14,383 matches
-
în sensul îmbogățirii formelor personalizate ale energiei înseși. Personalitatea energetică este chiar structura idealului prezent ca atare în alcătuirea vocației; prin urmare, ea este prezentă, prin vocație, în toate momentele anterioare de personalizare a energiei. Ea este idealul spre care tind personalitățile, ideal prezent "pe viu" în vocațiile apărute în orice epocă istorică. C. Rădulescu-Motru descrie condițiile naturale și culturale care fac posibilă personalitatea, în fiecare din formele sale. Dar personalismul energetic are și o deschidere metafizică: a) în conținutul său
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
modurile de muncă existente la un moment dat; dar sunt dependenți de fondul sufletesc al poporului "sublimat" în ideal, fond sufletesc ce dobândește chiar o determinare istorică. Așa încât, oamenii mari sunt produsul "condițiunii istorice" și vehicolul idealului pe care societatea tinde să-l reprezinte în viitor. Doar ei îmbogățesc cultura unui popor cu inovații veritabile. Rolul lor este, în primul rând, de a întregi cultura, dar, desigur, și de a completa civilizația cu inovațiile altora. În cultura unui popor, inovația este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
într-un mod cultural. Așadar, creatorul de cultură corespunde în cea mai mare măsură modelului ființei culturale. De altminteri, creatorul de cultură, care este omul de vocație, se află în identitate cu acest model; el este chiar modelul. Fiecare individ tinde să refacă, prin personalitatea sa, modelul ființei culturale, adică tinde către statutul omului de vocație. Cultura este ordinea de finalitate ca atare, dar numai datorită vocației, care impune principiul finalității prin chiar faptul producerii ei. De asemenea, personalizarea energiei se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cea mai mare măsură modelului ființei culturale. De altminteri, creatorul de cultură, care este omul de vocație, se află în identitate cu acest model; el este chiar modelul. Fiecare individ tinde să refacă, prin personalitatea sa, modelul ființei culturale, adică tinde către statutul omului de vocație. Cultura este ordinea de finalitate ca atare, dar numai datorită vocației, care impune principiul finalității prin chiar faptul producerii ei. De asemenea, personalizarea energiei se află, în vocație, în actul său desăvârșit. Nu ar fi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
folosite de om pentru a lua în stăpânire mediul. C. Rădulescu-Motru, prin reconstrucția personalist-energetică, scoate omul din această ordine strict "energetică", în care nu ar putea face altceva decât să-și lărgească posesia asupra mediului natural: "omul" lui C. Rădulescu-Motru tinde să se ia pe sine în posesie, să-și modeleze energiile sufletești potrivit idealului cultural și să se apropie, acceptând influențele educației, de modelul personalității energetice. "Omul" lui W. Ostwald rămâne blocat în ordinea energiei, deci într-o serie naturală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
limbi reprezintă o condiție a risipei de energie, iar interesul capital al nostru ar trebui să fie crearea unui limbaj artificial. Acesta ar asigura accesul fiecărui om la toate producțiile intelectuale ale umanității. Iar formarea unei "vaste asociații" spre care tinde umanitatea ar putea fi înlesnită prin crearea acestei limbi universale. Dreptul își are și el rațiunea ca instrument folosit "pentru a evita pierderile de energie care se produc în acțiunile pe care membrii societății le exersează unii asupra altora"274
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
primordială și energie ca "ideal central". Oricum, omul rămâne o realitate secundă față de energie; iar locul și-l mută în funcție de felul în care aceasta apare: atunci când energia este realitate primordială, omul se "naturalizează"; când ea apare ca "ideal central", omul tinde către propria sa "idealizare". Modelul explicativ al energetismului este monismul naturalist (în fond, energetist); al personalismului energetic este monismul filosofic. Prin urmare, între aceste două formule filosofice există o diferență de model explicativ; ele au rosturi reconstructive deosebite. Programul "monismului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
însă, în noul context, despre raportări clare ale acestor trei instanțe ale existenței. Desigur, nu poate fi vorba nici despre ideea că omul cumpănește axa lumii ce unește cei doi poli ai existenței, așa cum "probează" personalismul energetic. "Omul" lui Renouvier tinde, prin renaștere (prin a treia creație), către Absolutul divin, lăsând în urma sa "natura". El este împins prin impulsul creației către personalitatea perfectă, către Dumnezeu. "Numele legii lui Dumnezeu este justiția. Ea fu dată societății inițiale ca formă de guvernare a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
legea căreia se află. Este mai clară însă poziția lui față de Absolut, cel puțin în prima și ultima sa condiție. De asemenea, prin personalizare, care intervine în condiția păcătoasă a omului și în sensul restaurării condiției umane originare, divine, omul tinde către Absolutul divin, părând a se îndepărta de condiționatul natural. De fapt, el pare, uneori, a concentra în sine aceste repere ale propriei sale evoluții, iar alteori pare a le dizolva în sinele său. De aceea, locul omului în ordinea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
trăda niciodată îndreptățirea, ființa sa specifică. "Persoana" lui Em. Mounier este, desigur, o existență specifică; ea se definește prin aneantizarea propriilor limite. Ca lume închisă, ea se neagă pe sine, pentru că nu-și este suficientă sieși. Într-un fel, persoana tinde către propria sa desființare, întru identitatea cu transpersonalul care o cheamă. Mișcarea sa este către afară-de-sine. "Personalitatea" lui C. Rădulescu-Motru, deși se raportează la Absolut, nu țintește o identificare cu el, ci o continuă afirmare de sine întru identitatea propriei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
repertoriul satandard al oricărui teatru liric din lume. Cu alte cuvinte am putea afirmă fără să exageram câtuși de puțin că azi trăim într-un muzeu Verdi care se extinde pe zi ce trece. Într-o anume privința acest parcurs tinde să atingă punctul de saturație - o parte din operele arhicunoscute părăsește repertoriul standard. În schimb se manifestă a tendința de modernizare a tuturor operelor lui Verdi care se bucură de regii tot mai avangardiste menite să atragă cercuri tot mai
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Astăzi opera este reprezentată în mod egal în franceză, cât și în italiană. Oricum, diferitele producții și înregistrări diferă considerabil cu privire la alegerea scenelor și a muzicii. Întinderea materialului original este atat de mare încât directorii de scenă, regizorii și dirijorii tind să reprezinte opera într-o pronunțată manieră personală, uneori fără a-și clarifica suficient intențiile. Spectatorii vorbesc adesea de varianta franceză și de varianta italiană a operei Don Carlo. De fapt nu există o variantă italiană, ci pur și simplu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Sicl a mărturisit, într-un cadru intim, că n-ar fi obținut niciodată acea majorare a pedepsei, dacă nu l-ar fi avut adversar pe la fel de eminentul maestru Ludovic L.. F. Mass-media a patra putere 1. Avertisment: Impulsul gregar tinde să se manifeste ca un instinct: de cele mai mult ori el are prea puține tangențe cu rațiunea. Breaking News: Martin Popsen a fost arestat pentru uciderea topmodelului Marlyn Z Nu mult diferit a fost și acest caz5. Nu degeaba
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
avocat să fie plătit din fondurile speciale ale Armatei!" Așa că atât de solicitatul maestru Ludovic L. (sub orice nume și chip s-a prezentat), a citat din Seneca, Sfântul Augustin și Borak cel Bătrân remarcabilele cugetări despre impulsul gregar "care tinde să se manifeste ca un instinct: de cele mai multe ori având prea puține tangențe cu rațiunea", cum bine se spune chiar și în Psihologia transversală. Drept urmare, "având prea puține tangențe cu rațiunea", inculpatul nu s-a "tupilat conștient în spatele pomului", ci
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
a citat pe rând din Seneca, Sfântul Augustin și Borak cel Bătrân, a arătat că: 1. Într-o acțiune de atac, combatanții acționează sub impuls gregar, la fel ca și haita de lupi. Este vorba despre același impuls gregar "care tinde să se manifeste ca un instinct: de cele mai multe ori având prea puține tangențe cu rațiunea", cum bine se spune chiar și în Psihologia transversală. Drept urmare, 1. "având prea puțin tangențe cu rațiunea", inculpatul n-a tras conștient în direcția inamicului
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Sorensen Clișeele și imitarea modelului asumat răspund celor trei mobiluri generale ale omului 6 într-o tentativă de a realiza satisfacția și oferă forma concretă învățatului, punctului de pornire și orizontului. Orizontul așa cum îl vede individul om și de care tinde mereu să se apropie. Beniamin Robert Sorensen a provenit dintr-o familie respectată în tot ținutul: unul dintre bunicii săi a fost prefect, iar unchiul Sven, directorul liceului. Cu atât mai mare a fost uimirea întregii comunități când Beniamin a
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Nu este vorba despre o încercare de trecere într-un grup de adopție țintit, ci, mult mai degrabă, de tentativa de a-ți declara solidaritatea cu o putere căreia nu poți să riști să-i fi considerat opozant. Impulsul gregar tinde să se manifeste ca un instinct: de cele mai mult ori el are prea puține tangențe cu rațiunea. Și, iată cum, pe nesimțite, ne-am apropiat de acest minunat proces, un caz intrat în toate scrierile de specialitate, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
să riști să-i fi considerat opozant. Și credeți, Onorată Instanță, că aceasta e puțin lucru? (... citat din Borak cel Bătrân). Aducând acești copii, aceste mlădițe încă atât de firave în mijlocul mulțimii binelui, i-a făcut ca impulsul gregar să tindă să se manifeste ca un instinct pozitiv, care, totuși, de cele mai mult ori el are prea puține tangențe cu rațiunea. Deci: instinctul acesta general uman, care <are prea puține tangențe cu rațiunea>, dacă ar fi găsit culpabil, atunci toată
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
elevilor într-un alt grup de adopție, ci, mult mai degrabă, de tentativa de a-i face să-și declare solidaritatea cu o putere față de care nu poți să riști să-i fi considerat opozant; ținând seama că impulsul gregar tinde să se manifeste ca un instinct; ținând cont că, de cele mai mult ori, el are prea puține tangențe cu rațiunea; însușindu-și elementele ilustrate de autorii citați de apărare; îl condamnă pe numitul Doctor Vladimir Horowitz, cu circumstanțe atenuante
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Reuniunea miniștrilor educației și mediului ai statelor UE: lansarea Strategiei UNECE de Educație pentru dezvoltare durabilă. Costică N. (2007), consideră faptul că educația ecologică are un câmp de acțiune larg, realizând conexiuni cu alte câmpuri educaționale; toate aceste câmpuri educaționale tind să fie convergente către educația pentru dezvoltare durabilă. Conceptul educație pentru dezvoltarea durabilă (EDD) s-a definit prima dată în Agenda 21, cap. 36 Promovarea educației, sensibilizarea publicului și a instruirii (Toth M., 2009). Educația pentru dezvoltarea durabilă este „un
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
pentru dezvoltarea durabilă (EDD) s-a definit prima dată în Agenda 21, cap. 36 Promovarea educației, sensibilizarea publicului și a instruirii (Toth M., 2009). Educația pentru dezvoltarea durabilă este „un concept dinamic care exprimă o nouă viziune a educației ce tinde să permită oamenilor de toate vârstele să-și asume responsabilitatea în crearea și trăirea unui viitor durabil” (UNESCO, education for Sustainability - from Rio to Johannesburg: Lessons Learn from a Decade of Commitment, 2002 citat de Toth M., 2009). Conceptul EDD
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
mocneau de mult. Și, dintr-un reproș în altul, dintr-o simplă maliție într-un nestăpînit acces de nervi, mai cade o mască, mai iese la iveală o turpitudine. Mai ales tînărul Alex avatar al rebelului în tipologia pe care tinde să o configureze acest teatru își manifestă dezamăgirea încolțindu-l în învinuiri pe vanitosul șef de familie. Omul în care crezuse, cu nevoia de modele a adolescenței, nu-i decît un ghem de ipocrizii, lașități, prejudecăți. În intervențiile abrupte ale
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
diodă reprezintă exemple pentru aceste sisteme bi nivel. Obținerea amplificării utile a luminii în cadrul acestora este totuși dificilă, deoarece odată ce speciile de pe nivelul laser superior emit radiație, numărul lor se apropie de cel al speciilor din starea de bază, absorbția tinzând spre zero. Din acest motiv, laserii industriali sunt cel mai adesea bazați pe sistemele cu trei si patru niveluri energetice. Pentru un sistem laser tri-nivel, precum cel ilustrat în Fig. 1.3, excitarea este obținută prin pompajul spre nivelul/nivelurile
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de secundă până la câteva femtosecunde (10-15 sec), sau, mai nou, attosecunde (10-18 sec). Pulsurile pot fi produse într-o frecvență de la unul la câteva mii pe secundă. Puterea medie poate varia între miliwatti și kilowatti, cu puterea maximă/de vârf tinzând spre valori de ordinul gigawattilor. Unii laseri pot fi reglați pentru a emite într-o gamă de mai multe lungimi de undă [14]. Eficiența Pot fi definite mai multe randamente de generare a radiației luminoase laser. Randamentul de fluorescență cuantică
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
ce sunt date de comprimările locale ce au loc în jurul amprentelor care au rezultat. La majoritatea aliajelor, apare o durificare microzonală, iar în acest caz, sub bila penetratorului, nu se dislocă material ci apare o sucțiune de material deformat, ce tinde să acopere superficial prin așchii zona ce a fost amprentată [94]. 85 3.2. Indentarea asociată mecanismului de deformare plastică și fisurare la nivel de microstructură La modul general, metodele de amprentare mecanică se bazează pe acțiunea de pătrundere a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]