3,383 matches
-
plecat nervos, fără alt comentariu. La câteva zile, am reînnoit invitația mea pentru botez, dar am fost întâmpinată cu același refuz categoric. A doua zi m-a sunat băiatul nostru și mi-a zis că a primit un telefon de la taică-sau și că s-a plâns la el de ceea ce fac eu. Am avut o discuție foarte sinceră cu el și la final lam invitat și pe el la botez. Mi-a zis ca nu-mi promite, pentru ca este foarte
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Gheorghiță și a Maricicăi care se ocupau cu plăcere de ei, lăsând astfel pe mama lor să se îngrijească de treburile mari ale gospodăriei . Mihăiță terminase clasa a șasea și avea destul de muncă în gospodărie cu vitele sau la câmp; taică-său fiind mai mereu pe drumuri cu căruța, cu care făcea transporturi de mărfuri în chirie, multe îndatoriri au trecut pe umerii lui Mihăiță, care s-a oprit cu școala după clasa a șasea. Era bine dacă ar fi terminat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pe Neculai al meu în pace. Că vă știe tot satul, cum v-ați tăvălit pe dealul teilor și am aflat de la moașă că fecioru-tău, Ion, e făcut cu el și i-ai dat numele Ion, chipurile, în amintirea lui taică-tu. Marița își amintește că s-a simțit rușinată de pleftureala lui Ileana, mama lui Neculai, dar totuși i s-a plâns că Ghiță al ei este un nevolnic neputincios, că o bate cu melesteul sau cleștele, cu ce apucă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
știe ce e cu ea, pierzându-și și un papuc la trecerea punții peste pârâul Racova. întoarsă acasă Ghiță, bărbatu-său s-a trezit din somn și o întrebă pe unde a umblat iar ea minți că a fost la taică-su, că mamă-sa îi cam bolnavă și îl îndemnă să adoarmă căci îi va povesti mâine pe îndelete ce și cum. Se dezbrăcă încetișor , ascultând sforăitul lui Ghiță care adormise din nou și se culcă cu spatele la bărbatu-său. A
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
tot nu scăpa de ele. Se trezește și se mută în alt pat și se gândi că trebuie musai să-l întâlnească pe Neculai să vadă ce hotărâri iau după ce fusese certată de mama lui. Numai de n-ar afla taică-su și mumă-sa și nici Ghiță despre isprăvile ei, apoi își rândui în minte ițele unui plan ce-i încolțise mai demult în cap. Aflase de la soră-sa, Ileana, că fratele lor, Costache „didilavale” vânduse cei doi juncani frumoși
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pas, nu trebuia să aibă prea mare grijă. îl luase de cu noapte și pe Mihăiță, avea nădejde în el că-l ajutase și la cărat marfa și la așezarea acesteia în căruță și mai ales, o păzise cât timp taică-su vorbea cu negustorii care pregătiseră marfa. Mihăiță își tocmise un cotlon în spatele căruței unde stătea în voie și putea să țină ochii și pe încărcătura ce o cărau la Pungești. Mersul la pas al cailor, gândul că se poate
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
drumuri la judecăți, bani părăduiți cu avocații... și ce-a câștigat? în inima sa simți revoltă împotriva unei legi atât de nedrepte care nu dă voie unui om harnic să dobândească pământ dacă nu este băștinaș . Doar și el și taică-su Ion au slujit cu credință țara, vărsându-și și sângele pentru a nu fi cotropită de vrăjmași. Gândi cum de a îngăduit Dumnezeu să i se întâmple asemenea mârșăvie, să fie furat pe față prin tot felul de manevre
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
este averea ta și să ne ferească Dumnezeu să nu facem cum e bine. Uite, îți spun asta de față cu mama și tata, ca să nu crezi că, Doamne ferește, am vreun gând ascuns.” (Ce vulpe șireată!) „Da, măi băiete” spuse taică-su Ion, „e adevărat că legea este proastă dar dacă nu se poate altfel, fă cum zice Marița. Ghiță este un om de treabă și va recunoaște că tu ești stăpânul pământului.” își aminti cum au făcut actele după învoiala
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
câteva vorbe cu Mihăiță. în timp ce caii își ronțăiau ovăzul, Costache privește bătrânul plop ale cărui ramuri se leagănă în vântul primăvăratic de parcă l-ar fi căinat pe drumețul ce se odihnea sub el. Capitolul VI Mărinimia bătrânilor Gheorghiu − Măi Mihăiță, taică-tu s-a întors de la chirie? îl întrebă bunicul pe nepotul care le adusese de-ale gurii fiind trimis de maica-sa. − Da, bunicule, acum deshamă caii și-i dă în grajd. − Apăi să-i spui că am zis eu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să mai ai. Lasă ciorile să croncăne, să nuți pese deloc de ele, așa cum nu ne pasă nici nouă, că mult sânge rău ne -au făcut.” Costache o ajută pe Maria să strângă așternuturile, gândindu-se că cele spuse de taică-său sunt doar niște gânduri și se pregătea de plecare. Dar bătrânul nu terminase; − Costache, nu pleca încă. Mâine dimineață să vii, să facem actele prin notar, ca să fie un lucru dus până la capăt, spuse el. − Da’, tată, mâine de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
spre grădină, rupe câteva frunze de ciumăfaie și se întoarce la Costache care, ajutat de Emilia și Gheorghiță, coborâse din căruță și s-a întins, pe partea dreaptă, pe prispa casei. Emilia, speriată când a văzut rana de la capul lui taică-su, fugi, cu ochii în lacrimi spre bucătărie și aduse un vas cu apă caldă ca să spele rana ce sângera. împreună cu mamă-sa curăță cu grijă rana, apoi freacă între degete câteva frunze de ciumăfaie și le așează cu grijă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
capul rănit cu fâșia de pânză pregătită de Maria. Băiatul Gheorghiță între timp a deshămat caii, i-a legat la iesle punându-le sub boturi un braț de ovăz cosit, apoi veni și el alături de femeile ce se ocupau de taică-su. Odată terminată oblojirea rănii, Maria revine la întrebările privitoare la ce s-a întâmplat. − Nu, Marie, n-am căzut și nici nu mi-a căzut ceva în cap. M-au chisat cu ghioagele nepoții Ion și Gheorghe, feciorii soru-mi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din Cursești-Deal ieri, am dormit az-noapte la ei. Apăi cuscrul Negruș și Ghiță având treabă la Pungești, m-am gândit să vin și eu cu ei ca să văd ce mai faceți și să iau ceva leacuri de la farmacie. Ei împreună cu taică-tu, s-au dus în târg pe la negustori și auzeam că vor să potcovească caii . Da’ tu Mihăiță ce mai faci, ai de-acum optsprezece ani, văd că muncești cu spor, ce ai de gând să faci pe viitor? − Nu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să iasă. Fu oprit de bunicăsa care îl întrebă dacă a fost la hora tocmită la Cursești Vale. − Am auzit că ai fost și tu la hora lui David. Ia spune, ai chitit vreo fată de prin părțile noastre, ca taică-tu? glumi bunica Elena; − Am fost eu la mai multe jocuri și la Gârceni și la Lipova și la Armășoaia. Eu am plecat, sărut mâna, bunico, și dacă mai întreabă vreo fată de mine, că văd că ai aflat matale
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se legănau în vânt și-și căutau parcă locul unde să se așeze. Nu era frig; între timp ajunseseră la Podul Verde unde Costache și Gheorghiță, după ce au oprit la fântâna cu cumpănă și ciutură, fântână săpată de Costache împreună cu taică-su, Ion Gheorghiu, au deșertat apa din ciutură în căldarea de adăpat caii, ce era purtată mereu în căruță, și le-a pus-o sub boturi. Aceștia au băut puțină și au început să fluture din cap, semn că s-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
desmorțească picioarele. Emilia se dă și ea jos din căruță și făcu câțiva pași. Porniră apoi încetișor, să coboare valea, Gheorghiță ținând caii de căpăstru până ce ajunseră în vale, apoi după ce opriră din nou ca să despiedice roata, se sui lângă taică-su și plecară mai departe. încă de la intrarea în sat mai multe femei care îi cunoșteau, s-au adunat lângă căruță și, după ce le dădură binețe, prinseră a vorbi despre mama Elena, rostind vorbe de mângâiere și de regret pentru
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
zbughește ca din praștie spre casa părintească iar văru-său Săndel rămâne singur cu necruțătoarea ei surioară, devenită un aspru judecător. Maricica îi mai arse câteva vărguțe la întâmplare și-l făcu scăpat, gândindu-se la ceo așteaptă pe ea de la taică-său, mai ales dacă mieii scăpați de supraveghere, au intrat prin grădinile oamenilor și au făcut stricăciuni. Săndel îndurerat și de pedeapsa primită și de amenințarea soră-si că îl așteaptă judecata mai aspră a părinților, fugi ca din pușcă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
milă a prins drag de copil, l -a înfiat și ocrotit cât de mult s-a putut. Apoi Marița plecă spre casă, mulțumită tare de peștele frumos ce-l căpătase. * Când ajunse acasă, fiu-său Gheorghe o întrebă direct de ce taică-su are atâtea julituri pe mâini și pe picioare; − Spune-mi și mie ce-a pățit, că-l văd că se oblojește cu ciumăfaie și tot felul de cârpe. I-ai făcut matale ceva? o iscodește Gheorghe, care știa el
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
că cheile de la grădina publică le ține Costache; ce să mă căciulesc eu la el ca să-și dea sama de ce plănuiesc, așa că m-am gândit că pe borta mică din gard ar putea să se strecoare ori un copchil ori taică-tu, Ghiță, că-i slab și subțire și să vadă ce poate lua din râpă, i-am spus eu să caute furculițe și linguri boierești. S -a dus pe seară, după ce lumea se aciuase pe la case, a ales ce-a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
am gustat și boabele sunt destul de acri și matale spuneai că atunci când au zahăr puțin nu iese vinul bun, că zahărul se preface în alcool. Nu așa ai spus matale? rosti, cu șiretenie fata, mai mult să-i dovedească lui taică-su că nu a uitat învățătura lui; − Da Maricică, așa este, v-am spus eu vouă că vinul bun depinde de soiul de struguri, de procentul de alcool și de aromă, care se numește „buchet” dar secretul este și cum
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
punem în căruță, și om veni încet pe jos; Maricica, care după ce Emilia plecase la Galați, rămăsese ajutorul de nădejde a maică-si așa cum Gheorghiță devenise pentru Costache, după ce cel mare, Mihai a plecat la armată, mâna dreaptă a lui taică-su; deși tineri, erau pătrunși de răspunderile ce le reveneau în gospodărie Cele două femei se îndreptară către casă, iar Costache se trezi chemat lângă hat de vecinul Vasile Arghir, care, deși venise mai târziu la cules, având mai puțini
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
apă curentă, canalizări și în special lipsite de asistență sanitară. După ce au terminat masa a venit surpriza serii: Gheorghiță își scoase vioara și arcușul (nu cea pe care credea el că o va meșteri singur ci una adevărată, cumpărată de taică-su la Vaslui) și începu să cânte bucățile pe care le învățase cu ajutorul domnului Obreja. Le-a plăcut îndeosebi balada lui Ciprian Porumbescu pe care Gheorghiță a interpretat-o cu mult suflet. Soarele și-a urmat drumul fără a fi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cuptorul bine încălzit și supravegheați cu atenție, să se rumenească frumos . Brutarii dădeau mare atenție la pregătirea acestor covrigi, o marfă mult cerută pe la toate târgurile din Plopana, Băcești și Puiești. Gheorghiță știa bine acest amănunt, deoarece îl însoțea pe taică-su care făcea dese transporturi în chirie. Despre isprăvile cetelor de legionari, în special prin localitățile mai mari, cu mulți negustori de obârșie evreească, auzise și Gheorghiță, i-a mai povestit și taică-su, credea și el că toți trebuie
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
bine acest amănunt, deoarece îl însoțea pe taică-su care făcea dese transporturi în chirie. Despre isprăvile cetelor de legionari, în special prin localitățile mai mari, cu mulți negustori de obârșie evreească, auzise și Gheorghiță, i-a mai povestit și taică-su, credea și el că toți trebuie să trăiască prin muncă cinstită, să lupte pentru bună starea tuturor. El găsea în muzică și în vioară mijlocul cel mai bun ca să uite de frământările politice și de formele de manifestare prin
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
semănat an de an cu aceiași cultură secătuiește în fertilitate. Regula aceasta nu era o descoperire a agronomilor de la Camera Agricolă ci era cunoscută de țărani din vechime și era transmisă din tată în fiu, așa îi spusese lui Gheorghiță taică-su, Costache. Acasă Vasile și Săndel se întorseseră de la școală și după ce au mâncat, au mers în grădină ca să culeagă roadele ce se coc mai târziu cum sunt bostanii albi, prunele albe dulci ca mierea și strugurii de răuruscă. Băieții
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]