15,763 matches
-
Designul curricular le cuprinde pe toate. Sub aspect procesual, se poate spune că ele reprezintă două componente funcționale ce se intercondiționează strict: • documentele curriculare oficiale (plan, programă, metodici, manuale) planifică și programează activitățile instructiv-calificative; • proiectele pedagogice („microproiectele”), realizate de către educator, transpun efectiv în practica școlară documentele curriculare oficiale. Trecerea de la oficial la „oficial-obligatoriu” spre „practic-procesual” se realizează prin celelalte două documente curriculare. Programa analitică a disciplinei orientează direct „proiectele profesorale”: a) proiectul pe termen mediu: planificare calendaristică semestrială și anuală; b
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe cuvinte, cuvântul îmbolnăvește și tot cuvântul vindecă, însă nu putem analiza sentimentele și gândurile în formă lingvistică punându-le sub microscop sau separate de persoana care le exprimă. O dată exprimate, cuvintele capătă o existență aparte, a seduce înseamnă a transpune o persoană din universul rațional în cel al imaginației, al construcțiilor de idei, imagini și amintiri care declanșează trăirile unor sentimente puternice. Cuvântul are prin efectele sale polivalente un caracter magic și, parafrazând, putem spune nu numai că „la început
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
presupunerea că el, iar nu vărul său, Voinescu II, va fi studiat la Odessa. Din rusește a tradus mai multe manuale și regulamente ostășești, precum și Elemente de creștinească învățătură sau Prescurtarea Istoriii Sfinte și catihizmul pe scurt (1852). Din franceză transpune, în 1842, un „buchet” de cinci „anecdote istorice” (O curtizană, Portfeiul, Întoarcerea recrutului, Între două etape, Tâlharul de la Waterloo), un „romanț” (Marcel, 1845) și, pentru întâia oară în românește, Corina sau Italia (1846) de M-me de Staël. În prefața la
VOINESCU I. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290627_a_291956]
-
și strategiile cognitive ce utilizează o simbolistică amplă, ancorată situațional în realitatea înconjurătoare, imprimând perioadei preșcolare acea unicitate cunoscută sub numele de vârsta de aur a copilăriei. Dezvoltarea imaginației îi permite copilului să descopere că, imaginar, el poate să se transpună în orice situație, chiar și fantastică, dar, ulterior, să constate că, în realitate, situațiile de viață sunt mai restrânse și nu au semnificația bănuită. În raport cu această contradicție se dezvoltă și dorința de a crea, schimba și transforma viața (aceste tendințe
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
învață îl poate folosi ulterior în ordonarea mediului. Dezvoltarea mediului oferă omului mijloace de acțiune, de reprezentare imaginativă, de simbolizare și de comunicare. Există, după opinia lui Bruner, trei modalități fundamentale prin care copilul descoperă lumea din afara lui și o transpune apoi în modele: modalitatea activă, realizată de subiect prin acțiune, prin manipularea liberă a realului din exteriorul lui, prin exersare și construcție; modalitatea iconică, bazată pe organizarea vizuală sau pe alt fel de organizare senzorială și pe folosirea unor imagini
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
auditiv, verbo-kinestezic, tactil și kinestezic. Pe baza analizatorului auditiv se realizează discriminarea fonetică și învățarea emiterii corecte a sunetelor. Cu ajutorul analizatorului verbo-kinestezic se poate descompune cuvântul în foneme și înțelegerea lui ca unitate semantică, pentru ca mai apoi să poată fi transpus în scris, sub formă de grapheme, cu ajutorul analizatorilor tactil și kinestezic. Alfabetul, semnele de punctuație, cifrele se realizează prin combinarea a 6 puncte ce își găsesc locul în fiecare celulă a plăcii de scris. Punctele sunt numerotate astfel: a. la
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu policile degetelor, iar mâna stângă îndeplinind rolul de control. Viteza crește pe baza exercițiului, dar și în funcție de calitatea hârtiei de scris. La persoanele cu deficiență de vedere scrisul în Braille se poate realiza și cu ajutorul unor aparate care pot transpune textul obișnuit (scrierea alb-negru) în tactileme Braille pe principiul sistemului OPTACON (acesta scanează și transpune literele tipărite în corespondentul lor tactil). Alfabetul este alcătuit pe principiul decadelor. Decada I cuprinde literele de la a-j. Aceste litere se realizează prin combinarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dar și în funcție de calitatea hârtiei de scris. La persoanele cu deficiență de vedere scrisul în Braille se poate realiza și cu ajutorul unor aparate care pot transpune textul obișnuit (scrierea alb-negru) în tactileme Braille pe principiul sistemului OPTACON (acesta scanează și transpune literele tipărite în corespondentul lor tactil). Alfabetul este alcătuit pe principiul decadelor. Decada I cuprinde literele de la a-j. Aceste litere se realizează prin combinarea punctelor 1, 2, 4, 5 (vezi Anexa 33). a = punctul 1 b = punctul 1 și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
învățământtc "10.2.2. Metodele de învățământ" Reprezintă acele căi prin care elevii ajung, în procesul de învățământ, sub coordonarea educatorilor, la dobândirea de cunoștințe, deprinderi, la dezvoltarea capacităților intelectuale și la valorificarea aptitudinilor specifice. Orice metodă de învățământ se transpune în practică printr‑o serie de procedee didactice; de altfel, o metodă poate fi înțeleasă și ca un ansamblu de procedee. După caz, o metodă poate deveni procedeu - și invers (spre exemplu, demonstrația, ca metodă, poate deveni procedeu în cazul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
povestiri, pe măsură ce cresc, dobândesc abilitatea de a-și controla gesturile, mișcările brațelor, locomoția și în timp reușesc să dea formă, prin mișcarea brațelor și a picioarelor, unor ritmuri, unor sunete care asociază gesturi specifice. Fragmentele muzicale sau lirice care sunt transpuse euritmic rezultă din translatarea tonurilor sau a sunetelor în gesturi precise, cu o conotație specifică; nu se cer posturi, ca în balet, nu se cere un mimetism, ca la vârstele mici, ci se cere o înțelegere a mesajului, a sunetului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
1994) ș.a., în care abordează miniatura, mizează pe sugestie și pe un imagism mai elaborat, dând cuvintelor „o materialitate apăsată” (Mihai Cimpoi). În Surâsul călugărului - The Monk’s Smile (1996), ca și în alte câteva culegeri, miniatura, cultivată inspirat, e transpusă în formă de haiku. SCRIERI: Credință, Chișinău, 1975; Dreptul la fericire, Chișinău, 1976; Popasuri cubaneze, Chișinău, 1977; Balada spicului de grâu, Chișinău, 1982; Momente de răscruce, Chișinău, 1984; Nu împușcați în curcubeu, Chișinău, 1986; Teamă de semn rău, Chișinău, 1993
SPINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289830_a_291159]
-
sau să producă o pagubă. De regulă, ei apelează la cinci metode: prin forță, pe ascuns, prin înșelătorie (obținând credibilitatea de acces), diversiune (folosind legitimații sau permise de acces false) și accidental. Un specialist în securitatea sistemelor trebuie să se transpună în oricare dintre cele cinci ipostaze descrise anterior, prin prisma adversarului, dar și a apărătorului valorii patrimoniale. De fiecare dată trebuie să ne punem întrebarea „Cum aș putea să înving securitatea acestui sistem?”. Cadrul scenariului este complet dacă se stipulează
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ș.a. Prima carte, placheta Albastrele ninsori, îi apare în 1996. Versurile de început dezvăluie o poetă deja formată, tinzând chiar, ca în Cugetare, la creionarea unei ars poetica, rod al unei elaborări în care intră har și trudă. Autoarea își transpune trăirile în confesiuni reținute, învăluite în mister, inima fiindu-i o „carte de taină”, cu neliniști și așteptări, iar rănile vindecându-se doar prin cuvânt. Starea de uimire în fața miracolului vieții înseamnă și frecvente întoarceri în copilăria plină de lumină
POPA CARACALEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288900_a_290229]
-
primei părți din Faust de Goethe, la care a început să lucreze înainte de 1859, asociindu-și-l apoi pe N. Skelitti. Traducerea a apărut în 1862, fiind cea dintâi în literatura română. Nemulțumit de faptul că în prima versiune a transpus versurile în proză, P. a reluat singur textul, publicând în „Convorbiri literare” (1879, 1880) o nouă variantă, fragmentară, superioară celei dintâi. Poreclit la Junimea „biblioteca contemporană”, din cauza întinselor sale lecturi, el a tradus și a publicat în „Convorbiri literare” în
POGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288873_a_290202]
-
consonează cu alegerea universului închis ca spațiu de desfășurare a acțiunii. Transpunerea ficțională presupune o documentare atentă, dar și permanenta grijă de a o depăși prin încapsularea parabolică, uneori cu derivații de factură senzațională. Tehnica de compoziție a scrierilor, majoritatea transpuse scenaristic sau articulate pornind de la scenarii de film, este puternic cinematografică, uneori în dauna închegării epice: autorul pare a turna cadru după cadru, îmbină gros-planul și filmarea cu încetinitorul, prinde foarte bine, și cu minime precizări, profilurile, conflictele și mai
POPESCU-21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288942_a_290271]
-
evenimentele narate în simple pretexte. Interpretările date de exegetă schimbă cu totul optica tradițională asupra scriitorului. Demersul epic al lui Slavici este grevat de o socialitate complexă, greu de descoperit cu ochiul liber (conform intuițiilor critice candide) și imposibil de transpus în termenii, de o mare naivitate teoretică, ai simulacrului de lume. Prozatorul ardelean este un caz de școală pentru dificultățile și avantajele unei lecturi profesioniste, bine dotate instrumental și corect conduse metodologic. Cartea scrisă de P. arată ce înseamnă practic
POPESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
și din afara ei. Scrie nu numai despre Mircea Eliade, Vintilă Horia, Eugen Ionescu și Emil Cioran (ultima carte tradusă în italiană de P. a fost, de altfel, Storia e Utopia, 1969), dar și despre Tudor Arghezi (din care a și transpus un însemnat număr de poezii), Lucian Blaga, Ana Blandiana și Ioan Alexandru. În 1967, în cadrul colecției de studii și eseuri a Societății Academice Române, publică Saggi di poesia popolare romena, o primă încercare de sinteză a cercetărilor de valorificare mitologică
POPESCU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288937_a_290266]
-
sunt preluate cu inteligență, nu fără apeluri succesive la folclorul sârb. Reeditată în numeroase rânduri, cartea va deveni, la rându-i, un model. Următoarele volume sunt traduse în mai multe limbi și îi asigură notorietatea în cercurile literare europene. Deși transpuse și la noi de A.E. Baconsky, Nichita Stănescu, Marin Sorescu , Ioan Flora ș.a., versurile au fost receptate cu dificultate în România. Ineditele lui P., descoperite de Petru Cârdu, demonstrează că avea intenția de a se exprima și în românește
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
repertoriul atitudinilor este mult mai amplu, etalându-se între umoare și clișeu sau între candoare și sarcasm. În palimpsestul ființei, subiectul liric își descoperă multiple identități subcutanate, obiectivate sub forma unor voci concurente. Regăsindu-se în fiecare, dar neputând fi transpus fără rest în nici una din ele, eul pulverizat se complace în procesul dramatizării acestor reprezentări agonale: „Poate avea dreptate ăla care spunea/ ce jigodii sunt tinerii toți/ sălbatici inconștienți și lipsiți de milă/.../ poate-avea dreptate sau poate n-avea/ pentru că
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
italiană, portugheză. Lucrarea Gramatică spaniolă (1942) este precedată, în 1941, de antologia didactica Páginas escogidas de literatură española. P.-Ț. a tradus, pentru prima dată integral la noi, o scriere din literatura catalana, datorată lui Joan Maragall (Laude, 1922). A transpus din Ricardo León, Cămilo Castelo Branco, Calderón de la Barcă, Lope de Vega, Dolores Medio, Miguel de Unamuno, Juan Ramón Jiménez, Manuel Machado, Vicente Blasco-Ibáñez ș.a. precum și din Giovanni Verga și Francis Cârco. SCRIERI: Din viața și opera lui Unamuno, Craiova
POPESCU-TELEGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
o carte despre război și împotriva războaielor, cât și un elogiu adus medicilor de front în timpul ultimei conflagrații. Dialogurile și reflecțiile pe care le polarizează ilustrează dura realitate a epocii, iar claritatea, ordinea, logica și elocvența acțiunii rețin atenția. P. transpune în volumul Rememorând fântâna (1974) din sonetele poetului sibian Christian Maurer. SCRIERI: Promontorii, București, 1968; Ascunsa vulnerare, pref. Victor Eftimiu, București, 1971; Cenușa unui ceas, București, 1975; Legile zborului, București, 1976; Cuantele liniștii, postfață Mircea Tomuș, București, 1979; Amor in
PREDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289001_a_290330]
-
Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu), Artur Gorovei, Matei Rusu, A. Steuerman, I. Teodorescu. Câteva traduceri din Maupassant, Anatole France și Marcel Prévost sunt făcute, probabil, tot de Ion Gorun. Din Lenau și Petőfi tălmăcește St. O. Iosif, din Petőfi și Heine transpune A. Toma, iar din Jean Lahor dă o versiune D. Anghel. R.Z.
POVESTEA VORBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288992_a_290321]
-
scurtă, intitulat tot Moartea din fereastră. Ca romancier, începe cu Prins (1969), o descriere sinceră și tristă a „generației fără idealuri”, captivă a comunismului. Romanul Dulce ca mierea e glonțul patriei (1971) îi aduce scriitorului succesul. Cele două romane sunt transpuse imediat în limbile polonă, cehă, slovacă, maghiară și germană, iar altul, Sfârșitul bahic (1973), este tradus de îndată în Marea Britanie și Suedia. În afară de cărțile proprii, P. publică traduceri și alcătuiește o antologie pentru tineret, Cinci povești cu cowboy (1972), care
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
text al lui Traian Demetrescu intitulat Evreul. Lui Upton Sinclair, scriitor american cu puternice simpatii de stânga, îi sunt consacrate două articole. Se republică un fragment din pomul Prometeu de Goethe în traducerea lui Panait Cerna, iar Zeling M. Nachim transpune din idiș o proză a lui David Frischman. Retipăriri sunt, de asemenea, articolul Morala socialistă de C. Dobrogeanu-Gherea, câteva însemnări despre materialismul istoric, munca manuală și munca intelectuală, relatarea unei discuții despre caracterul de clasă al literaturii, purtată de Clara
PROMETEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289038_a_290367]
-
epică. De altfel, nu puține capitole au fost publicate independent, ca nuvele, majoritatea în revista „Vers”. În fine, extrem de variată se dovedește a fi publicistica literar-culturală și eseistica din exil a lui P. Risipite într-o mulțime de publicații, textele transpun, în bună măsură, episoade memorialistice, reconstituite în lumina adevărului și a obiectivității, cum ar fi, printre altele, Amintiri de la „Iconar”, apărute postum în „Drum” (1975, 1976). Scrisul are nerv gazetăresc, impunând mereu un punct de vedere personal, chiar cu riscul
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]