541,899 matches
-
Capodopera Pe Canalul Rideau Pe luciul apei Talpa dumnezeirii Aprinde scântei Pentru că te-am iubit Surdă si chioară Vechea mea suferință Cântă la harpă În tăcerea apusului Se-aude deja La trap, în zale, vuind Ziua de mâine Despre trecerea timpului Dintr-un secundar Din zori până seara Picură sânge Odă uitării Amintirea ta Numărătoare la zid Și glonț irosit Primăvară târzie înfloresc teii În ochii ciclonului Doar eu îi apăr Fără scăpare Mă încercuie O lume de lepădat Vesmânt de
Poezie by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/6196_a_7521]
-
de lună violete înainte - înapoi pedalează spre Dumnezeu în care ar vrea să creadă dar numai ca un exilat în singurătatea nopții Am zărit mâna celui care așterne clarul de lună în tabloul lui Francis Bacon de pe Dealul Vârșețului cât timp serviciile secrete ale primăverii nu-l iau în urmărire generală l-am văzut pe Cioran pe bicicleta blindată Încearcă să învârtească străzile ca pe niște pedale lipind afișe pe rugăciunile către Dumnezeu încetinește trecerea timpului prin fulgere și tunete Aleargă
Bicicleta Cioran by Petru Cârdu () [Corola-journal/Imaginative/6351_a_7676]
-
Bacon de pe Dealul Vârșețului cât timp serviciile secrete ale primăverii nu-l iau în urmărire generală l-am văzut pe Cioran pe bicicleta blindată Încearcă să învârtească străzile ca pe niște pedale lipind afișe pe rugăciunile către Dumnezeu încetinește trecerea timpului prin fulgere și tunete Aleargă între doi copii nenăscuți în realitatea spumegând urmărindu-și propriul umblet de la potop până sub clarul violet de lună
Bicicleta Cioran by Petru Cârdu () [Corola-journal/Imaginative/6351_a_7676]
-
Gheorghe Grigurcu Poate o tumbă Poate o tumbă poate încă una cînd piersicul dă-n floare os cu os de lemn ca un anotimp întreg vertebră cu vertebră un timp cum un scrînciob însorit. Un alt război În carne cum un glonț un avion săpînd ai dat în grădină de-un alt război sub răzor un război încă neterminat. Crepuscul Scade lumina ochiului tău scade dar Lumea crește mereu indiferent
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6290_a_7615]
-
mari cât trupul tău nu le rupeai doar îți însemnai locul să le poți găsi când vei fi trist ce așezare a zorilor pe stiva de lemne din curte luai în brațe câteva vreascuri le cărai în bucătărie și-ntre timp zorii deveneau amiază și lemnele pâlpâiau sub cuptorul în care se cocea pâinea ori cartofii timpul trecea prin fața ochilor noștri uimiți și dispărea în șura caldă încă multă vreme după ce apunea soarele noaptea regăseam sfiala mea în fața mării pe care
Poezie by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/6304_a_7629]
-
vei fi trist ce așezare a zorilor pe stiva de lemne din curte luai în brațe câteva vreascuri le cărai în bucătărie și-ntre timp zorii deveneau amiază și lemnele pâlpâiau sub cuptorul în care se cocea pâinea ori cartofii timpul trecea prin fața ochilor noștri uimiți și dispărea în șura caldă încă multă vreme după ce apunea soarele noaptea regăseam sfiala mea în fața mării pe care n-o văzusem niciodată câți mă vor fi înțeles ce voi fi înțeles eu din tot
Poezie by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/6304_a_7629]
-
eu nici umbrela nu vom afla niciodată de ce un colț de soare pe mobile undeva ce adeverește? ATÂTEA ZILE... Noroasă zi de primăvară bună de scris poezii îmi aduc aminte lucruri confuze din tinerețe și poate că voi mai avea timp să le uit ca pe niște arse bețe de chibrit Atâtea zile aleargă pe străzi cu una din ele mă voi duce odată ceva mai departe decât obișnuiam când zoream spre atâtea întâlniri neizbutite tot ce-am făcut înadins nu
Poezie by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/6304_a_7629]
-
-le să te înfășoare, Ca și cum știai că La sfârșitul picajului Urma să te strivești De asfaltul pe care aștept Să-mi ghicesc destinul În măruntaiele îngerului. catedrale închise Catedrale închise Ca niște case cu proprietarul plecat Fără să spună pe cât timp, Fără să lase adresa. În jurul lor orașul Rotește tramvaie și biciclete, Claxoane, reclame, Locuitorii grăbiți Vând și cumpără, vând și cumpără, Mănâncă în mers Si, din când în când, obosiți, Se opresc să bea o cafea La o măsuță pe
Poezii by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/6464_a_7789]
-
arunci în praful desertului a dori să te întorci e un lucru grav în continuare aceste silabe ale unor imperii te ajută să nu-ți mai aparțină nimic nu e bună disperarea spun unii cu sistemul în inimă pe-acolo timpul nu lasă urme de cerneală n-ai fost orbit de lanterna celor cu profesii fără risc de comercianții care au tranzacționat totul în aplauzele generale de lentoarea fluviilor traversînd orașele de la frontieră ochii mi-au lăcrimat numai peste mesajul nescris
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/6401_a_7726]
-
în fața legilor și legile cîntă la fel de bine ca mulțimea și florile sunt spulberate de-a lungul unui an întreg se repetă sărbătoarea și greșelile celor care compară trecutul cu prezentul tu nu auzi decît pașii grăbiți să ajungă undeva la timp la sfîrșit se vor răzgîndi împreună cu cei întorși din infern pentru că au reușit din micile case așezate pe țărm n-a mai rămas nici nostalgia altor zări nici ancora micilor bărci de salvare ce mai contează aceste reculegeri ale artiștilor
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/6401_a_7726]
-
Liviu Georgescu si cum venea o știam, mă știam, ochii îi vedeam si sorii din ei, galbeni și verzi și ovali și pătrați și lapții luminii singuri și grei. Ea venea cu armonii și moduri uitate, și cum venea simțeam timpul în spate mugur în carne-așteptând. Îi pipăiam mersul, buzele, îi adulmecam glasul, îi sorbeam pasul, trupul născut leneș în gând. Era zeița cu care luptasem aievea, era femeia cu care mă tăvălisem pe prund. Era voalul ce-mi stârnea aripile
Ea venea by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/6462_a_7787]
-
în pîclă de țesuturi rarefiate, măcinate, năruite mugind înlănțuit, șiroind în delicii ce-l țin departe, singur și nu pot fi rîvnite Colaps (înregistrare din mers) arcuș trecut peste corzi iată-le aceleași străzi de-a lungul și latul un timp lăbărțat aici o băltoacă în creștere o cumințenie așternută ca umbra însoțind trecutul fără să-i adaoge nimic osînda unui cult ce nu poate înceta fără fisuri abraziv nicicînd recent pînă la capăt recurent așa se cuvine nu are cum
Poezie by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/6179_a_7504]
-
au stat și m-au numărat de cîte ori mă pierdeam în aceste versuri, așa cum fac norii deasupra unui oraș, mulți dintre cei care privesc se adună în setea mea, mai ales femeile cărora nu le-am desfăcut nasturii la timp și au îmbătrînit în aceleași rochii pline de flori acum șterse ca de pe un prosop de vase desenele țesute cu o mie de ani în urmă, așa cum sunt norii deasura unui oraș mort) - nici Dumnezeu nu se mai întoarce în
VIZUINA sau DUMNEZEU PLICTISIT by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/6369_a_7694]
-
Claudiu Komartin „Îngrozește cu altceva inima mea" (Hölderlin) frumusețea e o avere distrugătoare de-a lungul țărmului când vinovăția se resoarbe în sânge iar zâmbetul adăpostește o boală de mult uitată un diagnostic răsunător cu timpul, și gunoaiele pot fi răscumpărate mamă cândva mă vei privi și vei înțelege ce am pierdut prin naștere cândva ne vom regăsi la picioarele gigantului neputincioși și fără scăpare mai fă un efort mână sălbăticită și atinge stâncile arse de
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/6387_a_7712]
-
Am fost abandonați, a spus, surâzător și pierdut și m-am gândit că portbagajul e plin cu nitroglicerină. - Am fost abandonați, și nici luna nu o să se mai arate pentru multă vreme. Poem lui Gabriel Daliș se va vedea cu timpul - nasul, bărbia, pomeții, umflate nesănătos, aceeași paloare tot mai vizibilă cu fiecare iarnă, mâna osoasă bâjbâind în căutarea unui perete seara, mirat că peretele nu se dă la o parte că nu îți cere și el ceva că nu te
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/6387_a_7712]
-
căutarea unui perete seara, mirat că peretele nu se dă la o parte că nu îți cere și el ceva că nu te izbește în față rânjind până să rămână doar tremurul te vor soma: alege! se va vedea cu timpul: câteva reușite și-apoi reproșurile și resemnarea prea multă vreme absent prea multe coduri nerespectate „când alții mor după statui și nume" la 4 dimineața o nouă criză în camera de hotel în care ai fi vrut să te sinucizi
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/6387_a_7712]
-
Varujan Vosganian Oglinzile au obosit să mă repete întruna, pe de rost. Oglinzile s-au săturat de mine: poate e timpul să mor. Numai că moartea nu e atât de bună încât să vină atunci când o chemi. Si ca să nu stau chiar degeaba, uite că beau patruzeci de pahare cu vin -câte unul pentru fiecare semen al meu de care moartea
Epistolă din Sebastia by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Imaginative/6384_a_7709]
-
Dumnezeu se-ascunde aidoma unei furnici într-un mușuroi de furnici Dumnezeu se-ascunde-n Cerul în care te-ascunzi și tu. Poetul Își stoarce Destinul astfel cum pictorul stoarce un tub de vopsea țelul său: o imagine în care de la un timp să nu se mai recunoască (îl vom recunoaște doar noi). Semn de carte Un încurînd care nu va fi nicicînd sinele gol cum o armă fără vreun glonț într-însa. Inspirație Această adiere de vînt ce limpezește țărmurile glasului pline
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
decît puțin aer din aerul respirației tale. Peisaj Jos pajiștea buruienoasă iritată în propria-i barbarie suavă sus nodurile de cravată-ale norilor. Ceasornicul vechi Nu mai rămîne aproape nimic pe cadranul de pe care și-a luat zborul cucul demultului doar timpul ticsit de sine însuși monoton ca o locantă plină de fum de țigară de mirosuri stătute doar amprenta mișcării căci mișcarea s-a făcut nevăzută cum un borfaș de la locul faptei doar imaginea care geme icnește ca un motor paradit
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
masa altarului pustie, în fața doar cu-o psaltire deschisă pe un stativ, ca o condica de Prezență. Și doar eu, singur, neprotestantul, ascultăm țipetele disperate, gâfâitul greoi din tuburi. - Trebuia, nu-i așa, să-mi vină în ajutor, tocmai la timp, cineva din Mitologia Greacă. De fapt, eram cu mult mai atent la mine, cum mă simțeam, cald încă, nu încă de piatră, printre stâlpii de foarte rece piatră, cum eram îndoit și nesigur sub arcurile, o, sigure, sigure, cu sângele
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/6544_a_7869]
-
fața cu limbile lui de pisică leneșă...] lui gelu iova ceasul bun îmi linge fața cu limbile lui de pisică leneșă adormită pe jumătate ceasul rău mă străpunge cu limbile lui reci și metalice și mai presus de toate insomniace timpul bun mi se pune dulce ca mierea și ca laptele sub limbă și deopotrivă sub pernă timpul rău mă îmbracă-n pămîntul lui negru și aspru de la creștet pînă în tălpi cînd timpul e rău nu mai am nevoie nici
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/6641_a_7966]
-
lui de pisică leneșă adormită pe jumătate ceasul rău mă străpunge cu limbile lui reci și metalice și mai presus de toate insomniace timpul bun mi se pune dulce ca mierea și ca laptele sub limbă și deopotrivă sub pernă timpul rău mă îmbracă-n pămîntul lui negru și aspru de la creștet pînă în tălpi cînd timpul e rău nu mai am nevoie nici de miere și nici de lapte dulce sub limbă sau deasupra de limbă sub pernă în pernă
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/6641_a_7966]
-
metalice și mai presus de toate insomniace timpul bun mi se pune dulce ca mierea și ca laptele sub limbă și deopotrivă sub pernă timpul rău mă îmbracă-n pămîntul lui negru și aspru de la creștet pînă în tălpi cînd timpul e rău nu mai am nevoie nici de miere și nici de lapte dulce sub limbă sau deasupra de limbă sub pernă în pernă sau deasupra de pernă cînd timpul e rău dumnezeu îmi întoarce spatele și mă părăsește-n
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/6641_a_7966]
-
lui negru și aspru de la creștet pînă în tălpi cînd timpul e rău nu mai am nevoie nici de miere și nici de lapte dulce sub limbă sau deasupra de limbă sub pernă în pernă sau deasupra de pernă cînd timpul e rău dumnezeu îmi întoarce spatele și mă părăsește-n pustiu cînd timpul e bun iisus îmi întră în casă și-mi arată rănile lui de pe cînd zăcuse pe cruce în cuie bătut acum două milenii cînd timpul e bun
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/6641_a_7966]
-
nu mai am nevoie nici de miere și nici de lapte dulce sub limbă sau deasupra de limbă sub pernă în pernă sau deasupra de pernă cînd timpul e rău dumnezeu îmi întoarce spatele și mă părăsește-n pustiu cînd timpul e bun iisus îmi întră în casă și-mi arată rănile lui de pe cînd zăcuse pe cruce în cuie bătut acum două milenii cînd timpul e bun pot fericit să port și papuci de miere și cămașă de miere și
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/6641_a_7966]