6,881 matches
-
bujori, prințe ciorchini de poama razachie și printre miros de nuci verzi.... Îmi este dor de un cîntec! Îl caut în ochii măslinii ai unei fete tinere ...în brațul puternic al flăcului... și în prinderea lor de mîini ; în legămîntul tăcut făcut numai de ei doi ,Domnului Nostru , pentru a consfinții trănicia iubirii. Și a vieții! Îl caut de la Dunăre la Mare și de la pămînt la cer . Îl caut printre amintiri, printre cuvinte și imagini, printre tot ce am trăit ,ce
CANTEC PIERDUT de MIRELA PENU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377733_a_379062]
-
păcate ! - incompetența acestora, ca să nu folosesc un cuvânt mult mai dur, cel al impotenței lor profesionale. Foarte mulți dintre cei aflați acolo, pe lângă arsuri, au fost intoxicați cu fum. Fumul nu este altceva decât monoxid de carbon (CO), un ucigaș tăcut, îți coagulează sângele în momentul decesului, un element mult mai ușor decât aerul. Tendința acestuia este să se ridice către tavanul încăperii, de aceea, în panica apărută, când toți se călcau unii pe alții în picioare îmbulzindu-se către singura
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT ROMÂNIA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377768_a_379097]
-
SUPUN ! ,,Bătrânii spun că apa trece Și zic că pietrele rămân”. Dar lucrul altfel se petrece, Pe globul de pământ bătrân! Că apa, cât ar fi de mare, Când curge-n jos, ea curge stând(ca masă compactă) Iar sub tăcuta-i lunecare, Și pietrele rămân, curgând! Morala, știi ce vrea să zică? Tu înțelegi ce vreau să spun? Că numai DUMNEZEU e veșnic, Și Toate, LUI i se supun!. . . = P S. = Toate LUI i se supun, ca și destinul nostru
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
SE SUPUN !,,Bătrânii spun că apa treceși zic că pietrele rămân”. Dar lucrul altfel se petrece,Pe globul de pământ bătrân!Că apa, cât ar fi de mare,Când curge-n jos, ea curge stând(ca masă compactă)Iar sub tăcuta-i lunecare,Și pietrele rămân, curgând!Morala, știi ce vrea să zică?Tu înțelegi ce vreau să spun? Că numai DUMNEZEU e veșnic,Și Toate, LUI i se supun!. . .= P S. = Toate LUI i se supun, ca și destinul nostru
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
să nu fi trăit. - Omar Khayyam Căderile se urcă-n soarta-mi fără leac Khayyam îmi amintește că vinu’-i singura otravă Ce-mi poate liniști pasul meu de veac Sau a luminii nerostită șoavă Poteca moare în inima pădurii Tăcută și-ncă ninsă de-a dorului zăvor Înlemnind în mine inelele sculpturii Ce cresc trunchiul cel verde, pătat și roditor Dacă durerea-mi mută mai păcălește timpul Iar Dumnezeu mă vede și-mi dă al Lui ochi-mentor E pentru a
VOCEA TA DE STENTOR de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377802_a_379131]
-
lăsa rânjete înghețate. Habar n-avea nemiloasa că ele, rânjetele ei de gheață., pe geamuri .. păreau ....flori.! Flori de gheață ! Iar oamenii se bucurau și le priveau de la căldura sobei! La căldura sobei stătea și moș Pavel . Era trist și tăcut. Și fără putere.....și fără vlagă... Cuvintele îi ieșeau greu din gură.Doar ochii mai aveau o ultimă dorință de viață. O căuta cu privirea pe Măriuca. -Tot iarna-i,Măriuco...? -Tot. .................................................................................................................................................................................... -Unde-i Măriuca să-mi spună....dacă au apaărut
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
la urechea dreaptă a lui moș Pavel- aia cu care auzea ceva mai bine-și șoptește: - „Cuculeț drag....” -Da, „Cucișor” -Hai să mergem! Ne duce tata cu mașina.... ................................................................................................................................................................................... Întinși pe iarba abia ivită, cap lăngă cap, priveau cerul înalt și tăcut. Prea înalt și prea tăcut. Fata ținea în mâna ei caldă și albă o mănă prelungă uscată și încrețită. -Privește cerul, tătăițule drag, privește cerul ! -Cu palmele pe pământ și cu ochii pe cer....ai uitat? Printre frunzișul rar fă
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
moș Pavel- aia cu care auzea ceva mai bine-și șoptește: - „Cuculeț drag....” -Da, „Cucișor” -Hai să mergem! Ne duce tata cu mașina.... ................................................................................................................................................................................... Întinși pe iarba abia ivită, cap lăngă cap, priveau cerul înalt și tăcut. Prea înalt și prea tăcut. Fata ținea în mâna ei caldă și albă o mănă prelungă uscată și încrețită. -Privește cerul, tătăițule drag, privește cerul ! -Cu palmele pe pământ și cu ochii pe cer....ai uitat? Printre frunzișul rar fă-te una cu cerul și
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
e tranquille-angosce disfatte nell’alveo del sonno dall’insonnia ?! DE CÂTE ORI? De câte ori am pandit visele tale în visele mele? și am văzut umbră iluziei în arabescuri stelare când valurile-mi sărutau picioarele?! De câte ori am ars la porțile mării amintiri-rătăcite - flori-de-vis-ofilite în tăcute ecouri și liniștite-neliniști sfărmate-n albia somnului de nesomn?! versiune în limba italiană: Geo Vasile (din vol. în curs de apariție ÎL SILENZIO DELLE SPINE) Atenție! protejat copyright! Referință Bibliografica: ÎL SILENZIO DELLE SPINE - versiune în limba italiană: Geo Vasile
VERSIUNE ÎN LIMBA ITALIANĂ: GEO VASILE/ VOL. ÎN CURS DE APARIŢIE!/ de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377790_a_379119]
-
cadența pașilor pierduți, Mă-nvart în cerc de viață efemeră, Și Te găsesc plângând, printre căzuți, Mai e puțin s-ajung la destinație Și strig și chem și văd că ești aici, La ruga mea, Tu nu faci contestație, Aștepți tăcut, duios să mă ridici, Și-n loc să-Ți șterg eu fruntea-mbrobonata, De arzătoare chinuri și de sânge, Mă cureți de trăirea-mi vinovată, De tot ce poate omu-n viață strânge, Mai pot să strig într-un acut solfegiu, Tu
EPIGONUS de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377797_a_379126]
-
primească un răspuns afirmativ. Îndreptarea spre exterior rezidă implicit în principiul deosebirii. Dar dacă acest principiu are astfel în sine o corelație istorico-universală externă cu altele, acesta nu constă decît dintr-un raport pasiv, nu poate fi decît o expansiune tăcută și lipsită de fapte. Trebuie menționat pe scurt și acest aspect. Unul din punctele cu exteriorul stă în faptul că India a fost întotdeauna obiect de cercetare. Din timpurile cele mai străvechi, toate popoarele și-au îndreptat dorințele și poftele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
elementele, ideile în faza incipientă a dezvoltării ulterioare, a căror răspîndire, conform regulilor religioase, s-ar fi împlinit apoi cu ajutorul comerțului. Această migrațiune a popoarelor s-a produs mai degrabă în liniște, dincolo de orice tradiție istorică: a fost o expansiune tăcută, în condițiile în care nici o altă cultură nu era inerentă. Urmele acestei legături au fost reunite cu mult spirit și inteligență de profesorul Ritler în cartea sa Vestibulul istoriei popoarele europene. Metoda este foarte imprudentă, deoarece adesea par să rezulte
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nu are nici o realitate spirituală. Distrugerea Troiei, încoronarea lui Carol cel Mare au constituit momente decisive ale istoriei; expansiunea naturală în cadrul limbii este ceva lipsit de spirit, lipsit de conținut. Revărsarea în afară a Indiei nu este decît o expansiune tăcută, neînsoțită de fapte, cu alte cuvinte de acțiune politică" [188], [35 td]. La p. 97-106, Hegel se ocupă de "spiritul poporului indian", considerat fundament ce a servit la formarea și dezvoltarea gîndirii índice. "Un halo de fascinație a încercuit numele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
majoritate ortodoxă, dar al cărei centru transilvan ține de Roma catolică? Ce înseamnă o țară care este în același timp moștenitoarea Bizanțului și a Romei, dar care a primit o moștenire periferică? Ce semnifică o epopee fără cuceriri, o tragedie tăcută? Ce măreție să afli într-o țărănime înapoiată pe care, cu siguranță, amăgirile modernității nu vor întîrzia să o antreneze spre anonimatul orașelor industriale sărace? Ce se poate pretinde cu un folclor socotit izvor al spiritualității, dar ale cărui teme
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
noapte de război, de Camil Petrescu (1930). În martie 1919, Rebreanu scria: "La fel masacrul i-a înghițit pe oameni, la fel a produs drame pe pămînt, unii zdrobindu-și doar corpurile, alții distrugîndu-și sufletele. Și poate că cei mai tăcuți, cei mai ascunși, zăvoriți în ascunzișurile inimii, au fost cei mai înspăimântători. Gloanțele, obuzele și toate mașinile inventate cu scopul ca oamenii să se ucidă între ei, au cel puțin meritul de a ucide rapid, de a pune cît mai
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care, în ansamblu, colaborează cu puterea și se arată foarte reticentă față de Vest. Tehnica și modernitatea sînt îndepărtate pentru a păstra dulceaga amintire a paradisului pierdut de dinaintea războiului. Paradoxal, economia comunistă, care oferă puțin pentru consum, este convenabilă acestei adormiri tăcute și dureroase. Frontiera dintre arhaism, frugalitate și sărăcie este menținută în această societate împinsă de o retorică a progresului, atașamentul la un mod de viață lipsit de gadget de consum ținînd loc de etică. Generația născută în timpul războiului sau imediat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
octombrie 1980, de riscul tiraniei care generează efervescența unui spirit jubilînd fără a avea un scop ultim. Scopurile ultime ale puterii ceaușiste, dincolo de păstrarea unui statut social privilegiat pentru nomenclaturiști, nu mai păreau exagerate. La începutul anilor '80, unii actori tăcuți caută să regăsească contactul cu realitatea, să opereze o întoarcere la o raționalitate pragmatică, să reflecteze la modalități de reformă care să nu repună în discuție cîștigurile scump plătite după 1945. Mihai Botez se întreabă: de ce intelectualii români sînt indiferenți
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vro comparație măsura generală a lui Strat cu latitudinea pe care d. Brătianu a lăsat-o tagmei patrioților întru așezarea economicoasă a dărilor? Una e o măsură generală, onestă, mărturisită; cealaltă e o măsură piezișă, de care sânt esceptați pe tăcute patrioții și atinși numai proprietarii neplăcuți guvernului. Punând această măsură francă a lui Strat față cu critica ce-am făcut-o noi panglicăriei bizantine a circularelor actualului ministru de finanțe, "Romînul" crede a ne fi dovedit că ne contrazicem. Greșește
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a fost atent la această simbolistică a constructorilor de-a așeza o "lopată de pământ 7 la baza piramidei. Nici stînca nu are durabilitate fără magma pământului: "Cum sub stânci, în întuneric, măruntaiele de-aramă A pământului..." (Memento mori) Scenă tăcută a faptei umane, pământul ("Un neam trece și altul vine, dar pământul rămâne totdeauna"Ecclesistul) este spațiul desfășurării "drumului pulberii". Fără a fi un răspuns arogant, blasfemiator, dat cerului, piramida la Eminescu pare a fi un răspuns dat scrisului din
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și-un mucegai verde se prinse de var; cercevelele ferestrelor se curmau sub presiunea zidurilor vechi și gratiile erau rupte, numai rădăcinile lor ruginite se iveau în lemnul putred. În colțurile tavanului cu grinzi lungi și mohorâte, paianjenii își exercitau tăcuta și pacinica lor industrie; într-un colț al casei, la pământ dormeau una peste alta vo câteva sute de cărți vechi... Înaintea patului o masă murdară, al cărei lemn grunțuros de vechime era tăiat cu litere latine și gotice;" (Sărmanul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
fără adânc și fără înălțime, fără lumină"?37 Mortul din "raclele nimicului" (formula funerară a lui Heidegger), radicalitate a gândirii lui F. Nietzsche (Așa grăit-a Zarathustra), e contemporan cu "apusul de zeitate și asfințire de idei" din poetica eminesciană: "Tăcut, pustiu, prin care-un vaiet trece E ca și când ar fi murit ceva În univers pare că Dumnezeu E mort. Coboară-asupra lui, eternitate, Cobori cu pacea ta asupra mea." (Dochia, ms. 2288, II) sau: "... Se pare Că cerul e-un palat
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pe primii. Personal, îi prefer pe cei ce expun, la fel de neinhibat (și permanent), pe esplanada ieșeană dintre Teatru și Mitropolie. La tot cîteva minute, cerul e sfîșiat de supersonice negre, în tandem asurzitor, de joasă altitudine, pe cînd în înalturile tăcute, avioane minuscule desenează, pe același cer, dîre albe, duble: senzație ambiguă, de securitate, asigurată de statutul cu atîta greutate NATO, dar și de vagă spaimă în mijlocul unei lumi pîndite mereu de agresivitate. Dacă așa stau lucrurile sus, aici, jos, motocicliști
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vol. 1) • Ion I. Lapedatu, Memorii și amintiri • Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei • Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni • Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) • Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor • Constantin Ciopraga, Caietele privitorului tăcut • Virginia Șerbănescu, Scîntei din vatra vremii • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 3) • Inge Deutschkron, Am purtat steaua galbenă • Ilie Rad, La un ceai cu Ștefan J. Fay • Dimitrie Ghyka, Memorii (1894 - 1940) • Sergiu Dimitriu, Din trecut LIBRĂRII în care puteți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o moară cu vapori pe moșia Epureni (Tutova), care utiliza 12 lucrători, plătiți anual cu 676 galbeni, o moară mecanică în satul Gîrbești (Vaslui) la care lucrau 6 oameni plătiți cu 984 lei anual fiecare și o moară în satul Tăcuta (Vaslui) cu doi lucrători, plătiți amândoi cu 500 lei anual și care măcina 200 merțe grâu, 300 merțe secară și 800 merțe popușoi într-un an. Potrivit statisticii din 1860-1862, în Moldova funcționau în acei ani două mori mecanice în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ori ai dumbrăvilor cu fructe, 385 Ci Nori ai Sufletelor Omenești 30: nările mele sorb viețile Oamenilor". Satele se Tînguie: neputincioase cad, pește cîmpie-ntinse. Vaier da roată Văilor de la Hambar și de la Moară. Mai ales însă poleitele Palate, întunecoase și tăcute, cu groază se înclină, Cărțile și tablourile tăinuindu-și sub hrubele Pămîntului. 390 Cetățile își trimit vorba una alteia: "Fiii-Înnebunitu-mi-au De al cruzimii vin. Să împletim un bici, O, Sora cetate". Prunci sînt hrăniți pentru Măcel; cîndva cu Lapte Pruncul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]