5,804 matches
-
Martie pe noptieră. O imobilizam într-un pat imaginar, aducându-i cadouri peste cadouri, mângâieri și frânturi de conversații flatante, care nu avuseseră niciodată loc, gesturi și vorbe alese, măsluite cu luni, zile și ore, din ce în ce mai greu de refuzat. Cu temerile, mergea chiar mai ușor, trebuia doar să știi când să apeși pedala și să iei piciorul de pe ea. Am mai sărutat-o o dată. Apoi am scos apa minerală din sacoșă și m-am dezbrăcat în tricou. Era și cald, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
al imperialismelor vrăjmașe din Centrul și Răsăritul 62 Emilian Bold, Ilie Seftiuc, România sub lupa diplomației sovietice (l9l7l938Ă, Iași, Editura Junimea, 1998. 44 41 Europei”, fapt care ar conduce la “răspândirea comunismului și la bolșevizarea țării“ 63. Titulescu răspundea acestor temeri: “Nu știu dacă România va încheia un tratat de asistență mutuală cu U.R.S.S. Ceea ce știu este că interesul național cere să nu micșorăm cu nimic libertatea de acțiune a României pentru ziua de mâine. Ceea ce știu este că nu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Hitler la 30 ianuarie 1933 iar Uniunea Sovietică dorea să apară drept o apărătoare a sistemului de securitate colectivă, în acest sens fiind admisă și în Societatea Națiunilor la propunerea lui Titulescu, la 18 septembrie 1934. Uniunea Sovietică manifesta o temere față de ascensiunea Germaniei hitleriste. Am amintit faptul că sovieticii au semnat la Londra, la 3 și 4 iulie 1933, Convențiile pentru definirea agresiunii și a teritoriului. Definiția teritoriului a fost propusă de Nicolae Titulescu. Era pentru prima dată când se
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
viitorului Tratat de asistență mutuală între România și Uniunea Sovietică. În baza acestui document, Titulescu a fost acuzat, în special de către Gh. Brătianu și legionari, că ar fi permis traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice și implicit bolșevizarea țării. Era temerea că nu exista nici o prevedere în proiectul de tratat care să oblige trupele sovietice să se retragă după ce își îndepliniseră misiunea de ajutor. 85 Am ajuns la concluzia potrivit căreia, chiar dacă Titulescu a negat aceste temeri, considerăm că semnarea tratatului
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
implicit bolșevizarea țării. Era temerea că nu exista nici o prevedere în proiectul de tratat care să oblige trupele sovietice să se retragă după ce își îndepliniseră misiunea de ajutor. 85 Am ajuns la concluzia potrivit căreia, chiar dacă Titulescu a negat aceste temeri, considerăm că semnarea tratatului de asistență mutuală românosovietic ar fi permis implicit traversarea României de către armatele sovietice deoarece numai prin România puteau ajunge în Cehoslovacia pentru a i acorda ajutor militar în cazul în care această țară ar fi fost
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
al imperialismelor vrăjmașe din Centrul și Răsăritul 62 Emilian Bold, Ilie Seftiuc, România sub lupa diplomației sovietice (l9l7l938Ă, Iași, Editura Junimea, 1998. 44 41 Europei”, fapt care ar conduce la “răspândirea comunismului și la bolșevizarea țării“ 63. Titulescu răspundea acestor temeri: “Nu știu dacă România va încheia un tratat de asistență mutuală cu U.R.S.S. Ceea ce știu este că interesul național cere să nu micșorăm cu nimic libertatea de acțiune a României pentru ziua de mâine. Ceea ce știu este că nu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Hitler la 30 ianuarie 1933 iar Uniunea Sovietică dorea să apară drept o apărătoare a sistemului de securitate colectivă, în acest sens fiind admisă și în Societatea Națiunilor la propunerea lui Titulescu, la 18 septembrie 1934. Uniunea Sovietică manifesta o temere față de ascensiunea Germaniei hitleriste. Am amintit faptul că sovieticii au semnat la Londra, la 3 și 4 iulie 1933, Convențiile pentru definirea agresiunii și a teritoriului. Definiția teritoriului a fost propusă de Nicolae Titulescu. Era pentru prima dată când se
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
viitorului Tratat de asistență mutuală între România și Uniunea Sovietică. În baza acestui document, Titulescu a fost acuzat, în special de către Gh. Brătianu și legionari, că ar fi permis traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice și implicit bolșevizarea țării. Era temerea că nu exista nici o prevedere în proiectul de tratat care să oblige trupele sovietice să se retragă după ce își îndepliniseră misiunea de ajutor. 85 Am ajuns la concluzia potrivit căreia, chiar dacă Titulescu a negat aceste temeri, considerăm că semnarea tratatului
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
implicit bolșevizarea țării. Era temerea că nu exista nici o prevedere în proiectul de tratat care să oblige trupele sovietice să se retragă după ce își îndepliniseră misiunea de ajutor. 85 Am ajuns la concluzia potrivit căreia, chiar dacă Titulescu a negat aceste temeri, considerăm că semnarea tratatului de asistență mutuală românosovietic ar fi permis implicit traversarea României de către armatele sovietice deoarece numai prin România puteau ajunge în Cehoslovacia pentru a i acorda ajutor militar în cazul în care această țară ar fi fost
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
fost de așa natură încât a favorizat formarea unui condens etno-naționalist de factură ortodoxistă care evoca doctrina fanaticismului naționalistic prevalentă în interbelic, opera unor gânditori autohtoniști precum O. Goga, N. Crainic sau N. Ionescu. Publicată în acest context marcat de temeri naționaliste și sensibilități ortodoxiste, analiza deconstructivă a lui Boia a avut efectul unui "cutremur conceptual" (Nietzsche, Begriffsbeben) care a fisurat monumentul trecutului național. Apariția doi ani mai târziu a manualului de Istoria românilor coordonat de S. Mitu (1999), în prima
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru Unitatea Națională a Românilor (PUNR), devenit astfel primul partid de extremă dreapta din peisajul politic postcomunist. Crearea celor două blocuri politice (UDMR, respectiv Vatra Românească cu apendicele său PUNR) au introdus o falie etnică în comunitățile transilvane, alimentând totodată temerile naționaliștilor de peste Carpați cu privire la pericolul maghiar la adresa unității naționale. Etnicizarea politicii postdecembriste începută prin regrupările etnice în jurul UDMR și Vatra Românească au antamat tensiunile interetnice care vor răbufni în sângerosul conflict consumat pe străzile orașului Târgu Mureș în martie 1990
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asta și s-o „stârpească“ apoi, după cum se zicea că s-ar fi exprimat. Nastasia Filippovna, zice-se, știa totul și pregătea ceva în secret. Toțki se speriase atât de tare, încât nici lui Epancin nu-i mai vorbea de temerile sale; însă existau și momente când, ca om slab ce se afla, prindea iarăși curaj și sufletul parcă îi învia; de pildă, se simțise foarte ușurat când Nastasia Filippovna, în sfârșit, le promise celor doi prieteni că în seara zilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Lev Nikolaevici. Însă pentru eroul nostru această vizită conținea în sine chiar ceva crucial. Să zicem că bănuia și el multe, chiar din timpul nopții (poate, și mai dinainte), însă până în momentul vizitei nu se putuse decide să-și clarifice temerile. Însă acum totul devenea clar: prințul Ș., desigur, explica întâmplarea în mod eronat, totuși se învârtea în jurul adevărului, înțelesese totuși că aici e o intrigă. (De altminteri, poate că înțelege absolut totul în sinea lui, însă nu vrea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ridicolă, indecentă și insuportabilă; bineînțeles, își învinuia de asta și fiicele, și pe Ivan Feodorovici și se certa zile întregi cu ei, iubindu-i în același timp până la uitare de sine și aproape cu patimă. Cel mai mult o chinuia temerea că și fetele ei devin la fel de „ciudate“ ca ea și că pe lume nu mai există și nu mai pot exista fete de felul lor. „Cresc niște nihiliste și gata!“ își spunea ea în fiecare clipă. În ultimul an și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și, deci, cea mai grea. Acum nici n-ar fi putut fi altfel, de vreme ce, din tot talmeș-balmeșul de îngrijorări ridicole și neîntemeiate, începuse cu adevărat să iasă la lumină ceva pare-se important, ceva care parcă într-adevăr merita toate temerile, îndoielile și suspiciunile. „Și cum de-a îndrăznit, cum de-a îndrăznit cineva să-mi scrie scrisoarea anonimă despre creatura aceea, care, cică, ar fi în legătură cu Aglaia? se gândea Lizaveta Prokofievna pe drum, trăgându-l după ea pe prinț, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
știe, poate că s-ar fi mulțumit toată viața numai cu atât! (Tocmai de această mulțumire îi era frică, se pare, Lizavetei Prokofievna; o ghicea; de multe se temea ea în sine ei, dar nu se pricepea să-și exprime temerile.) E greu de descris în ce măsură prințul s-a înviorat și a căpătat curaj în seara aceea. Era atât de vesel încât, privindu-l, toți se simțeau și ei veseli; astfel s-au exprimat ulterior surorile Aglaiei. Și-a dat drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
asta, însă părea în general cam prea din cale-afară de îngrijorată. Prințul observase că Aglaia îl privise de vreo două ori cu atenție și, se pare, rămăsese mulțumită de el. Puțin câte puțin, devenea grozav de fericit. Gândurile „fantastice“ și temerile lui de adineaori (după discuția cu Lebedev), de care își amintea brusc din când în când, i se păreau acum un vis himeric, imposibil și chiar ridicol! (Și fără asta, prima dorință și pornire a sa, deși inconștientă, fusese în timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
perfectă cu Adelaida, dar că în viitor părea inevitabilă subordonarea benevolă și afectuoasă a înfocatei Adelaida față de inteligența și experiența prințului Ș. Pe deasupra, lecțiile primite de familie o influențaseră teribil, mai ales ultimul incident al Aglaiei cu contele emigrant. Toate temerile pe care le avusese familia, cedându-i-o pe Aglaia contelui, se dovediseră, în numai jumătate de an, a fi fost întemeiate, ba încă suplimentate și cu niște surprize, la care nici măcar nu se gândiseră. Reieșise până la urmă că acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mănține neatârnarea țării sale. Înghesuit între trei mari puteri contrarii ele-nde ele, Ungaria, Polonia și Turcia, espus fără apărare veleităților de predominare a cîtortrele, veleități nu numai nedrepte, dar escluzîndu-se una pe alta, am vedea pe Domn ținând cu geloasă temere la o neatârnare atât de bântuită din toate părțile, l-am vedea urmând un sistem de șovăire propriu situației precarie și încercînd să pară partizan a cîtortrei vecini în acelaș timp, pentru a câștiga bunăvoința și încrederea a tustrei. Acest
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cerut de la Adunare un credit de 300 000 lei pentru mănținerea ordinei publice. Acest deputat e d. Stolojan. Bolnav nu e după cât știm, doctorii nu i-au prescris medicamente calmante; trebuie deci să se fi întîmplat ceva care să dea naștere temerilor îndoite ale d-lui Stolojan pe de o parte, ale d-lui ministru pe de alta. {EminescuOpXII 74} Să se fi înfundat meseria lucrativă a patriotismului? Poporul capitalei să nu mai fi voind a suporta sarcinile ce i se impun
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lefuri colosale ad-hoc pentru patrioți violonceliști, c-un cuvânt corupția plebei de sus și suferințele poporului de jos, care plătește din sudoarea lui toate zădărniciile și viciile celor ce-l stăpânesc, am crede în adevăr că cererea d-lui Stolojan, temerea ministrului de externe, sunt îndreptățite. Daca neamul nostru ar fi energic și viguros ca fericita rasă anglo-saxonă din Statele Unite, Maiestatea Sa Poporul ar fi creat de mult pentru ilustrațiile liberalismului patriot ordinul Sfintei Cânepe, de toate gradele, dar mai cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Austria mai întîi. În Ministerul de Esterne din Viena atitudinea față cu această, cestiune de etichetă a fost pîn' acum cam rezervată: s-a relevat că un rege al României ar atrage după sine pe un rege al Serbiei; există temerea cum că noua strălucire ar produce în micii potentați ai Orientului ambiții nouă și dorințe nouă. Ca principate, statele lui Carol și Milan sunt destul de mari; ca regate li s-ar părea poate posesorilor lor prea mici și sărace. Toate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Această aprehensiune se manifestă într-un articol recent al "Romîniei libere" și nu e indiferent de-a nota că acest ziar e cel mai răspândit în România. Față cu ridicarea eventuală a principatului la rangul de regat "Romînia liberă" esprimă temerea că "proclamarea acelei măriri iluzorii" nu trebuie să se cumpere prea scump și conchide astfel: "daca din întîmplare ni s-ar pune condiția de-a renunța la apărarea noastră în cestiunea Dunării am trebui să renunțăm cu totul în asemenea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Adunare va ratifica condițiile indispensabile guvernului, condiții cari vor fi indicate de către mine și a căror lipsă e defectul fundamental al stării actuale, atunci și numai în acest caz mai pot păstra coroana și purta responsabilitatea ce mi-o inspiră temerea de viitor. Am jurat pe Constituție; voi păzi jurământul meu. Acest jurământ mă, obligă a avea în vedere prosperitatea țării. Consider deci ca o datorie sfântă pentru mine de-a declara solemn că starea actuală de lucruri îmi face imposibilă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de natură a le sili să-l prevină sau să-l înlăture toate împreună. Fiecare din statele europene își formează planuri de cuceriri teritoriale și economice pe viitor; ba unele lucrează deja pe față la realizarea aspirațiunilor lor. De aci temeri, bănuieli și neînțelegeri, vagi, ce e drept, dar nu mai puțin neplăcute. Și iarăși Orientul în genere este unde se ciocnesc interesele tuturor. Turcia și Englitera privesc cu ochi răi cuceririle franceze din Africa. Interesele Rusiei și ale Engliterii în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]