3,253 matches
-
țevi la fiecare mie. Dacă acest număr crește, ele trebuie înlocuite. Se folosesc în cazurile în care lichidul trebuie transformat în vaporii săi, prin fierbere, cum ar fi în industria chimică, la distilare. În acest caz schimbătorul este cu fascicul tubular, iar vaporii formați se adună în spațiul de abur de sus. Alt tip de fierbător este cel din sistemele fierbătoare ale generatoarelor de abur. Aceste vaporizatoare sunt formate actual exclusiv din țevi verticale cu suprafețe netede, asamblate prin sudare la
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
din circuitul secundar, pe care o vaporizează. Ele trebuie să satisfacă la cel mai înalt nivel cerințele de fiabilitate și disponibilitate (MTBF), fapt care se obține prin alegerea soluțiilor care minimizează solicitările mecanice și termice din componentele lor (țevi, plăci tubulare). De asemenea, pentru evitarea contaminării radioactive, se folosesc soluții constructive care împiedică intrarea în contact a celor doi agenți termici în caz de pierdere a etanșeității. Construcția acestor generatoare este de tip manta și fascicul tubular, care poate fi dispus
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
componentele lor (țevi, plăci tubulare). De asemenea, pentru evitarea contaminării radioactive, se folosesc soluții constructive care împiedică intrarea în contact a celor doi agenți termici în caz de pierdere a etanșeității. Construcția acestor generatoare este de tip manta și fascicul tubular, care poate fi dispus atât orizontal, cât și vertical. Generatoarele cu dispunerea orizontală a fasciculului (de exemplu la CNE Shippingport, CNE Novo Voronej și CNE Beloiarsk) sunt mai compacte pentru un debit de abur dat, însă nivelul apei variază la
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
însă nivelul apei variază la înclinarea lor, astfel că, deși forma ar fi potrivită, nu sunt adecvate pentru unități mobile (nave, submarine). Generatoarele cu dispunerea verticală a fasciculului ("soluția Westinghouse"), deși ridică probleme la fixarea și etanșarea fasciculului pe placa tubulară de la bază, sunt folosite actual în exclusivitate, datorită schimbului de căldură mai eficient. Deși sunt destinate domeniului nuclear, calculul termic al acestor generatoare de abur se face în mod identic cu al oricărui alt recuperator. Un alt caz în care
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
sau pirometre monocromatice. Termocuplurile pot fi etalonate și în simulatoare electrice, însă metoda de etalonare efectiv la temperatură este mai bună decât metoda de etalonare prin comparare electrică în simulatoare. Un aparat de etalonare uscată este în principiu un cuptor tubular, echipat cu un element de încălzire, care oferă o zonă de temperatură constantă. Este destinat etalonării termocuplurilor de tip R și S. Cele mai bune aparate sunt echipate cu controlere electronice calibrate în 5 puncte fixe, ceea ce asigură acuratețea în
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
îndeplinirea funcției sale de mișcare a roților turbinei, era trimis până la condensatoare, unde se transforma din nou în stare lichidă, putând ca această apă să fie din nou utilizată în cazane. Aburul intra în condensator și prin contact cu sistemul tubular din interiorul său, care era plin de apă rece, se transforma din nou în stare lichidă. Această apă de răcire era captată din fluviul Tajo prin intermediul a trei conducte de intrare și una de ieșire unde, prin efectul de curgere
Centrala Tejo (funcționare) () [Corola-website/Science/321015_a_322344]
-
conducte de intrare și una de ieșire unde, prin efectul de curgere forța apa să intre în canale; apa fluviului niciodată nu se amesteca cu apa pură utilizată în cazane, deoarece, așa cum s-a amintit, în interiorul condensatoarelor exista un sistem tubular în a cărui interior circula apa din Tajo, pe când aburul parcurgea spațiul liber dintre tuburi. Cu această condensare de abur, apa rezultată era aspirată de pompele extractoare și retrimisă până la butoaile cazanelor, trecând prima dată prin încălzitoarele de apă, rezervoare
Centrala Tejo (funcționare) () [Corola-website/Science/321015_a_322344]
-
prea săraci să-și permită o sabie. În Imperiul Roman, buzduganul (care purta denumirea de "clava") a fost întrebuințat pe scară largă în sec. II d.Hr. Avea un corp metalic pe care sunt montate vârfuri masive ascuțite cu înmănușare tubulară. De formă mai, mică era întrebuințat de cavalerie la sfârșitul Imperiului. În Dacia este cunoscut buzduganul descoperit la Romula. În secolul al XV-lea, pentru buzdugan se folosea forma cilindrică, întarită cu șase fețe proeminente, iar în secolul al XVI
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
început să fie folosită de unitățile de triari din epoca republicana, iar după reforma lui Marius, sulița a devenit armă standard aflată în dotarea soldatului român. Avea corp de lemn ("hastille"), vârf de fier ("cuspis") foliform sau romboidal cu înmănușare tubulara cu o lungime de aproximativ 20 cm, uneori lustruit și arar îmbrăcat în foi metalice prețioase probabil pentru parada și călcai de fier, conic. Lungimea totală ajungea la aproximativ 1,5 m. Sulița era o armă foarte temută, care era
Suliță () [Corola-website/Science/320904_a_322233]
-
determina peroxidarealipidelor, formarea de legături covalente cu structurile hepatice, alterând procesele energetice și sinteză proteinelor, cu lezare hepatică. Alcoolii de tip etanol și metanol cresc net hepatotoxicitatea compusului. Toxicitatea tetraclorurii de carbon se manifestă și la nivel renal prin necroza tubulara acută. Postmortem s-au constatat leziuni la nivelul SNC, în special la nivelul cerebelului. La nivelul SNC (sistemului nervos central) are acțiune deprimanta sinarcotica (mai mică decât a cloroformului). Toxicitatea acută este foarte ridicată, doze de ordinul 90-100 ml fiind
Tetraclorură de carbon () [Corola-website/Science/325988_a_327317]
-
fost dezumflate și actorii și-au reluat dansul. Coloana sonoră a acestei părți a fost interpretată de Mike Oldfield și o trupă de fundal; selecțiile lor au inclus părți modificate parțial din "Tubular Bells" (interpretate pe un set de clopote tubulare gigantice în partea din spate a scenei). Sir Simon Rattle și-a făcut apoi apariția pentru a dirija Orchestra Simfonică din Londra, care a interpretat piesa "Carele de foc" compusă de Vangelis. Mr. Bean (interpretat de Rowan Atkinson) a apărut
Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară din 2012 () [Corola-website/Science/326990_a_328319]
-
În 2005, vânzările de Monster au reprezentat mai mult de jumătate din vânzările la nivel mondial Ducați. Pe motocicletele Ducați au folosit aproape exclusiv motoare 90° V-Twin, pe care ei le numesc L-Twin, cu supape desmodromic, și cadru din oțel tubular, caracteristici proiectate de Fabio Taglioni (1920 - 2001). Linia de motociclete Monster a avut numeroase variante de-a lungul anilor, de la nivelul de intrare cu motoare de 400cc până la motoare de 130 CP cu multivalve, versiuni de motoare de superbike răcite
Ducati Monster () [Corola-website/Science/323568_a_324897]
-
vioară solo, concertul necesită două flauturi (plus piculină), două oboaie (plus corn englez), două clarinete, un clarinet bas, doi fagoți (plus un contrafagot), patru corni, două trompete, trombon, harpă, coarde plus percuție care cuprinde timpan, tobă bas, cinele, gong, clopote tubulare, glockenspiel, vibrafon, xilofon și celestă. Ca și majoritatea concertelor, lucrarea este structurată în trei părți: O interpretare tipică a concertului durează aproximativ 25 de minute. Korngold a promis să compună doar muzică de film, cu care se sprijinea pe sine
Concertul pentru vioară (Korngold) () [Corola-website/Science/326583_a_327912]
-
românească construită la șantierele navale Galați. La 9 noiembrie 1975 a fost lansată la apă, prima platformă românească de foraj marin, Gloria. Platforma de foraj marin Gloria este o platformă de tip autoridicătoare cu patru picioare cu zăbrele din material tubular. Platforma a fost concepută cu utilaje și instalații realizate la Galați, București, Reșița, Timișoara, Bârlad, Câmpina, Oradea, Roman, Cluj-Napoca, Ploiești și Arad și a început activitatea de foraj la 16 septembrie 1976, la o distanță de 72 Mm în largul
Platforma marină Gloria () [Corola-website/Science/324597_a_325926]
-
și este compusă din : Vela se întinde și reglează pe verticală (pe catarg), de la colțul de întindere aflat la baza catargului. Pentru ușurință se folosește un scripete ce multiplică forța de tracțiune. Pe orizontală, vela se întinde pe ghiu (armatura tubulară orizontală fixată orizontal între catarg și colțul de școtă de care se prinde windsurfer-ul cu mâinile). În general, pentru un vânt mai puternic vela se întinde mai mult pe catarg (mutând centrul de forță mai jos) și pe ghiu (făcând
Windsurfing () [Corola-website/Science/328329_a_329658]
-
mici vele, pentru copii au 0,7 m iar cele mai mari 12,5- 15 m. Velele se împart pe categorii asemenea planșelor, după stilul în care se folosesc: slalom, freerace, freeride, wave, freestyle sau pentru începatori. Catargul (de forma tubulară) ajută la intinderea velei pe verticala. La început a fost confectionat din duraluminiu, apoi din fibră de sticlă și în prezent din combinații de fibră de sticlă, kevlar și fibră de carbon. Cu cât procentajul de carbon e mai apropiat
Windsurfing () [Corola-website/Science/328329_a_329658]
-
și are o extremitate posterioară extinsă într-o coadă lungă, subțire și ascuțită de unde denumirea de oxiur (din greaca "oxys" = ascuțit + "oura" = coadă). Coadă ocupă o treime din lungimea totală a corpului. La femelă aparatul reproducător este dublu, de tip tubular, fiind compus din două ovare (anterior și posterior), două utere (anterior și posterior), un vagin și o vulvă. Vulva cu buze proeminente se deschide la nivelul treimii anterioare a corpului. Uterele conțin mii de ouă. Durata vieții oxiurilor este de
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
("Ampulla recti") este porțiunea inferioară tubulară dilatată a rectului, situată în concavitatea sacrului, imediat deasupra sfincterului anal, ea se continuă distal cu canalul anal. Rectul are două porțiuni: una pelviană, mai lungă și mai largă, care este numită ampula rectului; alta perineală, îngustă și mai scurtă
Ampula rectală () [Corola-website/Science/335464_a_336793]
-
ordin de insecte zburătoare asemănătoare cu fluturii, comune în preajma apelor, ale căror larve viețuiesc în apele dulcicole curgătoare (= râuri) torentoase și lente sau stagnante (= bălți) cu multă vegetație, unde stau la fund la adâncime mică, majoritatea vârâte în niște căsuțe tubulare, pe care și le construiesc din materiale locale din apă. Sunt insecte aripate, în general micuțe, foarte asemănătoare cu fluturii Ambele perechi de aripi sunt membranoase, cele anterioare mai înguste și ceva mai lungi, în repaus strânse ca un acoperiș
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
mare număr în bălți și râuri. Numai o singură specie este terestră, "Enoicyla pusilla", care își construiește un tub din nisip și resturi de plante și trăiește tot prin apropierea apelor, prin mușchi. Larvele cu ajutorul glandelor sericigene își construiesc căsuțe tubulare ca niște manșoane, numite tuburi, deschise la ambele capete, pe care le poartă cu ele și pe care le îmbracă pe dinafară cu diferite materiale din apă: nisip, bucăți de plante, cu cochilii mici sau cu fragmente de cochilii de
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
calcul este 425 m/s; turația nominală este 62,5 rot/min, iar diametrul rotorului este de 7,50 m. Cele opt hidroagregate de la SHEN Porțile de Fier II sunt orizontale, capsulate cu turbine Kaplan, cu ax orizontal în traseu tubular, având diametrul rotorului turbinei de 7.500 mm, cuplate direct cu hidrogeneratoarele sincrone aferente. Construcția fiecărui hidroagregat este pe patru lagăre, trei radiale si unul axial. Având în vedere dimensiunile și puterea unitară, aceste hidroagregate au constituit o premieră națională
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]
-
de odă. Picturile din această perioadă devin tot mai ermetice, căutând să atingă o simfonie bidimensională, greu de interpretat. Una din figurile preferate în operele sale și pe care a utilizat-o în mod frecvent, este silueta sumeriană, cu trupul tubular și lung, cu ochi goi ca expresie a formei umane. A înfățișat scene din „O mie și una de nopți”, căutând să reprezinte teme și concepte exprimate de poveste, nu doar imagini simple, decorative. S-a preocupat, în principal, de
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
și poate aduna până la 700 de persoane. Sub complex, există un centru comercial cu un supermarket mare și mai multe magazine și restaurante. De la 1 octombrie 2010 până la 30 septembrie 2013, arena a fost numită după Stechert, producătorul de mobilier tubular. De la 1 octombrie 2013 a fost numită broșe ARENA, după furnizor de automobile Broșe. Împreună cu schimbarea numelui, orașul Bamberg a efectuat lucrări majore de întreținere și lucrări de construcții în valoare de aproximativ 2,5 milioane de euro. Acustică în interiorul
Brose Arena () [Corola-website/Science/336499_a_337828]
-
un levier pentru a fi reîncărcate, ca de exemplu Martini-Henry sau Ruger No. 1. Primul model remarcabil de pușcă cu levier a fost pușca Spencer, care avea un încărcător și fusese concepută de către Christopher Spencer în 1860. Încărcătorul ei era tubular și demontabil, cu o capacitate de 7 cartușe, ce permitea tragerea lor în serie și se schimba cu altul plin când se golea. S-au produs peste 20000 de puști Spencer, a fost adoptată de către Armata Statelor Unite ale Americii și folosită în
Pușcă cu levier () [Corola-website/Science/335100_a_336429]
-
un armurier care lucra pentru Olin Winchester în 1860, folosea un ciocan alineat cu zăvorul în locul uzualului ciocan lateral a puștilor cu încărcare pe țeavă, care se arma când zăvorul puștii mergea înapoi. La pușca Henry s-a relocat încărcătorul tubular sub țeavă, în loc să fie înăuntrul patului, o tendință care de atunci a continuat în majoritatea armelor cu încărcător tubular. Puștile cu levier au fost adesea folosite de către trupe neregulate în Războiul Civil Spaniol la sfârșitul aniilor 1930. De obicei erau
Pușcă cu levier () [Corola-website/Science/335100_a_336429]