9,719 matches
-
, Arcadie (16.XI.1952, Suceveni-Cernăuți), poet, eseist și traducător. Este fiul Ecaterinei (n. Mandiuc) și al lui Vasile Sucevan, țărani. Învață în satul natal, apoi la școala medie din Carapciu pe Siret. În 1969 se înscrie la Facultatea de Filologie (secția română) a Universității din Cernăuți, luându-și licența
SUCEVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290005_a_291334]
-
STOICA, Petre (15.II.1931, Peciu Nou, j. Timiș - 22. III. 2009, Jimbolia), poet și traducător. Este fiul Mariei (n. Bertan) și al lui Adam Stoica, funcționar. Elev la Gimnaziul „Vincențiu Babeș” din Timișoara (1941-1944), urmează tot acolo Liceul de Construcții (1945), Liceul „ Vincențiu Babeș” (1946) și Liceul „Constantin Diaconovici-Loga” (1947-1950). Devine apoi student la Facultatea
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
București (1974, 2000), Sibiu (1985) și Timișoara (1996), Premiul Uniunii Scriitorilor (1976, 1980, 1991), precum și Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor (2000). Greu încadrabilă în paradigma poetică a generației ’60, poezia scriitorului bănățean legitimează, în schimb, o analogie cu Mircea Ivănescu: traducători rafinați din lirica secolului al XX-lea - S. a tălmăcit numeroase texte din lirica germană și austriacă, dar și din aceea nordică -, amândoi se racordează la alte modele culturale decât acela presupus de francofonia tradițională a culturii române; apoi, ambii
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
, Zbigniew (20.I.1923, Lvov, Ucraina), traducător polonez. A absolvit Facultatea de Drept în cadrul Universității Jagellone din Cracovia. A petrecut o vreme în România. Întors în Polonia, a promovat, atât în articole, cât și prin traduceri, literatura română. Selecția lui S. are în vedere, de preferință, poezia
SZUPERSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290031_a_291360]
-
, Mircea (2.I.1910, Cuciurul Mare-Cernăuți - 17.IV.1945, București), poet, prozator, traducător și eseist. Este fiul Olimpiei (n. Șandru) și al lui Gavril Streinul, preot. Urmează școala primară la Cuciurul Mare (1919-1922), Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuți (1922-1928) și tot aici Facultatea de Teologie (1928-1932). A funcționat ca ziarist, director de librărie
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
, D.[umitru] I. (2.IX.1895, București - 17.IV.1985, București), eseist și traducător. Este fiul Leliei (n. Nanu-Muscel) și al lui Ion M. Suchianu, profesor. Face cursul secundar la București și la Liceul Internat din Iași, secția modernă, absolvind în 1914. Urmează Facultatea de Drept și Facultatea de Litere și Filosofie din București
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
, Domokos (2.VII.1938, Șomcuta Mare, j. Maramureș -27.X.1976, Cluj-Napoca), traducător. A absolvit liceul la Satu Mare (1955) și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura maghiară, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj (1960). Ulterior lucrează, la București, în redacția cotidianului „Előre”. În 1970, după ce este pensionat medical, se stabilește la Cluj. Nu
SZILÁGYI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290030_a_291359]
-
, Alexandru Gr. (14.III.1837, Iași - 24.VIII.1895, Iași), publicist și traducător. Fiu al beizadelei Grigore Suțu, dintr-o veche familie fanariotă, din care se ridicase domnitorul Alexandru Suțu, S. și-a petrecut tinerețea mai mult prin străinătate. La Paris stă cincisprezece ani, apoi patru ani la Atena, unde urmează Literele. La
SUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290025_a_291354]
-
, Ferenc (3.IV.1906, Odorheiu Secuiesc - 9.I.1978, București), traducător. Învață mai întâi în orașul natal, iar între 1917 și 1923 la Brașov. Urmează Facultatea de Drept la Universitatea din București, absolvită în 1930. Se stabilește la Brașov, unde practică avocatura și, paralel, ziaristica. În 1948 se mută la București
SZEMLÉR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290029_a_291358]
-
din literatura universală. El însuși poet, prozator și eseist, S. realizează și numeroase traduceri în limba maghiară din literaturile germană, engleză, rusă, chineză și, îndeosebi, din literatura română, care intră în orizontul său prin Vasile Alecsandri și Mihai Eminescu. Ca traducător, debutează editorial în 1940, cu o antologie a poeților români moderni și contemporani, Mai román költők. Cartea, rezultat al unei munci asidue de un deceniu, cuprinde versuri de Tudor Arghezi, G. Bacovia, Ion Barbu, Lucian Blaga, Aron Cotruș, Nichifor Crainic
SZEMLÉR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290029_a_291358]
-
9; Valeriu Râpeanu, Interviu cu Szemlér Ferenc despre proiectele sale literare, GL, 1958, 10; Jánosházy György, Alecsandri-magyarul, UTK, 1958, 28; Perpessicius, Contribuții maghiare în literatura română, LCF, 1960, 3; Deák Tamás, Arghezi versei-magyarul, UTK, 1960, 10; Tudor Arghezi, Traduceri și traducători, CNT, 1961, 19; Jánosházy György, Macedonski-magyarul, UTK, 1961, 47; Mihail Petroveanu, Az „aranycsináló” útja, UTK, 1963, 39; Majtényi Erik, Szemlér Ferenc, LCF, 1965, 26; Beke, Fără interpret, 150-167; Szávai Géza, A hűség művészete, UTK, 1974, 7; Balotă, Scriitori maghiari, 195-208
SZEMLÉR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290029_a_291358]
-
SORESCU, Marin (29.II.1936, Bulzești, j. Dolj - 6.XII.1996, București), poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător. S-a născut într-o familie de țărani olteni: este fiul Nicolinei-Nicolița (n. Ionescu) și al lui Ștefan Sorescu. Învață în satul natal, la Liceul „Frații Buzești” din Craiova (1947-1948), apoi în comuna Murgași și la Școala Militară „Dimitrie Cantemir
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
mici, mai multe culegeri de eseuri și de critică literară, dintre care Ușor cu pianul pe scări (1985) va fi distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor și cu Premiul „ G. Călinescu” al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Ca traducător, a transpus poezia lui Boris Pasternak (Lirice, 1969), în timp ce Tratat de inspirație (1985) cuprinde o antologie de tălmăciri din scrierile unor poeți contemporani de pe toate meridianele, completând o serie de evocări și interviuri cu autorii. A întreprins numeroase călătorii de
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
TĂNASE, Eugen (19.VI.1914, Poiana Sibiului, j. Sibiu - 11.X.2006, Timișoara), traducător, prozator, dramaturg și poet. Este fiul Mariei și al lui Ioan Tănase, învățător. Începe școala în satul natal, continuând-o la Sibiu (1921-1924), unde va frecventa și Liceul „Gheorghe Lazăr” (1924-1931), apoi urmează Facultatea de Litere, secția franceză, a Universității
TANASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
de Vest”, „Orizont”, „Familia”, „România literară”) publică recenzii, versuri, traduceri, proză și piese de teatru, între care Penelopa ’54 (Există Dumnezeu) (1993), Popa Marcu (1994), Legenda Mănăstirii Argeșului (1998). În lunga sa viață, T. a desfășurat o notabilă activitate de traducător din literaturile romanice. Risipite în publicațiile vremii au rămas versiuni din poezia franceză, de la Charles d’Orléans și reprezentanți ai Pleiadei până la simboliști și parnasieni ori la Charles Péguy. În 1938 îi apare la Sibiu tălmăcirea piesei într-un act
TANASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
, Alexandru (pseudonim al lui Atanase Alexandrescu; 7.XII.1909, București - 17.XI.1998, București), publicist, traducător și istoric literar. Este absolvent al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1935). Debutează cu note critice în februarie 1931, la revista studențească „Licăriri”. Articole, alte note critice și recenzii mai tipărește în „Păreri studențești”, „Vremea”, „Seara
TALEX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
chip straniu matematica de retorică. Când aceștia doi vorbesc despre „filosofie”, se referă la fizică și medicină. Boetius, care face excepție de la regulă, n-a fost apreciat de confrații erudiți ca matematician și logician. Casiodor îl lăuda pentru talentul de traducător, iar Ennodius era interesat de acesta doar pentru că voia să-i cumpere casa. Până în secolul al IV-lea, nu apăruseră mari simptome ale sclerozei. Educația și școlile antice își păstraseră demnitatea și curriculumul aproape nealterate, supraviețuind în secolul al V
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în esență, legiferare și normare. Dar aceasta se referă la o anumită strategie/tactică de derulare a procesului instructiv-educativ statuat prin curriculum. Conotațiile politice sunt puține și nesemnificative. În orice caz, traducerea expresiei curriculum policy prin „politici educaționale” este inadecvată. Traducătorii români au căzut într-o capcană semantică. Încercând să evite cacofonia din „politica curriculumului”, au preferat expresia „politica educațională”, care pierde conotațiile de „rigoare” și „coerență” și le introduce pe cele de „ideologie” și „politică”. În România s-a înțeles
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
, Alexandru (31.VII.1950, Suceagu, j. Cluj), prozator, eseist și traducător. Este fiul Jeanei Sarca (n. Vlad), funcționară, și al lui Vasile Sarca, dulgher. Urmează școala generală în Mihăiești, județul Cluj (1957-1965), Liceul „Ady-Șincai” (1965-1969) și Institutul Pedagogic (1970-1974) la Cluj, continuându-și studiile la Facultatea de Filologie, secția română-engleză, a
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
fiind, probabil, actual și atunci când îi va fi trecut „vremea literară”. Mai puțin simptomatic - excesele în ambele direcții, în partea realului și în cea a livrescului, îi sunt străine -, V. rămâne tocmai de aceea rezistent. După 1989, în afară de activitatea de traducător (din Henry Miller, Joseph Conrad, Țvetan Todorov), publică „literatură de sertar” - jurnalul Atena, Atena! (1994), datat 1988, și un volum de publicistică, Sticla de lampă, adunând articole publicate în ultimul deceniu. Atena, Atena! se remarcă prin stilul alert, fluid, jurnalul
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
, Ioan (c. 1800 - c. 1870), traducător și autor dramatic. Este fiul Smarandei (n. Izașcu) și al lui Răducanu Voinescu, în 1800 sluger, în 1816 stolnic, mai târziu mare clucer. Ofițer de carieră (căpitan în 1830, maior în 1836, colonel în 1841), V. a fost aghiotant domnesc
VOINESCU I. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290627_a_291956]
-
VLĂDESCU, G.[eorge] M.[ihail] (2.III.1885, Cotești, j. Vrancea - 29.III.1952, Dumitrești, j. Vrancea), prozator, dramaturg și traducător. Este fiul Elenei (n. Fleva) și al lui Mihai Vlădescu, funcționar. Studiile secundare le face la Focșani și la Bacău, oraș în care mulți ani și-a câștigat existența ca funcționar. Debutează în paginile revistei „Santinela” în 1902, și editorial
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
În tinda unei registraturi”, și de F. Aderca, iar eseistica de B. Fundoianu, F. Aderca, Perpessicius, în timp ce cronicile muzicale sunt semnate de Marcel Gheorghiu. Aici Camil Petrescu dă un fragment din piesa Act venețian. Se fac transpuneri din Giovanni Pascoli (traducător: G. Cifarelli), Giosuè Carducci, Théodore de Banville, Gabriele D’Annunzio și se prezintă scrieri de Ernest Renan, John Ruskin, Théodore de Banville, Walt Whitman. Unele note de la „Clepsidra cu venin” sunt scrise de F. Aderca, ubicuul redactor al revistei, sub
SPRE ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289839_a_291168]
-
, Vasile (20.VIII.1834, Iași - 20.III.1906, Iași), poet și traducător. Este fiul Zoei (n. Cerchez) și al comisului Vasile Pogor. Învață la pensionul Malgouverné din Iași, iar din 1849 face studii juridice la Paris, unde obține și doctoratul. Întors în țară, participă la conspirația îndreptată împotriva lui Al. I. Cuza
POGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288873_a_290202]
-
Neamțului, a cărei atmosferă amintește de Cezara lui Mihai Eminescu. P. a fost atras și de „cânticelul comic”, scriind Paharnicul Chifterescu, un text plin de ironii la adresa boiernașilor provinciali, ignoranți și puși pe căpătuială. O bogată activitate a desfășurat în calitate de traducător. Demnă de reținut este tălmăcirea primei părți din Faust de Goethe, la care a început să lucreze înainte de 1859, asociindu-și-l apoi pe N. Skelitti. Traducerea a apărut în 1862, fiind cea dintâi în literatura română. Nemulțumit de faptul
POGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288873_a_290202]