5,751 matches
-
au doar o valoare simbolică. Este mai presus de orice îndoială că, dacă ar fi fost scrisă într-o limbă de circulație europeană, Aranka, știma lacurilor ar fi devenit, instantaneu, o bucată antologabilă, selectată și discutată de adevărații aficionados ai terorii, fapt care ar fi fost, în sine, de ajuns pentru a-i asigura lui Cezar Petrescu un loc în galeria de vedete ale scriiturii terifiantului. În literatura română însă, destinul ei a fost retezat de enunțul de o suficiență exegetică
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
3. Erosul vampiric Domnișoara Christina de Mircea Eliade Redactată în limba română, proza lui Mircea Eliade stă, aproape integral, sub semnul experimentului. Într-o literatură obsedată de "subiecte serioase", el își permite luxul cultivării unor teme epice marginale (straniul fantastic, teroarea supranaturală etc.), neezitând să elogieze, într-un rând din Oceanografie, chiar și policier-ul, pentru puritatea transparentă din construcție și din stil. Oricum, Adrian Marino are dreptate să deceleze un leitmotiv teoretic eliadesc: "existența structurilor narative comune mitului și romanului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
convenționalismul tematic al romanului, apreciind însă drept remarcabilă "capacitatea autorului de a folosi abil și adeseori neașteptat de eficient convențiile unui gen literar ale cărui tradiții își au rădăcinile în interesul manifestat către sfârșitul secolului al XVIII-lea pentru estetica terorii (subl. mea)" (2002: 127). Sintagma subliniată de mine vine ca o confirmare a etichetei pe care am atașat-o atât scrierii eliadești, cât și celorlalte proze grupate sub auspiciile terorii supranaturale. Critica recentă, racordată la gândirea teoretică europeană, a discutat
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
interesul manifestat către sfârșitul secolului al XVIII-lea pentru estetica terorii (subl. mea)" (2002: 127). Sintagma subliniată de mine vine ca o confirmare a etichetei pe care am atașat-o atât scrierii eliadești, cât și celorlalte proze grupate sub auspiciile terorii supranaturale. Critica recentă, racordată la gândirea teoretică europeană, a discutat Domnișoara Christina în raport cu sintagmele puse în circulație de marele discipol al lui Gaston Bachelard, Gilbert Durand, i.e. regimul diurn și regimul nocturn, care subîntind imaginarul în ansamblul său. Astfel, Gheorghe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
consideră că "pattern-ul intrigii ficționale este mitul Christologic, a cărui inversare vizează travestirea semnificațiilor sale strict religioase în cele de ordin estetic" (2003: 210). Totuși, trebuie să avut în vedere faptul că nu Christina este factorul celei mai pronunțate terori epice, ci un personaj misterios, în fapt abia o prezență, de un regim ontologic incert, care apare ca martor tăcut al întâlnirii nocturne dintre vampir și Egor. Însă nu trebuie să anticipez: voi discuta în detaliu acest aspect atunci când voi
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
primele detalii legate de Christina, ucisă în timpul răscoalei din 1907. Tinerele fete o cunosc doar grație portretului, în mărime naturală, realizat de un pictor influent. Imaginea înfricoșează, în pofida aerului vaporos-virginal al personajului zugrăvit în contururi prerafaelite: "D-l Nazarie simți teroarea ca o gheară apăsându-i pieptul. Domnișoara Christina zâmbea din portretul lui Mirea, parcă l-ar fi privit într-adins pe el. Era o fată foarte tânără, îmbrăcată într-o rochie lungă, cu talia subțire și înaltă, cu buclele negre
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Domnișoara Christina zâmbea din portretul lui Mirea, parcă l-ar fi privit într-adins pe el. Era o fată foarte tânără, îmbrăcată într-o rochie lungă, cu talia subțire și înaltă, cu buclele negre lăsate pe umeri". Senzația difuză de teroare este resimțită, în partea a patra, mai ales de Egor, în urma unei conversații tulburătoare, despre basme, cu Simina. În această stare îl găsește pe pictor Nazarie, care, în capitolul următor, îi destăinuiește lui Egor, încă îndrăgostit de Sanda, detalii frisonante
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
stăpânii și nu se mai întorc pe moșie. În partea a zecea, o nouă vizită a Christinei, cu inserție onirică inițială, prelungită, firesc, în starea de veghe, îi dezvăluie lui Egor prezența unei alterități ontologice radicale, aptă de a adăposti teroarea pură tocmai grație indeterminării, a vagului, a carenței de atribute, precum în Le Horla de Maupassant: "Egor începu să simtă ceva, nevăzut și necunoscut, în preajma lui. Nu era prezența domnișoarei Christina. Se simțea privit de altcineva (subl. în text), a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
face cu diavolul în persoană, cred că este perfect plauzibil să ne confruntăm cu o reificare a contactului subtil dintre Egor, ca entitate vie, și Christina, ca entitate moartă proximitatea celor două forme dă naștere la o progenitură ce incarnează teroarea pură și care eludează orice tentativă de conceptualizare. Altfel spus, pictorul este bântuit de materializarea propriei terori subliminale, proiectate în exterior. Oricum, acesta nu asistă pasiv la asaltul strigoiului și decide, în capitolul următor, să-i reziste. După vizita doctorului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
contactului subtil dintre Egor, ca entitate vie, și Christina, ca entitate moartă proximitatea celor două forme dă naștere la o progenitură ce incarnează teroarea pură și care eludează orice tentativă de conceptualizare. Altfel spus, pictorul este bântuit de materializarea propriei terori subliminale, proiectate în exterior. Oricum, acesta nu asistă pasiv la asaltul strigoiului și decide, în capitolul următor, să-i reziste. După vizita doctorului Panaitescu, chemat s-o consulte pe Sanda, Egor se logodește în pripă cu tânăra bolnavă, făcându-i
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pe cel puțin două planuri paralele. Astfel, partea a șaisprezecea se deschide cu imaginea nudă a Christinei, suprinsă la apogeul procesului de seducție sexuală. Terifiantul se metamorfozează, subit, în poftă carnală: "Egor tremura, dar nu mai era un spasm de teroare, ci nerăbdarea trupului lui întreg, mistuirea lui delirantă în așteptarea marii dezmierdări. Carnea lui se risipea înnebunită, căci voluptatea îl sugruma, îl umilea. Gura Christinei avea gustul fructelor din vis, gustul tuturor bețiilor neîngăduite, blestemate. Nici în cele mai drăcești
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
căci voluptatea îl sugruma, îl umilea. Gura Christinei avea gustul fructelor din vis, gustul tuturor bețiilor neîngăduite, blestemate. Nici în cele mai drăcești închipuiri de dragoste nu picurase atâta otravă, atâta rouă". La un moment dat, mâna amantului descoperă cu teroare rana strigoiului, "singurul loc cald (subl. în text) pe trupul nefiresc al Christinei". Doina Ruști are dreptate: "Vederea sângelui înspăimântă, căci rostul său este de a fi închis în trup, în vasul Graal; sângele expus vederii este cel care curge
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
al intrigii "cu vampiri" (de horror erotico-metafizic, am spune noi astăzi)" (2009: 281). Evident, aplicarea unei grile de lectură forțate sau inadecvate asupra unui text construit după toate tiparele stilului gotic, având însă în centru o poetică de atmosferă de teroare transferată și adaptată cerințelor cadrului est-european duce la asemenea reacții umorale într-o literatură în care criticii și prozatorii deopotrivă s-au simțit datori să se scuze în momentul abordării unei teme de bas-étage: fie că e vorba despre romanul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de Beaumont, arhiepiscopul de Paris, cine mai crede, astăzi, în vampiri? 2.5. Postfigurări Orbitor de Mircea Cărtărescu După șocul peioadei interbelice, date fiind condițiile dure impuse de regimul comunist, cititorul român nu a mai putut savura proze din registrul terorii estetice 102. Firul, oricum destul de fragil constituit de tradiție, s-a reînnodat abia după 1989; un prim text de valoare se găsește în primul volum al trilogiei unuia dintre cei mai prețuiți scriitori români contemporani, Mircea Cărtărescu. Este vorba despre
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și luminată totodată de splendide curcubeie cerești" (2008: 1348). Redutabilele resurse creative ale lui Cărtărescu mă fac, de aceea, să aștept cu mare curiozitate exegetică producțiile sale viitoare, dintre care cel puțin câteva, sper, vor putea fi grupate sub genericul terorii diegetice. * * * Desigur, evoluția prozei terorii în literatura română nu se va opri aici. În anii care vor urma, sub presiunea unui gust public din ce în ce mai cosmopolit și cu o apetență clară pentru suspans narativ, vor apărea noi nuvele și romane care
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
curcubeie cerești" (2008: 1348). Redutabilele resurse creative ale lui Cărtărescu mă fac, de aceea, să aștept cu mare curiozitate exegetică producțiile sale viitoare, dintre care cel puțin câteva, sper, vor putea fi grupate sub genericul terorii diegetice. * * * Desigur, evoluția prozei terorii în literatura română nu se va opri aici. În anii care vor urma, sub presiunea unui gust public din ce în ce mai cosmopolit și cu o apetență clară pentru suspans narativ, vor apărea noi nuvele și romane care vor intra sub incidența temei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mea, cele mai importante opere circumscrise prezentului subiect. Concluzie Am străbătut împreună drumurile sinuoase, dar, în ceea ce mă privește, seducătoare ale deimografiei, pe care am încercat să vi le prezint cât mai comprimat. Dacă ar fi de dorit ca prozele terorii autentice să înspăimânte prin mesajul transmis, nu prin volum, ar fi, de asemenea, de dorit ca exegezele lor să capteze interesul grație concentrării expunerii, nu diluării acesteia (iar Cioran, cu rivarolianul său spirit de finețe, este perfect îndreptățit să descifreze
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
eu îmi asum cu luciditate un destin literar mult mai umil.) Închizând paranteza motivației auctoriale, să revin la obiectul acestor paragrafe conclusive. Lucrarea mea poate fi, desigur, extinsă cu relativă ușurință, pentru a îngloba, în chip armonios, instanțele generatoare de teroare prezente în poezia românească. Acordând o atenție specială codurilor specifice transferului de informații estetice de la literatura de expresie mai mult sau mai puțin naturală la cea disciplinată de metrică și invers, cercetătorul care ar executa o asemenea sarcină și-ar
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de la literatura de expresie mai mult sau mai puțin naturală la cea disciplinată de metrică și invers, cercetătorul care ar executa o asemenea sarcină și-ar vedea eforturile răsplătite cu prisosință. Chiar și în străinătate, unde exegezele asupra prozei de teroare nu lipsesc, studiile centrate asupra terifiantului poetic sunt destul de puține. Apoi, una dintre cele mai interesante și mai puțin exploatate teme ale terifiantului literar vizează compartimentul arhitectural al setting-ului unei narațiuni 106, pe care eu am abordat-o, succint, în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
proprietatea lui Horace Walpole. Ce să mai spunem despre Soane Museum, casa arhitectului John Soane 108, de la Lincoln's Inn Fields, Londra, cu faimosul dom din încăperea destinată savurării micului dejun? Ar fi, astfel, interesant să vedem în ce măsură literatura de teroare a influențat ridicarea acestor monumente și, corelativ, cum au modificat clădirile respective background-ul prozelor terifiante mai recente 109. O altă pistă fertilă de interpretare ar putea fi constituită de perspectiva asupra terifiantului oferită de literaturile non-europene. Dacă, în general
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ridicarea acestor monumente și, corelativ, cum au modificat clădirile respective background-ul prozelor terifiante mai recente 109. O altă pistă fertilă de interpretare ar putea fi constituită de perspectiva asupra terifiantului oferită de literaturile non-europene. Dacă, în general, discutăm despre teroare și, mai ales, despre groază ca izvorând aproape exclusiv din sfera culturală occidentală, o nișă creatoare semnificativă se poate identifica, de pildă, în tradiția prozei sau a dramaturgiei japoneze. Contemporan cu pionierii goticului englez, eruditul Ueda Akinari (1734-1809) publică, în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Sinn des "prodesse et delectare") des Publikums an. În aceeași serie au mai apărut • Analiza povestirii, Jean Michel Adam, Françoise Revaz • Avangardismul românesc, George Bădărău • Caragiale sau vîrsta modernă a literaturii, Alexandru Călinescu • Comicul, Jean Marc Defays • Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Medalioane, Zigu Ornea • Modernismul interbelic
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Horror al lui Florin Mircea Tudor, a apărut abia în 2003. 5 Menționez că traducererile tuturor citatelor din autorii străini, în afara celor în cazul cărora am specificat, în Bibliografie, traducătorul, îmi aparțin. 6 Există, de altfel, mulți autori care confundă teroarea (ca expresie a anxietății rafinate) cu groaza (ca expresie a repugnantului extrem), plasând ambele concepte sub auspiciile generoase ale termenului de horror. Cf., de exemplu, Sullivan, 1986: 116-17. 7 Gina Wisker subliniază caracterul ambivalent al ficțiunii terifiante (pe care o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a devenit celebră în urma publicării romanului gotic The Mysteries of Udolpho. 10 Într-un mod asemănător lui Radcliffe va gândi și Devendra P. Varma, care, în flamboaiantul său volum The Gothic Flame (1966), opune acțiunea de a adulmeca moartea, caracteristică terorii, celei de a da peste un cadavru, tipică groazei. 11 Pentru detalii suplimentare, cf. Bruhm, 1994: 37-38. 12 În Dictionary of Literary Themes and Motifs, editat de Jean-Charles Seigneuret, se vobește despre trei mari tipuri de opere care exploatează filonul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de valențe mistice, trimițând mai ales la cei patruzeci de legionari din serviciul împăratului roman Licinius, deveniți, grație credinței, mucenici în tradiția creștină. 105 Pentru mai multe detalii, cf. Sullivan, 1986: 460-461. 106 Pentru o interesantă discuție asupra arhitecturii emanând teroare supranaturală, cf. Sullivan, 1986: 8-10. 107 Cea mai cunoscută clădire proiectată de el este Pantheon de pe Oxford Street, Londra. 108 Soane este arhitectul clădirii care găzduiește Banca Angliei. 109 Poate că discuția ar trebui inițiată de la edificiile de pionierat ale
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]