5,540 matches
-
creionarea unui peisaj nu a constituit niciodată un scop în sine. Simplă descriere nu îl mulțumea pe cel care adesea preferă să interiorizeze imaginile: astfel poezia Pământ se încheie cu versurile: Munți goi, câmpuri cu iarba de demult / ce așteptau turme și boi / al vostru rău e-n mine / mă scobește. Cuvintele amintesc de manieră în care Giacomo Leopardi interioriza peisajele conturate în poezie și de: când stânci și vai puștii (...) domnea necunoscută / pace; (...) și nearate / ogoare (Imn patriarhilor, vv. 27-32
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
opune ordinii divine, încercarea de a impune anumite valori particulare, de a crea o societate-lume condusă de o singură putere globală, care să regleze crizele, furtunile și ravagiile planetare nu conduce decît la fragmentare, fărîmițare și anarhie. Lumea devine o turmă rătăcită ce și-a pierdut păstorul și i-a uitat învățătura: "Căci dacă nu veți crede că EU SUNT, veți muri în păcatele voastre"14. 5.4. HAOSUL ȘI SISTEMELE ECONOMICE Consiliul Național pentru Informații din S.U.A. și-a dat
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
aștrii toți cu mine să le-arăt/ Grădina pentru care să-ncălzească,/ Și munții-mi cer să-i duc înspre pământul/ Pe care să-și zideească înălțimea,// Și păsările se rotesc și-ntreabă/ unde să-și pună cuibul, și nesfârșite turme/ Vin după mine și așteaptă locul/ Unde să stea și să se-nmulțească", "Brațele mele ca niște fulgere vii, jucăușe", "Din apă ieșeau trupuri albe de plopi/ Cu forme somnoroase și suave./ Adolescenți frumoși sau doar femei/ (...) Apa era fără
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de lumină. Să citez imaginea unei singurătăți eminesciene, însoțită de ideea curgerii timpului: "în nopti clinchetitoare să stau și să contemplu/ Singurătatea lunii și plânsul ei enorm/ Reverberat în nouri, ca-n murii unui templu/ Pe când viața-mi trece și turmele îmi dorm". Fiind o contemporană desăvârșită, creațiile Anei Blandiana se caracterizează, prin sinceritate și rafinament, construindu-și propria reacție, în fața lumii: una esențialmente culturală, livrescă, a citatului intertextual și a parafrazei, încorporând, în propriul text, fragmente de text și experiențe
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Ștefănescu, op. cit., p. 398. 97 Vezi Ibidem, p. 398. 98Ibidem, p. 398. Există în opera Anei Blandiana și reprezentări de vis, dar și ele sunt construite rațional: Mi-ar place să mă fac păstor de fulgi,/ Să am în grijă turme mari de-omăt/ Pe care să le port prin ceruri lungi/ Și să le-aduc mai albe îndărăt.// În nopți clinchetitoare să stau și să contemplu/ Singurătatea lunii și plânsul ei enorm/ Reverberat în nouri ca-n murii unui templu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
să le port prin ceruri lungi/ Și să le-aduc mai albe îndărăt.// În nopți clinchetitoare să stau și să contemplu/ Singurătatea lunii și plânsul ei enorm/ Reverberat în nouri ca-n murii unui templu/ Pe când viața-mi trece și turmele îmi dorm.// Să-aștept să vină vara să-mi răpună/ Mieii sortiți spre setea dulcii hume/ Și-n transhumanța sfântă să curgem împreună/ Muți, fără de prihană, dar anume." (Păstor de fulgi). 99Luiza Bratu, op. cit., p. 25. 100Ibidem, p. 26, "Cuvântul acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cu atât mai mult contradicțiile dintre culturi, civilizații și religii devin mai acute; cu atât mai mare este pericolul ca o confruntare Între culturi și civilizații să declanșeze riscul fatal: dispariția omenirii. Noi suntem oameni și avem dreptul la diferență. Turmele nu au dreptul la diferență, nici cârdurile, iar masele nici atât. Noi Însă, ca oameni, avem dreptul să fim noi Înșine. Avem dreptul la identitate spirituală. Spre aceasta Îndeamnă toleranța. Despre aceasta vorbește și Întreaga mea carte care a apărut acum
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
ne-lenevirea cea cu nevoință spre podoaba Besearecilor, spre îndireptarea celor păcătoși, spre învățătura celor Besearecești, spre îndireptarea celor lumești, spre chivernisirea celor săraci, spre priimirea celor rămași, spre ajutoriul celor străini, spre întoarcerea celor nepocăiți, spre liniștea a toată turma cea sufletească și trupească, ce-ți iaste încredințată dela Dumnezeu, carele aceastea toate te arată alt râvnitoriu Ilie și nou Avraam. Nu zic nimic pentru bărbățiia ta cea mare la întâmplări, pentru cea de săvârșit măsurăciune la norociri, pentru cea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
efervescentelor schimburi de idei din întâlnirile erudiților vremii, si, cu precădere, dialogul între doi mari cărturari, unul din Moldova, celălalt din Țara Românească, vorbind despre situația politică și culturală din Ardeal, dar, mai ales, despre cea religioasă și despre sufletele turmei transilvănene. Totul pornind, ca într-o exemplară poveste a Bibliotecii-rezumat al lumii și istoriei, de la cărțile nou tipărite, așa cum recuperează prefața la Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc motivul care declanșase decizia Mitropolitului moldovean de a convoca Soborul din 1645 al ierarhilor
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și așezau autorii grandioasei întreprinderi schițează, cu două epitete, profilul cărturarului, "dascăl și învățat în limba elinească". Gheorghe Radovici, propunând modelul Mitropolitului Antim în prefața la Octoihul de la 1712, reia atributele exemplare, adăugând grija pentru obște și responsabilitatea față de sufletele turmei avute în pază, concentrate în alegoria recurentă a ierarhului erudit, păstor binecuvântat, nevoindu-se zi și noapte: Cine cunoaște Dumnezeiasca râvnă și multa grijă ce are prea sfințitul și de Dumnezeu trimisul Mitropolit al aceștii de Dumnezeu mântuite Eparhii a
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ierarhului erudit, păstor binecuvântat, nevoindu-se zi și noapte: Cine cunoaște Dumnezeiasca râvnă și multa grijă ce are prea sfințitul și de Dumnezeu trimisul Mitropolit al aceștii de Dumnezeu mântuite Eparhii a Uggrovlahiei, Kyr Anthim Ivirianul, pentru toată creștineasca lui turmă și mai ales pentru cinstita ciată a cucearnicii voaste Preoții, nu trebuiaște să cearce pricina, pentru ce acum întâi au vrut să dea în typari cu a sa chieltuială aciastă carte a Octoihului, tălmăcită de pre vorba cea grecească și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
dincolo, într-o eternitate unde locul/rolul domnului creștin este asimilat o dată în plus cu acela al apostolului/ apostolatului: aleși și "rânduiți" de Dumnezeu pentru oameni "ca să-i socotească și să-i păzească", ei au și responsabilitatea îndrumării sufletești a turmei pe care o stăpânesc. Altfel, implicit, însăși mărirea rangului cade sub semnul lui vanitas vanitatum, ca toate ale lumii acesteia: Că fără cuvântul lui Dumnezău neci pre Dumnezău nu-L cunoaștem, nece despre ispăsenia noastră nu știm, și fără de aciastia
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
șef, nici consiliu: nici o autoritate care să simbolizeze unitatea statului. Șefii de război care organizează razii printre populațiile vecine, se pot bucura de o mare reputație dar nu au nici un statut politic, nu asigură nici o funcție permanentă în societate. "Omul turmei" care, cu puterile sale magice, este chemat să îngijească animalele bolnave, poate fi venerat, dar nici el nu exercită propriu-zis vreo funcție politică. Nenumărații magicieni, medici, ghicitori, posesori de fetișuri, sunt adesea cei mai respectați și mai temuți oameni din
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
oamenilor moderni? La treizeci de ani distanță, doi etnologi fac aceeași descoperire: au existat societăți fără șefi, grupuri umane, foarte organizate, alcătuite din ființe egale. CIREADĂ DE VACI ! Dacă e adevărat că dintotdeauna, de cînd există oameni, au existat și turme de oameni (confrerii sexuale, comunități, triburi, națiuni, biserici, state), și de fiecare dată un mare număr de oameni s-au supus unui mic număr de șefi ; și dacă, deci, supunerea este ceea ce oamenii au cultivat și exersat cel mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
general, indigenii trăiesc bine; în unele regiuni hrana poate să lipsească în anumite perioade ale anului, de aceea regiunea este abandonată pentru un timp. În aproape toate regiunile continentului pe care le-am vizitat, acolo unde prezența Europenilor sau a turmelor lor nu le-a diminuat sau nu le-a distrus mijloacele de subzistență, am observat că, în trei sau patru ore de obicei, indigenii își procură hrană pentru toată ziua, și o fac fără efort sau oboseală 59." Numeroase mărturii
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
un abuz (catahrisis) vrednic de tânguire. Pe lângă această întrebuințare a pădurilor, mai este încă și alt rău, carele nici într-un chip nu se poate dezvinovăți. Cu înmulțirea înpoporării pe fieșcare an și cu sporirea vitelor, mai ales a numeroaselor turme de capre, sporește și lipsa pășunei <ș>i a nutrețului de iarnă pentru dânsele. Așa, pe tot anul, se taie și se <d>oboară la pământ părți întregi de păduri numai spre a hrăni acele numeroase turme cu frunzele copacilor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ales a numeroaselor turme de capre, sporește și lipsa pășunei <ș>i a nutrețului de iarnă pentru dânsele. Așa, pe tot anul, se taie și se <d>oboară la pământ părți întregi de păduri numai spre a hrăni acele numeroase turme cu frunzele copacilor tăieți, a cărora tulpini putrezesc apoi fără a se întrebuința. Spre a mai lăți locurile de pășunat pentru oi și vite albe, se aprind înadins întregi păduri de mai multe sute de fălci și, în acest chip
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
trebuie să fie introdusă o bună și potrivită iconomie de păduri, să se poarte grijă pentru creșterea în urmă a pădurilor prin firească sau meșteșugită sămănătură și, din protivă, să se oprească stârpirea lor și fără alegerea locurilor ținerea numeroaselor turme de capre, cu un cuvânt, să se urmeze o folositoare cultură a pădurilor. 6. Fiind că minele, obicinuit, se deschid în așa feli de munți unde puțin sau mai nimic nu crește din cele ce trebuiesc pentru hrană, apoi, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
spus că avem de-a face cu o tendință ineluctabilă, cu un proces aproape natural. Procesul poate fi firesc, dar depinde pe ce coordonate se realizează. Or, vectorul principal al globalizarii nu este, din păcate, unul de natură spirituală ("o turmă și-un păstor"), o credință adîncă purtînd sufletele spre unitate, ci un element mai prozaic: marele capital și suportul oferit de noile tehnologii. Totuși, în plină recesiune mondială, apar primele semne ale unui proces contrar, de deglobalizare. Nu discutăm aici
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
moarte nimicul orbitor al înstrăinării. întrupare a sensului neînveninat de comentarii vane răsărind totdeauna din întâmplare cum prin hazard și din eroare-n eroare se confirmă codul ermetic al textualizării nesfârșite, când spui vrute și nevrute și-n gura iadului se-nghesuie turma consoanelor cornute. Din când în când vocale voalate își dau duhul pe țărmul Mării Moarte și nici Păstorul, sedus fiind de sumbre profeții nu se mai arată decât printr-o erată Citești și fața lumii se răsfață iar sufletul tânjește
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
iza rea financiară are tendința de a intensifica vulnerabilitatea unei țări la șocurile străine. În consecință, piețele locale trebuie să fie reglementate și supravegh eat e în mod adecvat. Mai mult, imperfecțiunile pieței internaționale , c um ar fi instinctul de turmă, panica și ciclurile avânt - eșec, și natura fluctuantă a fluxurilor de cap ita l pot duce la crize și contagiune, chiar și în țările cu principii economice stabile. Un alt risc al globalizării este segmentarea pe ca re o poate
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cauza schimbări bruște în dori nța de a risca a investitorilor. În al doilea rând, globalizarea financiară poate duce la crize și dacă există imperfecțiuni, pe piețele financiare int ern aționale. Imperfecțiunile de pe piețele financiare internaționale pot genera reacții de turmă, ata cur i speculative și prăbușiri. Imperfecțiunile de pe piețele internaționale de capital pot duce la crize, chiar și în țările cu principii bine stabilite. Fundamentele macroeconomice și financiare solide constituie factorul-cheie în reducerea probabilității crizelor și contagiuni i, dar și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
al patrulea rând, globalizarea financiară po ate duce, de asemenea, la crize financiare, prin contagiune, adică prin șocuri transmise între țări. De-a lungul timpului, au fost identificate trei mari mijloace de contagiune: legăturile reale, legăturile financiare și comportamentul de turmă. Astfel, atunci când două țări fac schimburi comerciale sau când concurează pe ace leași piețe externe, o devalorizare a ratei de sch imb dintr-o țară afectează, în mod negativ, avantajul competitiv al celeilalte ță ri. Consecința va fi aceea că
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
încă afectate de șocul inițial. Acest mecanism propagă șocul și către alte țări. În cele di n u rmă, piețele financiare ar pu tea să transmită șocurile mai departe și în alt e ț ări, datorită instinctului de urmare a turmei sau din cauza panicii. La originea acestui comportament, stă informația asimetrică. Prin urmare, investitorii încearcă să speculeze schimbările viitoare pe baza reacției piețelor. De exemplu, o schimbare în prețul activelor din Thailanda ar putea fi luat ă d rept o informație
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
informații, chiar dacă econo miile respective nu le garantează. Pe lângă ace ast a, în contextul informației asimetrice, acțiunile celorlalți participanți ai pieței pot transmite date in vestitorilor care nu dețin respectivele informa ții . Tipul acesta de reacții duce la comportamentul de turmă sau la panică. După cum am precizat deja, unul dintre benefici ile cele mai importante ale globalizării financiare este dezvoltarea sectorului financiar, care poate crea piețe financiare mai complexe și mai puțin volatile. Însă, de cealaltă parte, aceasta implică și niște
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]