6,704 matches
-
Cadorna sfîrși prin a ceda și operațiunea s-a soldat, într-adevăr, printr-o primă fază de mare succes. Acțiunea, zisă de la Bainsizza, a adus o înaintare imediată de mai multe zeci de kilometri, o pradă de cîteva sute de tunuri și un mare număr de prizonieri. Această victorie, care măgulea orgoliul național, ulcerat de atîtea luni de așteptare zadarnică, a avut un răsunet considerabil. Înclinația pentru teatral, înnăscută la italieni, găsea satisfacție în povestirile despre lupte, care-l arătau pe
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
trei poduri disponibile neoferind vreo altă ieșire trupelor din armata ducelui de Aosta, ce se repliau în ordine fără a fi fost bătute și zbătîndu-se într-o învălmășeală de nedescris. Un general italian a avut curajul atroce de a pune tunurile să tragă la orizontală, din plin, în masa de căruțe țărănești, femei și copii, spre a păstra liber podul de la Latisana pentru retragerea acestei armate a lui Aosta. Italia a trăit aceste momente tragice ale lui 1917 în febră și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
uluit: așadar faimoasa bătălie navală de la Dardanele care a avut loc după căderea lui Venizelos nu a fost aceea care fusese pregătită să aibe loc, în afara domeniului tradițiilor maritime englezești, o bătălie de tip "Cavaleria Sfîntului Gheorghe"177, în care tunurile cedau locul tirului indirect al guineelor de la Banca Angliei! Relatez aici pur și simplu cele spuse de Venizelos, care probabil a fost victima unor rapoarte false. Mr. W. Churchill 178 trăiește, slavă domnului, iar din 1940 domină prin personalitatea sa
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ea, săraca, în timpul dictaturii. Acum însă e cam demodată. Și încă n-ar fi prea grav dacă nu s-ar dovedi în plus și ineficientă. E ca și cum ai trage cu arcul împotriva canonului. Care canon? Iertați-mă! Voiam să zic tun. Mă încurc în omonime... Asta și din cauză că trăiesc la Paris, în țara, în limba omofoniei... Iar când trag cu urechea înspre România, ce credeți că aud? Canon în sus, canon în jos! În România, numai vorba asta o auzi printre
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
un Titulescu. Dl ministru Geoană pare să fie un mare diplomat. Și am să explic de ce. La prima vedere, România s-a ploconit și pe urmă s-a bucurat degeaba, americanii aveau nevoie de baze militare și de carne de tun. Așa e. Dar dacă te oprești aici și-ți închipui că ne-am tras singuri pe sfoară, te înșeli amarnic. Înseamnă că n-ai înțeles care e politichia subțire a Guvernului Năstase și abilitatea ministrului său de Externe. Dacă americanii
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
o armată de furnici negre, se târâie peste fața celui căzut. Se face aluzie la o legendă franceză care spune că, dacă vezi păianjen la ceas de seară, este semn bun. Deasupra capului gelatinos al lui Dalí se află un tun care scuipă pe gura lui un cal și un aeroplan, ca un balon dezumflat. Ambele sunt pe punctul să se prăbușească peste Victoria înaripată de la Samotrace, ce pare să fie făcută din bandaje. În partea de jos, din stânga, un înger
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
cârjă, din care sare un cal cu ochii scoși, picioarele lui din față amestecându-se cu brațele unei Victorii înaripate, care se termină într-un picior gigantic, topit, ce se transformă, la rândul lui, într-un sân moale, ieșind din tun ca o scurgere de spermă. În partea opusă, atârnând de un copac desfrunzit, o femeie moale, aproape ruptă în două de furca ramurilor, cântă la un violoncel moale cu un arcuș vâscos" (apud Rojas 1993: 57). Din descrierea extrem de precisă
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
ca desert românilor. Aceștia o consumă flămînzi, ca pe o apetisantă felie de viață. 1917, Piața Roșie din Moscova, spre ceasurile la care Revoluția bolșevică era pe cale să învingă. Un rus răpus de băutură se suie pe un afet de tun și, cu sticla de vodcă în mînă, le strigă compatrioților din toți rărunchii: „Menstruația, tavarișci, menstruația, tavarișci!“. Un compatriot cu conștiința revoluționară ceva mai trează îl corectează: „Niet menstruația, rivaliuția!“. La care turmentatul se clatină și mai zice o dată: „Menstruația
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Occidentului e "iad, urlând de răutate", e infernul dantesc, cu un Styx, Sena, pe care trec cadavre de înecați, cu o populație de apași și femei pierdute, cu o veselie factice îndărătul căreia "e groaznic orice trai", amenințat de zgomotul tunului, cu instituții șubrede, cu genii relegate în mansardă, nerăbdătoare de a se ridica în Empireu. În fața acestei bolgii se deschide perspectiva extatică a unei geografii "de porțelan", fragile, dincolo de necazuri și păcat. Japonezii sunt între popoare "copii de griji neștiutori
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ridicați împotriva "mîrșavilor ciocoi", îndreptați împotriva orașului "de trântori și mișei", cu insinuații de acestea: Ioane, ia seama bine! țara aceasta se razimă pe tine. * Ioane, ești unul, poți fi milioane, vrerile tale nenfrînte să nu le-nspăimînte nici temnița, nici tunul... În ciuda excesului de bravade și profeții, acel soi de autobiografie apăsată, brutală, produsă în numeroase variante, este foarte original: Io, Pătru Opincă, ce-ntr-atîtea moșii n-am doar o șirincă, înfrunt strâmbele legi și năpasta și-n răzmerița ce-n mine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
evenimentele din decembrie 1989? Face cineva o comparație a nivelului de trai din închisorile comuniste aplicat legionarilor, cu nivelul de trai în închisori ale comuniștilor condamnați după decembrie 1989 ?. Astfel stând lucrurile iarăși mă întreb: Dacă tragi în mine cu tunul, de ce mă învinuiești că apă rându-mă arunc și eu spre tine cu pietre luate din pârâu ? Trebuie să recunoaștem că în fața minciunii și a crimei organizate și oficializate, singura posibilitate care-i rămîne victimeipe care toți o disprețuiesc și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
în secțiunea Oameni și destine se colorează altfel, iar chipurile unor oameni de litere intrați de acum în istorie, ca Șerban Cioculescu, Mihai Beniuc sau George Ivașcu, par a fi ale unor personaje de roman. SCRIERI: Instantanee, Mediaș, 1937; Bat tunurile și bate inima..., Timișoara, 1942; Nuvele, București, 1944; Noi aspecte ale problemelor țărănești, București, 1947; Problema omului în societatea românească, București, 1947; Studii de istorie și limbă literară, București, 1970; Corelația limbă-literatură, București, 1971; Momente din evoluția limbii române literare
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
sughite.) Aurora!... (sughite; râsete, rumoare din ce în ce mai mare.) Trahanache: (nervos și el, cătră adunare, clopoțind) Faceți tăcere, stimabile!... (cătră Cetățeanul turmentat.) Cum? Cetățeanul: (șovăind) Cioclopedică! (sughite.) Comportativă! (sughite.) Iconomie! (sughite.) Soțietate care va să zică... (râsete și rumoare mare.) Ionescu: E turmentat!... Popescu: E tun! (grupul se mișcă; unii se scoală.) Cetățeanul: (sughițând și strigând) Sunt nembru! Trahanache: (agitând clopoțelul cu putere, cătră Ionescu și Popescu) Stimabile! Stimabile, (cu afabilitate) rog, dați afară pe onorabilul! Ionescu, Popescu și Grupul: Afară! E turmentat! Afară! (Ionescu și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
care puteai să ții mii de deținuți, Într-un fort În care celulele erau toate sub pământ. La suprafața pământului era zero și totul era sub pământ. Nu se vedea nimic... Ici și colea erau șanțuri, unde apăreau gurile de tun... Ăsta era fortul... Condițiile de viață erau foarte grele. În primul rând că erai sub pământ, sub nivelul zero. Câmpia dimprejurul Bucureștiului nu este o câmpie Înaltă, este o câmpie care conține apă... vorbind din punct de vedere geologic, cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Închisorii, unde erau gheretele de pază, au apărut mitraliere Îndreptate spre ferestre... deci Începea să se adeverească ceea ce spusesem cu puțin timp Înainte, că vor trage În noi. N-au reușit să intre În cameră la frontieriști, dar au adus tunuri cu apă și, cum n-au reușit să-i scoată nici așa, le-au aruncat gaze lacrimogene. Au tras și pe vizetă, au rănit, au Împușcat, deci s-a adeverit Întocmai ce am spus eu. Știți cumva cine a tras
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
era un avocat, că am stat lângă el, a trecut dincolo și am auzit că o murit În partea cealaltă, și atunci toate comunele s-au răsculat, până la Vad. Și a venit primarul Mihali-Ștrifundă, de la Borșa, și o avut și tunuri, obuze și mitraliere, până la Vad, și aici s-o lămurit cineva că era și armata rusă, și nu puteai mișca de ei câte făceau... Ei mergeau În legătură cu voluntarii ruteni care s-au Încadrat În armată și, când o trecut pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și câte doi În pat. Eram atât de mulți jos, că atunci când ne culcam dormeam pe șold, și dacă schimba unu’ poziția, trebuia să se schimbe toți, așa eram de Înghesuiți... Aici la Uranus era o porcărie mare. Era și tunul ăla cu dejecții care se umplea și se revărsa pe jos și dădea mirosul ăsta, care ne intrase de fapt În carne, În ochi... Iar mâncarea acolo se dădea numai o dată dimineața și seara: un ceai, o leșie cu bromură
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ca urmare a măsurilor luate, la începutul anului 1866 forțele armate române ajunseseră la 7 regimente de linie și 3 batalioane de vânători (trupe de infanterie); un batalion de geniu; un regiment de artilerie cu 8 baterii a câte 6 tunuri fiecare; două regimente de lăncieri (cavalerie) cu reședința la Iași și, respectiv, București, un vas de război, România etc. („Schiță istorică a transformărilor în organizarea armatei de la 1866-1906, România militară“, an. IX, vol. I, nr. 5, 10 mai 1906, pp.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu vasele pe Dunăre, trag asupra soldaților români; în urma acestor provocațiuni, guvernul dă ordin soldaților de pe linia Dunării ca să răspundă cu gloanțe. La 26 aprilie, ziarele anunță cu litere groase că turcii bombardează din Vidin Calafatul. Ghiulele cad în Dunăre. Tunurile românești au început a răspunde.43 Edițiile ziarelor sunt smulse de trecători, stradele sunt pline de public, emoția este fără putință de a fi descrisă. La 26 aprilie cele dintâi trupe rusești ajung în gara Târgoviștei (azi Gara de Nord) și încep
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
colonel Logadi Ion. Comandantul corpului II de armată, general de brigadă Radovici Ale xandru. Divizia III-a, comandant colonel Anghelescu George. Divizia IV-a, comandant general de brigadă Manu George. Se telegrafiază din Oltenița că turcii au început bombardarea orașului. Tunurile românești au răspuns și lupta de artilerie a durat până la 7 ore seara. Bineînțeles că la București faptul capătă cu totul alte proporții, se vorbește de o debarcare turcească, de omoruri, de jafuri și incendieri operate de bandele de cerchezi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Considerând că Turcia, prin declarațiunile și actele sale de agresiune în contra României, a rupt singură vechile legături ce ne uneau cu dânsa și s-a pus în stare de rezbel [față] cu statul român; Luând act de declarațiunea guvernului că tunul român[esc] a răspuns deja la declararea de rezbel făcută de Turcia; Adunarea Națională recunoaște starea de rezbel [ce este] creată României prin însuși guvernul otoman; Aprobă atitudinea guvernului față cu agresiunea streină, se razimă pe sentimentul de dreptate al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
scufundării unor vapoare de război turcești în fața Brăilei. Fiindcă în epoca aceea mă aflam tocmai în portul brăilean, cunosc toate amănuntele acelor fapte la care am fost chiar martor ocular. Într-una din zilele începutului lunii mai, se aude deodată tunul bubuind. În câteva minute panica cuprinde orașul, magazinele încep a se închide și lumea aleargă îngrozită pe străzi. În timpul acesta știrile 73 cele mai absurde încep să circule. Se spunea că un număr de câteva sute de bașbuzuci au debarcat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de război bombardează orașul. În realitate era altceva. Trei monitoare turcești de un slab tonagiu s-au arătat pe Dunăre, ieșind din brațul Măcinului; de cum le-au zărit, bateriile rusești instalate pe malul brăilean au deschis focul asupra lor. Dar tunurile rusești erau de calitate inferioară, având bătaia prea scurtă; de aceea toate proiectilele lor cădeau în Dunăre. Cele trei monitoare au ripostat, dar fiindcă Dunărea era agitată în ziua aceea, proiectilele trimise, în loc să cadă asupra bateriilor de uscat, au căzut
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
avut loc în noaptea de 13/25- 14/26 mai 1877, așa cum preciza pe prima pagină și ziarul Românul: „Ieri, la 3 ore dimineața, unul din monitoarele turcești cari erau staționate la Măcin a zburat în aer. D-astădată nu tunul, ci torpila a cauzat această nouă și însemnată pierdere turcilor“ (ROM., an. XXI, 15 mai 1877, p. 431). Relatarea lui Bacalbașa este exactă, cu următoarele precizări: șalupa torpiloare Țarevici (sau, după alte surse, Cesarevici, însemnând același lucru), era, de fapt
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mecanicul român al Rândunicii, fiind rănit, i-a luat locul, reușind să redreseze șalupa. Rezultatul expediției nocturne a fost scufundarea - cu ajutorul a două torpile de scondru - a canonierei cuirasate „Duba-Seifi“ („Hivizi Rahman“), construită în 1868 la Bordeaux, înarmată cu patru tunuri Krupp și care avea la bord 12 ofițeri și 120 de soldați. Ca urmare a actului său de vitejie maiorul buzoian Ion Murgescu a fost citat prin ordin de zi pe întreaga armată („a dat probă în această împregiurare de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]