3,404 matches
-
pe acești oameni și s] le fac o impresie bun]. Soția mea știe acest lucru. Cu toate acestea, timpul se scurge și deja suntem în întârziere. Soția mea se arăt], gata pentru confruntare, întrebându-m] dac] este îmbr]cât] corespunz]tor ocaziei. Îmi este clar, imediat, c] nu a abordat o ținut] adecvat]. Ce aș putea s] îi spun? Am trei opțiuni. Prima este s] mint și s] sper c] ea nu își va da seama de adev]r atunci când vom
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putea atribui un rol mai important principiilor respective în deciziile ulterioare, decât cel pe care il permite teoria lui Ross. În acest caz, de ce este Ross atât de convins c] exist] principii morale? Un posibil r]spuns ar fi urm]torul: Lui Ross îi este clar faptul c], în eventualitatea în care o tr]s]tur] implic] o diferenț] moral] într-un caz, atunci aceast] tr]s]tur] implic] diferențe morale în orice situație. Este imposibil ca o tr]s]tur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întreprinse s] exemplifice o valoare desemnat], chiar dac] această duce la o realizare general] mai puțin semnificativ]. Acest mod de a distinge între consecințialismul și teoria rival], cu referiri stricte la agenți și valori, este neobișnuit, dar, sper, atr]g]tor. Un neajuns este acela c] noțiunea de promovare a unei valori, sau noțiunea de respectare a valorii, nu este definit] clar. În subcapitolul urm]tor acest neajuns va fi remediat întrucâtva. (Subcapitolul se va dovedi a fi prea filosofic pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teoria rival], cu referiri stricte la agenți și valori, este neobișnuit, dar, sper, atr]g]tor. Un neajuns este acela c] noțiunea de promovare a unei valori, sau noțiunea de respectare a valorii, nu este definit] clar. În subcapitolul urm]tor acest neajuns va fi remediat întrucâtva. (Subcapitolul se va dovedi a fi prea filosofic pentru gusturile multora, dar poate fi citit cu ușurinț]). îi. Din nou, dar mai formal Pentru a prezenta o abordare mai formal], va fi de folos
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
susține c] valori că loialitatea și respectul nu determin] sensuri abstracte pentru diferitele prognoze ale unei opțiuni; valorile sunt irelevante pentru prognoze, ele nereușind s] determine sensuri care s] nu fie unice. Cealalt] poziție pe care o adopt] ap]r]torii teoriei nonconsecințialiste este aprobarea primei afirmații, recunoscând c] noțiunea de agent care promoveaz] valori cel putin are sens, dar negând cea de-a doua afirmație, deci negând faptul c] cea mai bun] opțiune este în mod necesar determinat] de valorile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
țile statale susțin tortură. Odat] ce o acțiune de acest tip este relevant] doar în astfel de circumstanțe, ea înceteaz] s] mai fie d]un]toare. Adepții teoriei nonconsecințialismului vor trebui deseori s] apere un r]spuns la fel de neatr]g]tor în asemenea circumstanțe. Poate fi îngrozitor s] torturezi pe cineva, dar la fel de îngrozitor poate fi s] nu faci acest lucru și, în consecinț], o bomb] s] explodeze într-un spațiu public. Probabil, prin prisma acestei distant]ri, acuzația adus] consecințialismului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
valori. Prin aceast] afirmație, ei sugereaz] c] un astfel de fapt este cel mai bun mod prin care un agent poate garanta c] alegerea f]cut] promoveaz] valorile adoptate. Totuși, aceast] replic] din sfera nonconsecințialist] nu reprezint] un argument conving]tor, deoarece presupunerea este fals] în mod explicit. S] revenim la îndr]gostit și la iubita să. Dac] îndr]gostitul își calculeaz] fiecare îmbr]țișare, armonizând-o cu cerințele fericirii generale, nu va exista pl]cere pentru nici una dintre p]rți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
opuse, care susține c] fiecare agent trebuie s] aleag] în așa fel încât, dac] toat] lumea ar face aceeași alegere, atunci valorea sau valorile respective ar fi promovate. Ideea de bâz] aici este c] teoria consecințelor ofer] un criteriu corespunz]tor pentru evaluarea alegerilor colectivit]ții, dar nu și ale membrilor s]i. Colectivitatea trebuie s] aleag] astfel încât valorile s] fie promovate, iar individul trebuie s] aleag] în așa fel încât valorile s] fie promovate dac] toți ceilalți ar face aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestea, orice teorie în materie de etic], orice principiu estetic ori dogm] religioas] care nu este centrat] pe ideea de utilitate trebuie s] își asume riscul de a recurge adesea la asemenea lucruri lipsite de sens. Nu este deloc surprinz]tor faptul c] atacul la adresa „principiilor opuse celui de utilitate” constituie debutul operei Introduction to the Principles of Morals and Legislation lui Jeremy Bentham; opera urm]rește îndeaproape însuși „principiul utilit]ții”, iar teoria lui Bentham a fost și conținu] s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
toate aceste acțiuni binevoitoare sunt orientate spre anumite scopuri personale ulterioare, sau chiar și numai pentru a ne ușura conștiința. Totuși, indiferent de satisfacția obținut], aceasta nu poate fi exprimat] în termeni pur hedoniști. În același fel, atunci cand un alerg]tor de curs] lung] se zbate pan] la moarte pentru a dep]și recordul de timp sau cand niște prizonieri prefer] s] îndure chinuri groaznice decât s] își tr]deze camarazii, a asocia satisfacția lor unei pl]ceri hedoniste ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
calit]țile unei doctrine morale credibile cu cât se detașeaz] mai mult de utilitarismul hedonist clasic și îmbr]țișeaz] idealul estetic, f]r] a ține cont dac] acest lucru este benefic sau nu ființei umane. Un r]spuns mai conving]tor la aceeasi provocare vine din partea „utilitariștilor materialiști”, care pun accent pe satisfacerea intereselor și mai puțin a unor simple preferințe. Și în cazul de fâț] asist]m la o convergent] a celor dou] modele filosofice; al doilea este subordonat celui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
printr-o abordare „de jos în sus” pan] la nivelul termenilor și conceptelor, f]r] a se ține cont de implicațiile asupra acțiunii. Orice preciz]ri privind caracterul sunt absențe din aceste teorii. Dup] cum afirm] Lawrence Blum, „este surprinz]tor faptul c] utilitarismul - care susține ideea c] fiecare individ își dedic] întreaga viat] dobândirii binelui și fericirii - nu a încercat s] ofere o descriere conving]toare a unui asemenea stil de viat].” (Blum, 1988) Teoria virtuții urm]rește tocmai acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lug]rești”, printre care amintim umilință și castitatea; dar pe de alt] parte, Nietzsche nu pare s] considere compasiunea ca fiind o virtute care descinde din tradiții c]lug]rești precum iudaismul, creștinismul și budismul. Omul cu suflet în]lt]tor situat la nivelul spiritual a lui Zarathustra poate veni uneori în ajutorul celor s]rmani ca semn al puterii și m]rinimiei sale și dup] bunul s]u plac. El consider] c] sentimentele și rațiunea oamenilor simpli nu prezint] important
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și de analiză viciilor universale, printre care dependența de droguri, setea de bani și c]utarea performanței sexuale; se adaug], de asemenea, beția, l]comia și setea de putere. Date fiind toate aceste preocup]ri, se așteapt] că în urm]torul deceniu s] fie scrise numeroase lucr]ri pe tema virtuții. Referințe Anscombe, G.E.M.: ’Modern moral philosophy ’, Philosophy, 33 (1958), 1-19 Aquinas, Thomas: Summa Theologiae Bennett, J.: ’The conscience of Huckleberry Finn’, Philosophy, 49 (1974), 323-33 Blum, L.: ’Moral exemplars: reflections
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
omului și ai inc]lc]rii acestora. De asemenea, în cadrul diverselor societ]ților, drepturile joac] un rol important în discuțiile despre probleme morale controversate: avort, eutanasie, pedeapsa suprem] decretat] de lege, felul în care trat]m animalele și mediul înconjur]tor, obligațiile fâț] de semenii noștrii și fâț] de generațiile viitoare. Și asta în vreme ce, din punct de vedere lingvistic, drepturile aparțin unei tradiții a rațion]rii etice care își are originea în Antichitate. Din perspectiva acestei tradiții, conotațiile termenului aparțin mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adepților acesteia sunt împ]rțite în ceea ce privește întrebarea: Este legea independent] de Dumnezeu sau un rezultat al poruncii Sale? Ambele p]reri creaz] totuși o relație între ființă uman] și conștiința să, fapt care ar putea chiar justifica respingerea unui conduc]tor de c]tre supușii s]i. Acest lucru a fost ilustrat cu m]iestrie de judecată și executarea regelui Charles I în 1649, un eveniment pe care unii îl percep că marcând începutul concepției moderne asupra drepturilor. Filosoful britanic John
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a face lucruri pe care o persoan] nu ar trebui s] le fac] din punct de vedere moral. Ele pot, de asemenea, s] le includ] și pe acelea de a face lucruri care nu sunt nici m]car pentru dețin]torul dreptului; așadar un drept nu poate fi definit ca fiind avantajos pentru dețin]torul s]u. Existența drepturilor morale este contestat] de c]tre unii pe baze care vor fi discutate mai jos, ins] dac] drepturile morale exist], atunci acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
punct de vedere moral. Ele pot, de asemenea, s] le includ] și pe acelea de a face lucruri care nu sunt nici m]car pentru dețin]torul dreptului; așadar un drept nu poate fi definit ca fiind avantajos pentru dețin]torul s]u. Existența drepturilor morale este contestat] de c]tre unii pe baze care vor fi discutate mai jos, ins] dac] drepturile morale exist], atunci acestea includ drepturi pe care nimeni nu s-ar gândi vreodat] s] le transforme în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de sindicat reprezint] garantarea imunit]ții fâț] de acțiunile unui angajator care ar dori s] atenteze la drepturile celui dintâi. Cea mai renumit] taxonomie a drepturilor a fost oferit] de c]tre juristul Wesley N. Hohfeld care a elaborat urm]torul tabel al corelativelor și al opozitivelor juridice: Comparate cu opusurile lor drept privilegiu putere imunitate nici un drept datorie incapacitate r]spundere drepturi privilegii puteri imunit]ți Expuse împreun] cu corelativele lor drept privilegiu putere imunitate datorie nici un drept r]spundere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau ce anume poate avea un drept? Diferiți scriitori au sugerat o varietate de criterii referitoare la felul în care putem încadra o entitate într-o categorie acoperit] de protecția drepturilor. O distincție în termeni largi este dat] de urm]torul fapt: dac] un drept este înțeles sub forma unei puteri deținute spre a fi exercitat] sau nu, în funcție de opțiunea celui c]ruia îi aparține dreptul respectiv, atunci doar ființele cu capacitate de alegere pot avea drepturi. Ins], dac] înțelegem drepturile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
puterea unic]; dac] este prea restrâns, vă sl]bi importantă putere intuitiv] a noțiunii, omițând categoriile de oameni catalogați drept fundamentali. Unele dintre aceste probleme mai sunt discutate în cuprinsul acestui volum, de exemplu, în capitolul 24, „Etică mediului înconjur]tor”, capitolul 25, „Eutanasia”, capitolul 26, „Avortul” și capitolul 30, „Animalele”. 2) Care poate fi conținutul său obiectul unui drept? Pan] la un punct, r]spunsul la aceast] întrebare va depinde de cel al întreb]rii precedente. Dac] a avea interese
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
primare în discursul moral. Un motiv pentru a avea o viziune limitat] este faptul c], singur, limbajul drepturilor ar putea s] nu fie suficient pentru a acoperi domenii importante ale moralei. De exemplu, considerații deosebit de importante legate de mediul înconjur]tor ar putea fi greu de exprimat în ceea ce privește drepturile. Împotriva acestei obiecții putem susține faptul c] afirmațiile cu privire la mediu pot fi f]cute la fel de eficient f]r] atribuirea de drepturi unor obiecte neînsuflețite - drepturile generațiilor viitoare ar putea avea aceleași implicații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m și un alt contrast: în vreme ce la unele drepturi se poate renunța sau pot fi date deoparte, altele pot fi v]zute ca fiind mult prea importante pentru a se renunța la ele chiar și de c]tre un dețin]tor de drept dispus s] o fac]. Asemenea drepturi fundamentale ar fi cele la viat] și la libertate. Dar, cu toate c] de obicei s-ar consimți faptul c] acest principiu invalideaz] voința de a se vinde că sclav, dac] ele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe problematizarea în direcția drept]ții, nu a carit]ții pentru „lumea s]rac]”. Unul dintre aspectele care trebuie evidențiate în acest sens e acela c] dreptatea este o obligație pentru noi, în timp ce caritatea nu este. Acest aspect este înșel]tor, c]ci, din moment ce se face apel la bun]țațe, caritate sau compasiune, se poate considera c] acestea reprezint] anumite c]i de stabilire a unor îndatoriri semnificative, necesitând astfel la fel de mult] acțiune - dac] nu mai mult] - ca și apelul la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
modele ale „creșterii prin intermediul echit]ții”. Dac] ne gândim c] alte lucruri sunt importante, precum procesele care permit obținerea bog]ției „nonmateriale”, procesele care asigur] nevoile de bâz] ale celor s]răci sau cele care nu d]uneaz] mediului înconjur]tor, atunci vor fi preferate alte modele (Dower, 1988). Din moment ce ajutorul este un „mijloc” în atingerea „scopului” dezvolt]rii, trebuie stabilit în mod clar ce înțelegem prin acest scop. v. Creșterea demografic] Un alt argument care reflect] îndoială referitoare la valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]