61,456 matches
-
Dar cum directorul era mereu ocupat, lipsind uneori zile și chiar săptămâni, ziarul al făcea și al conducea, de fapt, N. Carandino, secretarul general de redacție. an 1935 Facla a inițiat, pentru pagina ei culturală, o anchetă printre scriitori, cu tema De ce scrieți?* Interviurile le luau și N. Carandino sau Oscar Lemnaru dar, mai ales, tineri publiciști ansa mai toți cu haz și cu hâr. Se ăncepea, invariabil, cu un chapeau al intervieverului despre scriitorul chestionat (aici darurile publicistului trebuiau să
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
Gheorghe Grigurcu Critic substanțial, de-o seriozitate a informației și a afirmației ce se cumpănesc, aproape totdeauna demn de interes și demn de încredere, Cristian Livescu ne propune, în cartea d-sale, Întîiul Eminescu, o suită de însemnări pe tema geniului. Tema atractioasă, tulburătoare, inepuizabila. Ne propunem a o relua, succint, în textul de față, regrupînd o parte din datele și meditațiile confratelui nostru și introducînd cîteva elemente noi. Nu e un secret faptul că în epoca noastră (nu doar
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
Grigurcu Critic substanțial, de-o seriozitate a informației și a afirmației ce se cumpănesc, aproape totdeauna demn de interes și demn de încredere, Cristian Livescu ne propune, în cartea d-sale, Întîiul Eminescu, o suită de însemnări pe tema geniului. Tema atractioasă, tulburătoare, inepuizabila. Ne propunem a o relua, succint, în textul de față, regrupînd o parte din datele și meditațiile confratelui nostru și introducînd cîteva elemente noi. Nu e un secret faptul că în epoca noastră (nu doar "în deceniile
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
așa-zisă "experiența americană", cum aspiră cartea lui Updike, numită de unii Evanghelia după Ioan (The Book of John), presupune să pornești cu o presupoziție a ceea ce înseamnă această experiență americană. Chiar dacă Updike susține că a încercat să evite o temă anume sau orientarea către un anumit segment al universului american, felul său propriu de a înțelege identitatea americană transpare foarte clar. De pildă, unul dintre criteriile pe care le-a folosit în selecție prevedea că toți protagoniștii din aceste nuvele
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
protagonistul lui Nabokov, pentru care Noul Continent e o destinație, nu o lume în sine. O America imaginara sau una ratată, pe pămîntul căreia trăiești fără să o vezi, fără a fi cu adevarat conștient de prezența ei, aceasta este tema implicită a unor nuvele precum cea apartinîndu-i lui Malamud. Nimeni nu-l poate suspectă pe Updike de lipsă de patriotism pentru asemenea opțiuni, atîta vreme cît există și o contrapondere uriașă în volum, reprezentată de un copleșitor personaj-colectiv, sau supra-personaj
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
de seducție spusă și scrisă: pe conu Alecu ați vine adesea să-l pupi.) Fiindcă niciodată nu e uscat - plicticos, dl Paleologu este interlocutorul cel mai căutat de jurnaliști - o inepuizabila mină de sare și piper. an ORIZONT nr. 10, tema discuției la care al provoacă Mircea Mihăieș și Horia Patapievici este bătrânețea. Pentru altcineva, curiozitatea cuadragenarilor pentru o experiență anca departe de ei ar fi părut o nedelicatețe. D-lui Paleologu subiectul ai place și accepta bucuros să vorbească despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
an rău. Râul an sine, fără vreun alt ănteles. Shakespeare, Dostoievski, Pascal: râul mai convingător decât Dumnezeu. Iar despre Dante ce să mai vorbim! an infern ești an plină viața. an paradis, parcă ai fi la Letzeburg. Cioran, ăn plină tema. Un dandy al râului. Un snob. Se joacă de-a râul, dar știe multe despre el. Spune:a...șanț beat de decăderea meaă(143)". Sau anca o raportare, care dovedește că Livius Ciocârlie n-a coborât ștacheta exigentei nici față de
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
ale culturii și istoriei noastre literare. Nu putem să nu reflectam - recitind paginile despre sincronism, interdependenta și imitație - la inerția mentalităților ce se perpetuează și astăzi ăntr-o cultură măcinata anca de complexe și prejudecăți. De altfel această inerție reprezintă principala tema de reflecție a "Istoriei civilizației(...)" - care, deși se oprește asupra momentului de ănceput al occidentalizării României din prima jumătate a secolului al XIX-lea - extinde totuși ideea mai departe, chiar dincolo de 1900. Nu numai nesfârșitele polemici ăntre bonjuriști și bătrânii
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
asimilatoare, ci una sinceră, ca atare sursă inepuizabila de bucurii și minunări. Oricât de mult i-ar displăcea lui Iso Camartin cuvântul "identitate", pe care al consideră prea la modă, și prin urmare cumva pretențios, acest volum are an centru tema identității. Identitatea ănteleasă nu că suma de predispoziții naturale, ci mai curând construct migălos, selecție conștientă atât a elementelor unei istorii sau tradiții reale, cât și ale uneia imaginare. Călătoria este toposul ideal pentru o astfel de concepție identitara, ăn
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
splendide despre o filozofie a cotidianului intercultural, dacă ai pot spune astfel. Adică alcătuiește un fel de glosar de concepte familiare, simple, și totodată sofisticate, cu imens potențial teoretic și filozofic: vecinul, podul și drumul, taciturnul. Camartin glosează și pe temele "grele", consacrate, precum cele legate de religie și toleranța culturală, ori de xenofobie, evoluția limbilor, tabuuri culturale, semnificația unei culturi populare. Mie ansa cel mai mult mi-au plăcut eseurile despre ceea ce numeam un cotidian intercultural. Simmelian an subtilitate, dar
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
despre personalități cu manifestări culturale pe cât de importante, pe atât de diversificate și nuanțate, etichetele au un rol pur orientativ. Pentru a face o (dureroasă) selecție din materialul imens pe care aceste discuții ni-l furnizează, am ales câteva dintre temele recurente: studiile culturale, canonul, situația criticii tradiționale, ilustrate prin doar câteva din opiniile exprimate. Studiile culturale sunt văzute fie că un "scenariu fundamentalist" agresiv de ănlocuire a literaturii cu studii mai cuprinzătoare, dar și mai superficiale (Ștefan Stoenescu), fie că
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
dezghețului dogmatic". Tânărul de atunci, pentru a-și vedea tipărită poezia visata, ăn care utopia artei se va arăta mai adevărată decât coșmarul realității, a dat la ănceput și "cezarului ce-i al cezarului", publicând o sumă de poezii pe tema impusă, antifasciste și angajate politic. Sub acoperirea acestor neconvingătoare compuneri, Nichita Stănescu a reușit să introducă an cetatea rigidă a dogmatismului calul troian al structurilor poeziei moderne. an același timp, literatura lui de sertar, binecunoscută confraților de generație, atestă, când
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
tradiției mării poezii românești. O bătălie cu multe meandre se dă adesea an surdina, rareori și fățiș, cu ideologii oficiali, care-i ănvinuiesc public pe tinerii poeți că vor, nici mai mult, nici mai putin, să readucă an circuitul literar temele "decadente", "evazioniste" ale lui Blaga, Barbu, Bacovia. Este o acuzație onoranta și generația să vă face din această, ăn bună măsură, emblemă ănsăsi a aventurii ei lirice. Anul 1965 este unul crucial an destinul lui Nichita Stănescu. Cu Dreptul la
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
și Operele imperfecte (1979), dar mai ales cu Noduri și semne (1982) atmosferă sumbră, dezesperată și ănspăimântată ajunge copleșitoare ăndurerând cu asupra de măsură lumea, modificând structura universului liric, schimbându-i fundamental tonul imnic an apocaliptic, chiar dacă motivele și marile teme stănesciene rămân an principiu aceleași dând operei unitatea și coerentă unui destin poetic major. ăntre călărețul mistuit de flăcări din apoteoza finală a Sensului iubirii, ăntruchipare a "zeului-soare" străbătând tăriile aureolat de o maree a luminilor și seniorul "necuvintelor" zdrobindu
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
finalul Casei Nucingen. Speculații, pește speculații. Vorbește, cred că Blondet, în separeul cabaretului Very, alături de Finot, Bixiou, Couturier, conversație reprodusa de Autor care o aude prin peretele despărțitor împărțind în două salonul mare al cabaretului. După o frază lungă, pe teme economice. ..."Rezultă, - trage concluzia eroul balzacian, - un simplu adevăr pecuniar pe care nu l-am văzut scris nicăieri... - Care? făcu Bixiou. - Debitorul este mai tare decît creditorul. - Oh! exclama Blondet, eu, in ce ai spus, văd parafrazaraea unei vorbe de-
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
curselor de cai, cu măști, arlechini și punchinelli, despre celebrarea Anului Nou sub un soare de vară, nimicitor. În toate aceste întâmplări Europa este punctul de referință, uneori nerostit, dar întotdeauna recuperat prin rescriere. Autoare a unui studiu fundamental despre tema exilului în literatura australiană, The Tomis Complex, apărut în 1996 la Editură Peter Lang din Berna, dar și a unor volume de proza și poezie publicate în România înainte de 1985, când a ales drumul pribegiei, Irina Grigorescu se află într-
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
sine ca pe un clasic Laszlo Alexandru (născut la 4 mai 1966 în Cluj, absolvent al Facultății de Filologie din același oraș, secția română-italiană) s-a făcut remarcat în urmă cu câțiva ani printr-o serie de articole polemice pe tema moralității scriitorilor, scrise într-un stil tăios, ca și prin insistența cu care a cerut mai multor reviste din țară să i le publice. Din acele texte și-a alcătuit volumul de de debut, Între Icar și Anteu, apărut în
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
le reproducă. Că povestitor, isi îngăduie mici comentarii prefațatoare, extrem de scurte și de cele mai multe ori fără a enunța o opinie interesant de personală, ci mai degrabă cu un scop pur didactic, atrăgînd, de pildă, atenția asupra unor eventuale reluări de teme, motive, personaje, sau morale. Dar, tot el ne avertizează de la început, isi îngăduie și subtile, insesizabile schimbări, de accent, de nuanță. Povestitorul înflorește unde vrea el, la urma urmelor. Plăcerea istorisirii e o formă de inspirație, o resimțim cu toții în
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
de aceea o nuanță exotică a cărții este însăși alegerea bibliografiei. Cartea să cuprinde câteva voci distincte, lucru destul de rar întâlnit într-o carte de studii. Există un Vighi teoretician și filosof care nu-și intra deloc în rol pentru ca temă aleasă nu-i permite abstracția. Apare și un Vighi excelent comentator de texte a observații extrem de fine se adaugă neîntârziat citatelor din Istrati sau Sadoveanu. Și nu în ultimul rând trebuie amintită latura de comentator social. De altfel, autorul oferă
Tentatii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17570_a_18895]
-
zilele noastre este la mare cinste. Am crezut la un moment dat că regizorul a găsit o soluție extraordinară - nefiind ajutat de Magda Catone (Zoe) și George Ivașcu (Tipătescu), care ratează această problemă ăarzătoare" - și de un mare rafinament pentru tema scrisorii și a șantajului: Alifantis a compus o arie, superbă și superb interpretată de Robert Nagy, al cărei text este format din textul scrisorii lui Zoe către Fănică Tipătescu. Am crezut că această arie va funcționa ca un leit-motiv, care
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
că monografia dlui Dinu C. Giurescu va rămîne de acum încolo, pentru multă vreme, drept o lucrare de referință în chestiunea studiată, chiar dacă mă despart hotărît de destule opinii ale dsale socotite de mine perfect vulnerabile. Pentru a intra în temă anunțată în titlu, autorul își începe analiza cu teribilul an 1940, cu tragicele cesiuni teritoriale ale țării noastre, lăsînd a se înțelege, cînd nu o spune explicit, ca aceste cedări teritoriale nu aveau alternativă, armata română neavînd puterea să apere
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
se pare logică, desi alta decît cea a tratării lor în economia eseistica a cărții de care ne ocupăm. Sub unghiul istoriei, fascismul și comunismul au o origine comună. Pentru a o probă, autorul ne invită la un excurs pe tema Revoluției franceze, cînd clasa burgheza n-a repurtat, așa cum s-ar părea, "o victorie absolută", întrucît a provocat opoziția coalizată, atît a partizanilor Vechiului Regim, cît și pe cea a socialiștilor utopici, deci atît împotrivirea nobilimii, cît și pe cea
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
distinge între cele ficționale și cele nonfictionale, insistă asupra unora utile de natură administrativă. În al doilea rînd, programa are caracter orientativ. Ea nu mai obligă la nimic, în privința autorilor și textelor. Oferă, cel mult, sugestii. Dar profesorul poate ilustra tema cu pricina și prin texte alese de el însuși. În definitiv, programa își propune să creeze capacități și deprinderi, nu să dea soluții unice și definitive. Sper că, o dată cu introducerea ei, să dispară acele odioase comentarii gata făcute și învățate
Noile programe si manuale de liceu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17598_a_18923]
-
purtat exclusiv de instinct și, evident, de un gust artistic în același timp natural și cultivat. Stăpînindu-si deplin sentimentele și deprins din practică poetica să-și coaguleze sensibilitatea în expresie, Sabin Opreanu a refuzat încă de la inceput orice tentație a temelor picturii, a acelei exteriorități care fascinează firile slabe și compromite grav cele mai bune intenții. Nici portretul, nici peisagistica, nici natură statică și nici măcar fabulația lirico-onirică, acel suprarealism de buzunar, în capacana căruia scriitorul - atît că privitor, cît și ca
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
că Mumia este, în ciuda inperfectiunilor sale, o peliculă reușită de divertisment. Pentru o anumită parte a publicului, desigur. Toamnă ^99 ne rezervă și alte surprize din seria super-productiilor, numitorul lor comun fiind latura science-fiction: Matrix este un sf autentic pe tema realității virtuale, Războiul stelelor apelează la manieră SF pentru basmul care abia acum începe, iar Vestul sălbatic, sabatic îmbină tradiția și inovația într-o manieră mai mult decît agreabila. Mumia/The Mummy - producție SUA, 1999, distribuit de RO-IMAGE 2000 cu
Super-productiile timpurilor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17612_a_18937]