4,226 matches
-
sexului, ca și când s-ar fi pomenit deodată de partea cealaltă a unei oglinzi... I-am lăsat acolo pe cei doi copii, să se înfrunte etern: victimă și călău, triumf și dezastru, sublim și abject, arhanghel și estropiat, și am fugit, trântind ușa camerei interzise, schimbat într-o clipă într-un morman de organe însîngerate, dar, Doamne, Dumnezeule, în sfârșit VINDECAT! Sânt stors ca o lămâie, dar vindecat. Voi pleca în câteva minute din vila asta frumoasă și caldă înconjurată de păduri
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
galben de soare pe vârful perilor, din câteva mișcări ușoare pune culoarea unde voia să fie, Cunosc cu precizie la ce distanță de ramă am pus fiecare tușă, în sus, în jos, la dreapta sau la stânga, Uite, să-ți demonstrez! Trântește neglijent pensula pe masă, aproape peste caietul meu, din fericire, l-am tras la timp, Din acest punct, și degetul lui arătător se situează ușor deasupra ultimei tușe de culoare puse pe pânză, de aici până la rama de sus sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ascunse linii, acestea se topesc în cele din urmă în pasta groasă de culoare, Citești, Daniel? sunt primele cuvinte pe care mi le spune astăzi, acum deja seară, nu s-a mai atins de tablou de ieri, de când mi-a trântit pensula pe masă, Da! citeam din Evanghelia după Ioan, până când caietul acesta deschis m-a făcut să-mi amintesc cum ieri dus în gânduri l-am văzut toată ziua și nu m-am îndurat să-l tulbur, m-am rugat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
din mână, apoi face un salt de pisică peste paturi și nu știu ce m-a apucat urmându-mi primul impuls, sar după el, îl apuc de bluza de pijama și el se împiedică, n-am în minte decât poza aceea, ne trântim amândoi pe jos, ceilalți băieți ne urmăresc cu sufletul la gură, sunt mai puternic decât Cristian, așa-l cheamă pe acest băiat neastâmpărat, deasupra lui, eu încercând să-l imobilizez cu mâna stângă în timp ce cu cealaltă mă întind după poza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ea, E multă liniște în poiana asta întinsă, glasuri de păsări cântătoare prin arbori și clopotele de vecernie cheamă lumea la slujbă, dar în urechile mele nu mai ajunge nicio chemare, X Singur în poiană cu caietul lui Theo, mă trântesc în iarba înaltă și citesc, 6 februarie, peste două zile voi fi în Italia, nu-mi vine să cred, voi pune și acest caiet cu mine, acum acasă să-mi iau rămas-bun, nu l-am mai deschis de astă-vară, ultimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să plecăm amândoi la mare în vara asta și eu nu i-am trimis decât două rânduri, Iubita mea, sunt într-o îndepărtată mănăstire și pictez la o biserică, iartă-mi orgolioasa infidelitate! Theo, și mi-o imaginez acum, aici, trântit în iarbă, întoarsă de la mare, cu pielea arămie, catifelată, fremătând vie sub atingerea mâinilor mele, nepăsător la amenințarea apropiatelor examene, rugând-o ore în șir să-mi vorbească despre Paris, ce căutai la Paris, vederea, adusă de ea, cu toamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Florența, cu pata lui roșie de vopsea sau de sânge pe care nimeni nu s-a ostenit s-o îndepărteze, îi desfac încuietorile de fier și dau de desenele făcute Anei înainte de plecare, a acceptat să-mi pozeze, Ana, mă trântesc pe pat cu desenele ei lângă mine și-mi trec fără grabă mâinile peste sânii ei rotunzi surprinși de ochiul meu în neașteptate poziții, peste coapsele ei tari cu miros de, și într-un alt desen coloana curbată cu genunchii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nu-l mai vadă nimeni și am alergat să-l arunc undeva, desfac sulul și-mi văd chipul desenat în linii geometrice, nu știu de unde am vopsele, dar încep să-l stropesc în culori, chipul meu se mișca pe hârtie, trântesc toate ulcioarele de vopsele pe care le am la îndemână peste chipul meu, dar nu-l pot face să dispară, apoi mă mânjesc eu însumi de vopsele, pe față, pe trup, și mă trezesc brusc, în zvârcolelile mele vărsasem ulcioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
carte nimănui, nici măcar n-am deschis vreodată dulapul ăla. Bine, doamnă! sunt de acord, n-am de ales și o întreb cum era și firesc dacă are o evidență undeva a cărților și când a făcut ultima lor verificare, îmi trântește sub nas un proces-verbal, încheiat azi 12 septembrie 1972, Bine, doamnă, abia mă nășteam pe vremea aia, Treaba dumitale, e singura listă pe care o am, eu am semnat-o când am venit aici profesoară și am luat în primire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
vieții cu pasiunea cu care m-am aruncat toamna trecută în uitarea izolării de la mănăstire, mi-e greu să rămân singur chiar și pentru câteva scurte clipe, ajung seara acasă doar pentru a face un duș și pentru a mă trânti în pat de oboseală, petrec mult timp fie la atelierul lui Radu cu ceilalți, fie la Thomas, Thomas are un atelier uimitor, e artist fotograf, plecat din țară cu părinții lui de când era mic, s-a reîntors să facă aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
sieur! Plouă! avea o mătușă undeva prin împrejurimile Parisului, unde?! am s-o sun în țară pe bunica ei, n-am altă soluție, Theo, dacă spui că o iubești, las-o în pace, îi merge bine acum! cum să nu trântesc telefonul la aceste cuvinte de bun-simț ale, plouă! iubirea e în afara oricărui bun-simț, nu mai am ce căuta la Paris, mi-am imaginat cu atâta forță reîntâlnirea noastră la Paris, în cele mai mici detalii am improvizat totul, poate pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
încleștă încântată pumnii. Chiar se întâmplă drăcia asta, în sfârșit. Mai târziu, în aceeași zi, a venit și apelul telefonic. Poate Lisa să urce să se întâlnească cu Calvin Carter și cu directorul britanic de marketing, Barry Hollingsworth? Lisa a trântit receptorul. —Bineînțeles că pot, țipă ea către telefon. Colegii ei abia dacă au ridicat privirile. Oameni care trântesc receptoare și apoi urlă se găsesc cu duiumul în lumea revistelor. În plus, ei erau prinși în Iadul Termenului Limită - dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
apelul telefonic. Poate Lisa să urce să se întâlnească cu Calvin Carter și cu directorul britanic de marketing, Barry Hollingsworth? Lisa a trântit receptorul. —Bineînțeles că pot, țipă ea către telefon. Colegii ei abia dacă au ridicat privirile. Oameni care trântesc receptoare și apoi urlă se găsesc cu duiumul în lumea revistelor. În plus, ei erau prinși în Iadul Termenului Limită - dacă nu terminau numărul din luna respectivă până la căderea serii, își pierdeau locul în tipografie și ar fi fost din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
mai colorat de pe strada Wardour și a dansat ca nebuna până a căzut și și-a fracturat piciorul drept în mai multe locuri. Cu alte cuvinte, a fost o noapte minunată. 2tc "2" —Ted, ai venit la fix! Ashling a trântit ușa de perete și pentru prima dată nu a rostit fraza ei obișnuită, care se întâmpla să fie: „Of, rahat, e Ted!“ —Pe bune? Ted păși precaut în apartamentul lui Ashling. Nu avea parte prea des de o primire atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de toate astea pentru a se ridica și a interveni. Privind în gol, stătea pe spate și asculta cum scaunele erau târâte pe gresia nouă, cum dulapurile achiziționate cu o lună în urmă de la Sie Matic se deschideau și se trânteau la loc și cum vasele Le Creuset primeau ultimele lovituri din existența lor. Lângă ea, încă adâncit în somn, Dylan se muta de pe o parte pe alta, după care își aruncă brațul peste ea. S-a cuibărit la pieptul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
văzut înainte de muncă, până când ușa de la biroul lui Jack s-a deschis și Mai a ieșit cu viteza luminii. Instantaneu, toată lumea a ridicat capul cu entuziasm, și nu au fost deloc dezamăgiți. Mai a făcut o încercare violentă de a trânti ușa de la ieșire în urma ei, dar aceasta era blocată să rămână deschisă, așa că a trebuit să își facă damblaua dându-i o lovitură plină de furie. Peste câteva secunde a ieșit și Jack, mergând și el cu mare viteză. Ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
cu o expresie de îngrijorare întipărită pe față. —Pur și simplu nu mă pot hotărî, se lamenta Ashling, încercând să aleagă băutura. Bineînțeles că nu poți, spuse Jack pe un ton urâcios, fără să încetinească. Până la urmă, ești femeie. A trântit ușa de la birou în urma lui și capetele au început să se clatine empatic. Cu siguranță nu a fost o reuniune reușită cu Mai la prânz, observă Kelvin, dând din deget. — Ce om chinuit, spuse cu vocea tremurândă Shauna Griffin, ridicând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
zahăr? — Da. Țigări. Ușa se deschise din nou și Jack își făcu apariția, arătând foarte supărat. Trix țopăi fricoasă înapoi la biroul ei și, cu o mișcare din încheietură, a deschis un sertar, a aruncat țigările înăuntru și l-a trântit la loc. Jack se plimba printre birouri, dar nimeni nu se uita la el. Cei care aveau cum și-au ascuns țigările în spatele unor diverse obiecte. Lisa avea un pachet de Silk Cut deschis alături de mouse-pad, dar, deși Jack a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
pe abundența de pin - era îndeajuns să facă pe oricine cu ceva simț estetic să o ia razna. Ura liniștea statică pe care o provoca lumina din cameră. Imbecilitate de grădină, se gândea ea. Ceea ce își dorea era sunetul taxiurilor, trântit de portiere, zgomote făcute de oameni bine îmbrăcați care vin și pleacă. Își dorea viață de cealaltă parte a ferestrei sale. Era mahmură - pierduse numărul paharelor de vin alb pe care le băuse și faptul că se asigura ca fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ei. Nu avea nici cea mai vagă idee de ce Jack Devine dorea să vorbească cu ea în particular. Cu un presentiment apocaliptic, a intrat în biroul lui. — Închide ușa, porunci el. Voi fi dată afară. Era terorizată. Ușa s-a trântit în spatele ei și dintr-odată camera s-a micșorat și s-a întunecat. Jack, cu părul său negru, ochii negri, costumul albastru închis și dispoziția întunecată, avea tendința de a produce acest efect. Și, pentru ca lucrurile să pară și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
bine, spuse el, aruncându-i lui Ashling un rânjet, după care lătră: Pentru numele lui Dumnezeu, Ashling, arată-ți vârsta, nu limita de viteză. Lisa era amuzată. — Da, chiar, care este limita de viteză în țara asta? —Șaptezeci, spuse Jack trântind ușa biroului după el. Ashling îl ura din nou. Lucrurile se întorseseră la normal. Chiar dacă Marcus Valentine nu avea numărul ei de telefon de la muncă, Ashling a tresărit toată când, la patru și zece, Trix i-a întins receptorul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
fost abandonată. Nu le trebuia cine știe ce motiv. Care este diferența dintre... Îl știu, lătră Jack Devine, în drumul său către birou. Nici măcar nu știi ce urmează să spun, protestă Ashling. La arici, țepii sunt la exterior 1, spuse Jack și trânti ușa după el. Ashling era uimită. —De unde știai? — Asta e gluma cu BMW-ul și ariciul? întrebă Kelvin. Când Ashling dădu din cap, Kelvin se oferi să explice: — Se tot spune de câteva zile. Și cum Jack conduce un BMW
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
la televizor, într-o cameră pe jumătate acoperită cu ziare. — Da? întrebă el surprins. Asta era ceva ieșit din comun, Clodagh nu ieșea mai niciodată seara. Și niciodată fără el. Dar, înainte să o poată lua la întrebări, ea deja trântea ușa și scotea Nissan-ul Micra de pe alee. —Trebuie să vorbesc cu tine, anunță Clodagh când Ashling a poftit-o în apartament. —Mi-am dat seama, spuse Ashling scurt. — Am nevoie să îmi faci un serviciu. — O să fac tot ce pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
-și lipi picioarele fine și slabe de ale lui. Dar, de cum au urcat, telefonul lui Jack a început să sune și și-a petrecut tot drumul vorbind cu consultantul legal al postului de radio despre un proces care li se trântise în legătură cu un interviu luat unui episcop care avusese o aventură. Ocazia de atins picioare pur și simplu nu s-a ivit. Nu văd care este problema, se plângea Jack în hands-free-ul său. E ceva măreț să găsești un episcop care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
se auzea nimic venind din partea lui Jack, dar probabil spunea și el ceva, pentru că erau pauze între scârțâielile lui Mai. —Eliberați toate ieșirile, spuse Kelvin, pe post de asistent de zbor. Surprinzător de repede, ușa de la biroul lui Jack se trânti de perete, Mai apăru, trasă o traiectorie furioasă prin cadrul ușii și dispăru, lăsând pe toată lumea să îi simtă lipsa. Nu își luase la revedere de la nimeni. Acum, că spectacolul s-a încheiat, eu plec, anunță Kelvin, aruncându-și rucascul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]