190,155 matches
-
lui Mussolini, ale lui Hitler" (p. 80). În ciuda tuturor constrângerilor și agresiunilor, în pofida acceselor de mizantropie care revin destul de frecvent, B. Fondane apără libertatea spiritului creator, ca supremă justificare a existenței umane în univers. Benjamin Fondane, Scriitorul în fața Revoluției. Alegerea textelor, studiu introductiv și notă asupra ediției de Mircea Martin. Traducere din limba franceză de Ion Pop, Editura Institutului Cultural Român, București, 2004, 172 p.
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
de o lună, Gabriel Liiceanu lansa la Tîrgul de Carte București volumul Cinci plecări din prezent. Exerciții fenomenologice, făcînd astfel cel de-al doilea pas editoral în proiectul de publicare a scrierilor lui Alexandru Dragomir. Volumul acesta, cuprinzînd 60 de texte presărate de-a lungul a multora din caietele ce alcătuiesc arhiva Dragomir, oferă, într-o formă concentrată, un eșantion reprezentativ din ceea ce înseamnă scrierile acestui filozof. Fiind un spirit prin excelență anticalofil și un om căruia îi repugna în întregime
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
patetismul expresiei. Aceasta e de fapt prima trăsătură a filozofului Dragomir: substanța celor Cinci plecări din prezent este dată de o gîndire a cărei formă de expresie excelează prin felul lapidar și golit de emoție în care au fost scrise textele. Alexandru Dragomir este un gînditor a cărui răceală aproape caustică, amintind de luciditatea fără menajamente a cinicilor, concediază dramatismul din domeniul filozofiei. Dragomir, înainte de a scrie cuvinte, parcă punctează idei. Aproape îți vine să spui că, dacă ar fi avut
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
de luciditatea fără menajamente a cinicilor, concediază dramatismul din domeniul filozofiei. Dragomir, înainte de a scrie cuvinte, parcă punctează idei. Aproape îți vine să spui că, dacă ar fi avut la îndemînă, în afara cuvintelor, o altă cale de a-și scrie textul, ar fi renunțat fără șovăire la ele. De aceea, împingînd forma epică a expunerii pînă la înșiruirea abruptă, uneori în cascadă, a unor înlănțuiri de gînduri sau a unor asociații libere de idei, Alexandru Dragomir este preocupat în chip exclusiv
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
H.J. Schädlich este un scriitor, lingvist de formație, din fostul spațiu est-german. Cele două nuvele traduse de Nora Iuga, Om vedea ce-o mai fi și Acum cînd totul e prea tîrziu, deși independente, sînt (aproape) complementare. Dacă în primul text avem monologul unui bărbat grav bolnav, aflat într-o foarte avansată stare de degradare fizică dar, mai ales, morală, din cel de-al doilea aflăm povestea la persoana I a unei femei trecute de vîrsta la care mai poate atrage
Să vorbim despre sex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11508_a_12833]
-
balegă se dovedește prea mult pentru el. Ca altădată Martin cel avid al lui William Golding, bărbatul nu-și acceptă condiția nici cînd aude cuiele bătute în cavou: moartea e inacceptabilă. Dacă Om vedea ce-o mai fi este un text dur, violent și abject precum closetul din Trainspoting, dezvoltînd însă o anume poezie a scabrosului prin povestea debilă de amor cu amărîta dipteră, Acum cînd totul e prea tîrziu e un text mai ,curat", dar (nu neapărat din această cauză
Să vorbim despre sex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11508_a_12833]
-
Om vedea ce-o mai fi este un text dur, violent și abject precum closetul din Trainspoting, dezvoltînd însă o anume poezie a scabrosului prin povestea debilă de amor cu amărîta dipteră, Acum cînd totul e prea tîrziu e un text mai ,curat", dar (nu neapărat din această cauză) mai puțin impresionant. Oricum drama morții sociale a fetei bătrîne e mai bine surprinsă decît la Jelinek, iar dacă vă interesează tema crizei sexualității occidentale, oricum mai bine-l citiți pe H.J.
Să vorbim despre sex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11508_a_12833]
-
S-au putut vedea clar case înghițite pur și simplu de ape ca de tsunami... Și-atunci? Drept care, subscriem cu toată convingerea părerii prezidențiale când domnul Băsescu zice: ,M-am săturat de domnișoare rujate, abia ieșite de la coafor, care rostesc texte dinainte învățate despre incapacitatea autorităților." I-auzi! Adevărul e că și noi! Ba încă, dacă ar fi după gândul nostru, am da ordin Poliției, Jandarmeriei și Justiției ca domnișoarelor reportere tv (și nu doar lor) să li se interzică folosirea
De nu aveam un președinte marinar... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11510_a_12835]
-
abține să intre în detalii, dar crede că dacă în lumea de azi, așa cum o știm (baroni locali, manele, bani, nunți de fotbaliști), mai sunt oameni care nu dorm noaptea pentru un și ori un sau nelalocul lui într-un text aristotelician, poate că nu e totul pierdut pentru noi.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
C. Stere (cu două articole), Al. Robot (tot cu două articole), N. Costenco, Bogdan Istru și George Meniuc (cu câte un articol); din intervalul 1941-1965 nu selectează absolut nimic; din anii 1966-1989 sunt reținute în 28 de pagini abia patru texte: unul de Vasile Coroban despre comic în Don Quijote (din 1966), un fragment scurt din jurnalul lui George Meniuc (1967), un text al lui Serafim Saka despre teatrul ,Luceafărul" din Chișinău (1986) și un eseu, cu multe locuri comune, de Gheorghe
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
articol); din intervalul 1941-1965 nu selectează absolut nimic; din anii 1966-1989 sunt reținute în 28 de pagini abia patru texte: unul de Vasile Coroban despre comic în Don Quijote (din 1966), un fragment scurt din jurnalul lui George Meniuc (1967), un text al lui Serafim Saka despre teatrul ,Luceafărul" din Chișinău (1986) și un eseu, cu multe locuri comune, de Gheorghe Mazilu, intitulat Singurătatea și creația (din 1989); restul volumului, adică aproape 300 de pagini, este ocupat de texte scrise și publicate
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
Meniuc (1967), un text al lui Serafim Saka despre teatrul ,Luceafărul" din Chișinău (1986) și un eseu, cu multe locuri comune, de Gheorghe Mazilu, intitulat Singurătatea și creația (din 1989); restul volumului, adică aproape 300 de pagini, este ocupat de texte scrise și publicate din 1990 încoace. Aceste disproporții în favoarea deceniului 1990-2000 vorbesc de la sine. Antologia nu face istorie, se înscrie în orizontul stringent al contemporaneității. Eugen Lungu a vrut să dea o imagine a dezbaterilor actuale și a fost interesat
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
disproporții în favoarea deceniului 1990-2000 vorbesc de la sine. Antologia nu face istorie, se înscrie în orizontul stringent al contemporaneității. Eugen Lungu a vrut să dea o imagine a dezbaterilor actuale și a fost interesat mai puțin să reflecte istoria criticii cu texte indiferente astăzi, dacă nu chiar moarte. Și seniorii literaturii basarabene sunt reprezentați tot de texte din ultimii cincisprezece ani. Sumarul este organizat, în mod firesc, pe generații, literatura contemporană beneficiind de partea leului. Din generația cea mai vârstnică figurează prozatorii
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
stringent al contemporaneității. Eugen Lungu a vrut să dea o imagine a dezbaterilor actuale și a fost interesat mai puțin să reflecte istoria criticii cu texte indiferente astăzi, dacă nu chiar moarte. Și seniorii literaturii basarabene sunt reprezentați tot de texte din ultimii cincisprezece ani. Sumarul este organizat, în mod firesc, pe generații, literatura contemporană beneficiind de partea leului. Din generația cea mai vârstnică figurează prozatorii Vasile Vasilache, Vladimir Beșleagă și Serafim Saka, dintre șaizeciști sunt prezenți criticii Eliza Botezatu, Gheorghe
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
încadrările ar fi altele, dacă am lua în seamă anii debutului, dar nu vreau să intru în detalii de acest fel, întotdeauna discutabile în funcție de momentul primei afirmări. Cum nu e vorba de o istorie literară, ci de o antologie de texte, putem trece peste aceste eventuale dispute. Cititorului din România îi sunt cunoscute foarte puține dintre aceste nume. Se va putea întreba de ce lipsesc Grigore Vieru și Leonida Lari, mai cunoscuți la București, din moment ce sunt prezenți atâția alți scriitori și nu
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
față de Marin Preda sau Nichita Stănescu. Îl înțelegem, prin comparație, dar nu-l putem considera o simplă curiozitate, ci o nedreptate flagrantă. Critica basarabeană s-a sincronizat și cu metehnele noastre postrevoluționare... Pot fi detașate cu ușurință două categorii de texte în cuprinsul antologiei lui Eugen Lungu: confesiuni de scriitor, asimilate cu eseul, și articole propriu-zis critice. Proporția este puțin prea mare în favoarea celor dintâi, dar s-a asigurat în acest fel o mai largă arie de cuprindere a fenomenului literar
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
cu pagini substanțiale în antologie), Simion Cibotaru (absent din sumar). Să nu-l uităm pe istoricul literar Ștefan Ciobanu, stabilit în România de dincoace de Prut după 1940, care ar fi meritat pe deplin să fie selectat cu măcar un text. Aici se situează personalitățile cele mai influente ale criticii basarabene. Concurența apreciabilă vine de la B, prin Eliza Botezatu (prezentă cu un studiu despre ultimul Meniuc) și Alexandru Burlacu (un bun istoric literar și critic exigent al actualității) - și dinspre L
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
autor, dublată de o contextualizare necesară în care eu, ca cititor (sic!), aflu despre restul creației poetului ca și despre el, cel mai potrivit într-un interviu, apoi sub confirmarea autoritară a unui âcritic> (sic!) ce legitimează puterea artistică a textului". Mai trebuie un sic! și după virgula dintre subiect și predicat. l înfine, dl. Alexandru George se plînge de ostilitatea dnilor Manolescu de la R.L. și Simion de la A.R., care l-ar fi simțit ca posibil concurent și etc. Cronicarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]
-
hibride: , românești, vulnerabile în fața politicului" (EZ 3568, 2003, 15). O căutare pe Internet cu motorul Google demonstrează totuși că, în ciuda recomandărilor oficiale, tratarea ca feminin singular, identificabilă mai ales la genitiv, are mii de atestări în româna actuală, chiar în texte standard: ,Ghidul mass-mediei românești", ,Puterea mass-mediei ", ,Eseu asupra mass-mediei" etc. Problema nu este doar românească. Și în franceză, italiană, spaniolă etc. apar dificultăți de adaptare a formulei anglo-latine (în franceză și italiană e considerată un masculin plural, cu pronunția masme
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
de față, se află în relații foarte strânse cu părinții lor. Tratați deloc condescendent, cu o dragoste nu-numai-filială. Aceasta se vede în primul rând din dedicațiile făcute (Paul Cernat: ,Familiei mele și mie însumi, celui de atunci"; Angelo Mitchievici: ,Acest text este dedicat părinților mei, Radu și Ioana Mitchievici, pentru sacrificiul și onestitatea lor"; Ioan Stanomir: ,Părinților mei, Mihaela și Dumitru Stanomir. Amintirii bunicilor mei, Constanța și Iordache Hărăbor"); și apoi, din derularea istoriilor personale, în care adolescența, vârsta critică la
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
se confirmă. Ultimul deceniu a înregistrat o serie de contribuții în domeniu: Codreanu Theodor, Provocarea valorilor, 1997 (culegere de studii, dintre care unul este dedicat lui Topîrceanu); Liviu Grăsoiu, George Topîrceanu sau chiriașul grăbit al literaturii române, 1999; precum și un text inedit apărut sub îngrijirea și cu prefața Sandei George, }iganul în cer, revistă cu 2 acte și 2 prologuri , 2001. La acestea se cuvin adăugate articolele despre Topîrceanu apărute în diferite reviste literare. Dar, chiar dacă nu este singular, studiul Cristinei
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
avantajele oferite de limba română în acest sens, el este un artist care își permite să creeaze efecte umoristice extrem de variate. Volumul de traduceri apărut la Editura Limes nu este exhaustiv. Cristina Tătaru a operat propria selecție în corpusul de texte vizat, lucru pe deplin justificat. Emoționantă este, însă, justificarea opțiunilor ei. Proiectul Topîrceanu ar fi trebuit să fie rezultatul unei cooperări la care participau și Dan Duțescu, Leon Levițchi și Eugenia Farca. Cum îngerul morții a convocat pe unii dintre
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
și crab, ambele ipostaze-imitații parțiale care dispar fără urmă în neantul materiei în continuă mișcare și modificare de forme. Presupunând, însă, totodată, posibilitatea reapariției în virtutea aceluiași principiu într-un moment cu totul imprevizibil și într-o formă tot atât de imprecisă. Celelalte texte, cuprinse în volumul intitulat generic Manechinele, extind ilustrările nu numai aparent narative asupra spațiului și timpului care găzduiesc și asistă generativ aceleași procedee de mitologizare a unei realități aparținând primei vârste a naratorului. Realitate percepută precumpănitor senzorial, asemenea unei lumi
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
Tudorel Urian Textele literare ale lui Ioan T. Morar sînt imposibil de asociat cu figura voluntară, veselă, mereu în centrul atenției la evenimentele mondene cu ștaif, a ziaristului de la ,Academia Cațavencu". Prin glumele pe care le face în calitate de prezentator al unor gale și
Lindenfeld on my mind by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11555_a_12880]
-
fi cuprins în categoria mai largă a lirismului. La debutul său poetic, petrecut la mijlocul anilor '80 (volumul Vară indiană), Ioan T. Morar i-a șocat pe mulți prin etalarea unei sensibilități sufletești de nimeni bănuite. Urmînd rețeta textualismului generației '80, textele sale se remarcă prin sentimentalismul lor rafinat, care le conferă originalitate și forță. În cei douăzeci de ani care au trecut de la prima carte, Ioan T. Morar a mai scos alte trei volume de versuri, onorabile, fapt ce nu îl
Lindenfeld on my mind by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11555_a_12880]