundat cu cel conferit de dreptul de azil. Fiind vorba despre admiterea pe teritoriul unui stat În virtutea acestui drept, Convenția nu aduce atingere suveranității și autonomiei statelor. Singura lor obligație este astfel aceea de a nu-l sancționa pe refugiatul pătruns neregulamentar și de a nu-l Întoarce la granița țării În care acesta are motive să se teamă de persecuții. 2. Textele legislative
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
defini cetățeanul ca un individ abstract, fără o identitate și fără vreo calificare anume, dincolo de orice determinare concretă” (Schnapper, 1994, p. 49). Evident, acest mod de gândire și-a găsit realizarea cea mai deplină În Franța revoluționară. Omul, prin instaurarea suveranității, devine membru al unui corp politic, adică cetățean. Condițiile democrației moderne au fost stabilite: aceasta va deveni, pentru a relua expresia lui Claude Lefort (Lefort, 1976, p. 172), un „loc vid”, „un loc abstract al puterii care nu se confundă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
puțin În viitorul previzibil, nici o salvare pentru cetățenie. Condițiile unei reînnoiri Este adevărat că nivelul statului-națiune reprezintă un spațiu privilegiat pentru funcționarea democrației. Ar trebui Însă, din acest motiv, să considerăm că nivelul transnațional este doar un obstacol În calea suveranității populare? Apărarea drepturilor omului nu justifică oare o anumită supranaționalitate, cum este, de exemplu, cea care se conturează În spațiul european? Trebuie să ținem minte faptul că Între cetățenie și națiune există nu o legătură logică, ci una istorică. Într-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În raport cu orice interferență din partea altora” (Taylor, 1997, p. 255), libertatea pozitivă constă nu doar În a Învinge piedicile, ci și În a atinge scopuri urmărite În mod conștient, cu alte cuvinte, În a ne exercita cetățenia, În a participa la suveranitate și a controla autoritatea politică, fără să ne mulțumim doar să ne păstrăm independența privată. Acțiunea republicană ne apare ca o critică internă a modernității politice, În măsura În care nu contestă principiul neutralității statului În privința concepțiilor despre Bine (și deci separarea dreptului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
autonomiile și culturile regionale, fie pentru a Împiedica revenirea totalitarismelor care le-au afectat (Germania, Italia, Spania), fie ca soluție la crizele lingvistice sau religioase (Olanda, Belgia). Aceste state, prin dispozitive adesea originale, au reușit să Îmbine unitatea dată de suveranitatea națională cu respectul pentru diversitate, desigur, nu fără tensiuni, ca În Țara Bascilor, În Irlanda de Nord etc. În Franța, reacțiile În fața tentativelor de regionalizare sau de discriminare pozitivă pe baza unei identități anume (cazul imigranților harki 1, de exemplu, și, mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
crispare În numele unei concepții asupra statului. Principiul egalității În fața legii, care este unul dintre fundamentele „pactului republican”, pare, În ochii unora, să interzică luarea În considerare a tuturor diferențelor culturale și deci a ceea ce americanii numesc affirmative actions. Referințele la „suveranitate” În cadrul construcției europene, la „unitatea intangibilă a Republicii” care interzice recunoașterea existenței unui popor corsican sau la monopolul limbii franceze În sistemul educativ sunt tot atâtea semne de dificultate, dacă nu chiar de imposibilitate de a ieși din monologismul care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
consfințește transpunerea drepturilor omului În drepturi civile, „instituite prin voința generală ș...ț, combinate cu Îndatoririle cetățeanului față de suveran ș...ț și față de legea care Îi enunță voința” (Kervégan, 1995, p. 662). Este o ruptură profundă față de teoriile tradiționale ale suveranității: de-acum, autoritatea rezidă În voința liberă a poporului. Această suveranitate populară, spune Rousseau, nu se poate aliena niciodată (pentru că atunci poporul și-ar pierde calitatea de popor și ar deveni „un agregat de oameni”), și nici nu se poate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ș...ț, combinate cu Îndatoririle cetățeanului față de suveran ș...ț și față de legea care Îi enunță voința” (Kervégan, 1995, p. 662). Este o ruptură profundă față de teoriile tradiționale ale suveranității: de-acum, autoritatea rezidă În voința liberă a poporului. Această suveranitate populară, spune Rousseau, nu se poate aliena niciodată (pentru că atunci poporul și-ar pierde calitatea de popor și ar deveni „un agregat de oameni”), și nici nu se poate diviza. Afirmând inalienabilitatea suveranității, Rousseau se opune lui Pufendorf și contractului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rezidă În voința liberă a poporului. Această suveranitate populară, spune Rousseau, nu se poate aliena niciodată (pentru că atunci poporul și-ar pierde calitatea de popor și ar deveni „un agregat de oameni”), și nici nu se poate diviza. Afirmând inalienabilitatea suveranității, Rousseau se opune lui Pufendorf și contractului său de supunere, iar insistând asupra indivizibilității ei, se opune teoriei lui Hobbes cu privire la reprezentare; pentru acesta din urmă, unitatea reprezentantului, care este exterior pactului social, este cea care dă unitatea poporului. Nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
I)”, Commentaire, nr. 59, toamna, pp. 639-646. VILLEY Michel (1962), Leçons d’histoire de la philosophie du droit, Paris, Dalloz. — (1983), Le Droit et les droits de l’homme, Paris, PUF. Φ CETĂȚENIE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), NAȚIUNE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, POPOR, Suveranitate/suveranism Etc "E" Economie și culturătc "Economie și cultură" Dacă articularea dintre economie și cultură este de neocolit În științele organizării și ale administrării, ea tinde În schimb să-i treacă În rândurile „heterodocșilor” pe cercetătorii În domeniul științelor economice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1995). TAINE Hippolyte (1885), Les Origines de la France contemporaine, Paris, Hachette. Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Asociație, CETĂȚENIE, Diferență (dreptul la Î), LAICITATE, NAȚIUNE, PATRIE, Sociabilitate, SOLIDARITATE, STRĂIN Frontieretc "Frontiere" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), DOMINAȚIE, ETNICITATE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, Suveranitate/suveranism, Ținut Frustrare relativătc "Frustrare relativă" Φ Marginalitate/marginalizare Gtc "G" Genocidtc "Genocid" De la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, conceptul de genocid face parte dintre noțiunile de drept internațional, din vocabularul mediatic, jurnalistic și cotidian. În mod ciudat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
au fost ispitite să-și extindă influența până la a instaura teocrații, zeii Înșiși guvernând asupra oamenilor prin intermediul castei preoților. Cum trebuie oare să reacționeze puterea civilă În aceste situații? Până la urmă, cui Îi aparține puterea? Pot exista, fără contradicții, două suveranități În cadrul aceluiași stat? Și dacă da, cum se Împart domeniile de competență? Cine trebuie să cedeze primul În caz de contestare? Miza este foarte importantă: este vorba despre libertatea credinței (sau necredinței) cetățeanului În raport cu autoritatea politică, despre independența deciziilor autorității
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și nu de cel public. Ordinea temporală are autonomia ei și nu se poate erija În judecător al spiritualului. În acest caz, mai multe Biserici diferite pot coexista fără probleme pe același teritoriu; mai trebuie doar ca acestea să recunoască suveranitatea puterii civile ca fiind autonomă și independentă de dogmele religioase pe care ele le profesează, ceea ce rareori se Întâmplă fără dificultăți, așa cum ne arată istoria frământată a relațiilor naționale și internaționale dintre acest tip de putere și puterile religioase. Istoria
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a ajuns Însă la aceste precizări? Chiar și atunci când toleranța nu este laicitate declarată, ea reprezintă deja un semn. În acest sens, Edictul de la Nantes poate fi considerat unul dintre primele semne de distanțare a puterii politice față de aspirația la suveranitate a puterii religioase catolice. Prin acest edict, Henric al IV-lea a impus clerului catolic dominant să accepte existența altor religii pe teritoriul național. În ciuda limitelor sale și a domeniului restrâns la care se referă, acest text a deschis o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Constituția civilă a clerului sunt depuși și trebuie să-și Înmâneze demisia Primului Consul. La 25 ianuarie, În timp ce este ținut prizonier la Fontainebleau, papa Pius al VII-lea este constrâns să accepte semnarea unui nou Concordat, prin care renunță la suveranitatea sa temporală și Îi cedează lui Napoleon dreptul de a numi episcopi În Franța. Puterea pontificală a revocat În mod public acest Concordat, dar protestele sale nu auputut schimba situația și În cazul articolelor organice. Conflictul laic va căpăta o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conform principiilor New Public Management și exemplului anumitor agenții anglo-saxone. Calea regionalizării. O altă posibilitate de răspuns, foarte răspândită, constă În crearea, În cadrul națiunilor, a unor zone regionale cu care statul acceptă să Împartă o serie de prerogative economice. Abandonarea suveranității este compensată, În cazul ansamblurilor astfel constituite, de Întărirea influenței globale și de recucerirea parțială a autonomiei pierdute. Gradul de integrare este mai mult sau mai puțin ridicat, În funcție de tipul de asociere ales, așa cum a arătat Bela Balassa. O zonă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
normelor privind munca, dar și celor privind concurența sau protecția mediului. Reglementarea de acest tip ar fi cu atât mai eficientă cu cât unificarea este mai avansată, după modelul Europei. Întrebarea care se pune este dacă, În definitiv, deplasarea de suveranitate se face În direcția unui universalism liberal sau mai curând În cea a unor particularisme protecționiste. Teoria economică este destul de reticentă față de orice tratament preferențial Între parteneri. Astfel, Jacob Viner pune accentul pe efectul de deturnare a traficului care poate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
realizarea de studii, ca Banca Reglementărilor Internaționale (BRI). Ridicarea tot mai frecventă a unor chestiuni fundamentale la scară planetară (chestiuni de ordin ecologic, energetic, informațional, social etc.) nu are drept corolar existența unor organisme capabile să se ocupe de ele. Suveranitatea continuă să fie atribuită statelor ă sau, În mod excepțional, regiunilor ă, În vreme ce acestea controlează tot mai puțin realitatea. Piețele internaționale au nevoie de o guvernanță capabilă să asigure „bunurile publice” care sunt siguranța și transparența tranzacțiilor, stabilirea regulilor de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
criteriul lingvistic. Ne propunem aici, pentru a Îmbina simplitatea cu suplețea, să alegem o concepție ternară (politică, culturală și etnică) mai curând decât una binară (civică/etnică sau republicană/comunitară), care este Întotdeauna mai simplistă și mai polemică. Revoluțiile naționale: suveranitate și libertate Națiunea În sens modern s-a născut În Europa occidentală. Pe baza acestei națiuni, ca idee, dar și ca obiect istoric, s-a constituit și s-a consolidat statul modern sub formă de stat-națiune. Celelalte două forme statale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nationale de la Révolution à nos jours, Paris, PUF. TILLY Charles (coordonator) (1975), The Formation of National States in Western Europe, Princeton (NJ), Princeton University Press. Φ DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, Etnie, MONDIALIZARE, NAȚIONALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, POPOR, Recunoaștere (politică de Î), Stereotip, Suveranitate/suveranism Neamtc "Neam" Neamul, fracțiune a clanului, este un grup de filiație organizat uniliniar (patriliniar, cu apartenența transmisă prin bărbați; matriliniar, cu apartenența transmisă pe linie maternă). ν Din cauza principiului exogamiei, căsătoriile se contractează În afara neamului propriu. Acesta cuprinde Între
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Cea de-a doua accepțiune nu este total ignorată: Împotriva demagogilor care exploatează răbufnirile mulțimii este elaborată o procedură de proscriere. În republica romană, poporul este definit În mod unitar (populus universus); el este singurul abilitat să se prevaleze de suveranitate (majestas) În fața altor popoare și puteri străine. Răzvrătirile plebei (plebs) nu sunt Însă mai puțin de temut. Este creat astfel un dispozitiv menit să le canalizeze cu cele mai mici cheltuieli posibile. Tribunul plebei are posibilitatea de a bloca aplicarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]