10,305 matches
-
viziunea împărtășită de romancierul american încă de la prima carte: "Aș putea povesti o mulțime de lucruri despre Orele & descoperirea mea, cum dezgrop aceste peșteri frumoase în spatele personajelor mele; cred că aceasta dă exact măsura lucrului pe care-l doresc: umanitate, umor, profunzime. Ideea este că peșterile se vor lega între ele & fiecare apare la lumina zilei în acest moment." Acest pasaj apare ca moto al romanului Orele, este cheia care i-a îngăduit autorului american pătrunderea în propriile ficțiuni. Cvartetul vocilor
Peșteri legate între ele by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11195_a_12520]
-
ceva râsete". O fi pe jumătate decentă, pentru că e doar pe jumătate fantezie? Partea proastă e că nu prea dă argumente, afirmă doar că Gilliam nu e îndrăzneț când lucrează pe scenarii al căror autor nu e el și critică umorul, cică forțat, fără a se referi la nici o secvență. Tot un critic britanic comentează ,linia dizgrațioasă" a poveștii - ce-o mai fi și asta - și afirmă că narațiunea nu își ia avânt decât în ultimul act. Da, firește, acolo intervine
Cu și de Terry Gilliam by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11191_a_12516]
-
de o percepție normală, ba chiar - fiind vorba de mai multe persoane - realizată de mai multe perechi de ochi: ,hai să vadă și ochiu nostru moaca ta" (motociclism.ro); contradicția semantică dintre singularul formei și pluralitatea sensului e generatoare de umor. Există și fenomenul invers: cuvinte folosite în mod normal la singular sînt trecute intenționat la plural. Substantivul muncă, de exemplu, în construcții în care are sensul de ,serviciu, slujbă", apare folosit în glumă la plural: ,ajung la 6.30, că
"cu pleata-n vînt" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11187_a_12512]
-
manifestate simultan, bravii noștri sereiști par aproape normali. Dar patologia socială îi dezechilibrează și pe ei: un colonel e băgat în cămașă de forță, un maior se aruncă pe fereastră cu brațele larg deschise, în poziție de Airbus. De un umor irezistibil este, apoi, întreaga istorie a locotenentului Trăistaru, supus de divizia uzbekă a KGB-ului unor teribile experimente și transformat într-un... motan roșcat. Flerul securistului român continuă să lucreze chiar și sub această nouă blană; problema e însă că
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
a cărții. Dincolo de aceasta există însă și un sâmbure de gravitate al cărții, o pledoarie discretă pentru normalitate socială și mize esențiale în planul vieții personale. Venea în timpul diez este un surprinzător, excelent roman al Tranziției, reducând cu inteligență și umor falia dintre alienare și alinare.
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
belgianul C'est arive pres de chez vous. Dar acolo era vorba de o idee inovativă remarcabilă, nu de o rețetă americană prost reciclată. Dar ambele filme pălesc în fața ultimei isprăvi a lui Sergiu Nicolaescu. 15 e o capodoperă a umorului involuntar. Nici nu știu de unde să apuc acest film, pentru că e dezastru pe toată linia. O să încep totuși cu cea istorică, bănuiesc că ea îi va călca pe mulți pe nervi. Orice timișorean (m-am născut în respectivul oraș) e
Topul dezastrelor cinematografice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11214_a_12539]
-
a fi găsit o linie de echilibru critic, fără compătimiri (ale ,victimelor" feminine), respectiv vituperări (împotriva ,agresorilor" masculini). Analiza e riguroasă și concluziile, solide; dar, neevitând să spună lucrurilor pe nume, Elena Zaharia-Filipaș aruncă în pagină și un grăunte de umor, care descrețește frunțile confruntate cu o problematică dificilă. Felul în care tolerantul Lovinescu reacționează la stimulii literaturii feminine autohtone este, pentru cititorul de azi, delicios. Pe de o parte, mentorul Cenaclului Sburătorul prezidează cu calm ședințele săptămânale, la care oricine
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
și mai usor observabil. Era de neînțeles cum de se schimbase atât de mult în doi sau trei ani. Cand il văzusem ultima dată, în 1945, era încă plin de viață, ager la minte și cu un ascuțit simt al umorului. Acum râdea la prostii și glume deșucheate. Dintr-un singur punct de vedere era încă Stalin de dinainte: încăpățânat, tăios, suspicios când cineva nu era de acord cu el" (pp. 196-197). De asemenea, merita amintit un exemplu de receptare emoțională
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
de obicei la zi, incitant și tipărit pe o hîrtie imposibilă, reține atenția cronica literară dedicată de Luminița Marcu volumului Zogru de Doina Ruști. Textul său nu se remarcă prin calitatea analizei sau originalitatea interpretării, ci printr-o notă de umor involuntar specifică, de mai multă vreme, tinerei recenzente. Comentînd cartea unui autor, ea profită de ocazie pentru a se răfui cu cărțile altor scriitori, cu opiniile altor critici despre acele cărți, cu premiile primite de ele ș.a.m.d., la
Studențești... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10666_a_11991]
-
pasaj care are savoarea lui, întrucîtva argheziană (sau soresciană, anticipînd enumerațiile din ŤLa Lilieciť)". La Negruzzi sînt semnalate "anticipările caragialești" din scrisoarea intitulată Proprietate păgubitoare, avînd ca obiect relațiile dintre chiriași și proprietari. în Păcală și Tîndală, prozatorul "asamblează cu umor rabelaisian, din pură plăcere asociativă, proverbe, anticipîndu-l pe Anton Pann", iar în fabula cu titlul Statistica lupilor probează "un rafinament odobescian". Istoria unei plăcinte, un crochiu de moravuri fanariote, ar fi intrat în folclor "și rezistă și azi, dovadă că
Criza trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10662_a_11987]
-
semăna prin nimic: nici prin mediu, nici prin teme, nici prin stil. Ar fi prea puțin să recunoaștem un realism comun, deși amândoi bat semnificativ înspre comedia caragialiană a caracterelor din anturajul personajelor centrale. A vorbi, la amândoi, de un umor al ideii ar fi probabil prea vag, dar nu nepotrivit. Ce l-a deranjat mai întâi pe Marin Preda la prozatorul G. Călinescu era tonul din romanul Bietul Ioanide. O spunea în finalul unui articol, Note ocazionale în favoarea romanului, publicat
Moromete și Ioanide by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10683_a_12008]
-
Într-o atmosferă ce aduce izbitor cu cea din filmele lui Lucian Pintilie, Ioan Groșan descrie frenezia tembelă a oficialităților dintr-o localitate rurală la sosirea unei caravane cinematografice (pentru cei în cauză, simbol al conducerii regionale de partid). Cu umor și dezinvoltură deloc specifice vîrstei literaturii române la care a fost scrisă proza, autorul parodiază limbajul activiștilor de partid, obsecviozitatea oficialităților locale, sacrificiul tradițional al învățătoarei (responsabila cu cultura, oferită pentru a da un plus de poezie nopților alesului oaspete
Textualismul planturos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10676_a_12001]
-
scrisoare și nu te pot desprinde căci inima mă doare?. Diminutivele ironizate cîndva de Maiorescu par a fi rezistat foarte bine uzurii secolelor: ?inima mea întotdeauna se topește după ochișorii tăi neprihăniți, după inimioara ta?. Sistemul de scriere contribuie la umorul involuntar al acestor texte, retransmise cu cifrele și abrevierile curente în SMS-uri: D- zeu ne-a dat 2 picioare să mergem, 2 maini să ținem, 2 ochi să vedem, 2 urechi să auzim, dar de ce ne-a dat o
Mesaje poetice de sărbători by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10701_a_12026]
-
profesoară, canapele înflorate, manierisme uneori de țață (apropo de S.U.A., unde bunul-gust și educația pot merge mînă în mînă cu kitsch-ul), mersul ,de domnișoară" și tot așa. O altă caracteristică atît de neamericană a lungmetrajului se găsește la capitolul umor. Foarte apropiat de cel britanic, laconic, caustic, mereu cu o nuanță de auto-zeflemea. Din nou, n-ai cum să nu observi replicile eroinei, plus discrepanța dintre vocabularul elevat folosit de ea și modul în care vorbesc cei din mediul ei
Danez and american by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10704_a_12029]
-
aceștia veritabile personalități afirmate în contextul dinamicii actuale a vieții muzicale internaționale. Câțiva dintre aceștia au luat parte, zilele trecute, la această mare sărbătoare a muzicii, a vieții noastre muzicale. Evitând a se aventura într-un discurs formal, cu un umor care nu l-a părăsit niciodată, de la nivelul podiumului de concert, Ștefan Gheorghiu ne-a urat la rândul său, celor din sală, să ajungem și noi la bucuria de a savura vârsta domniei sale. Ne vom strădui încercând a observa pildele
Ștefan Gheorghiu 80 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10705_a_12030]
-
Naratorul își protejează tot mai vădit personajele. Despre Martin Page nu se pot spune foarte multe. Succesul său e foarte relativ, scriitura lui nu numai că a renunțat la distanța fenomenologică, dar abundă în sintagme pret-ŕ-porter și în ideologeme așijderea. Umorul lui e romantic, dacă se poate spune așa ceva, iar personajele lui descind din genul pastoral (adaptat decorului urban, ce-i drept). Nu e nevoie să repetăm împreună cu Pierre Jourde că minimalismul poate fi un discurs literar ,sans estomac" pentru a
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
adânci bătrânețe! Votați cheia! Dar cu grijă. Atât cât să știe Europa că avem opoziție... Nu uitați: cea mai confortabilă opoziție! Opoziție prin care nu se chimbă nimic!... Semnul magic: Cheia! Motto finale: Îmi spune un amic din opoziție: Ai umor; îmi place! Îmi place cum tragi în guvern!... Iar eu îi răspund: Vino mata la guvernare și-o să vezi ce umor mai am! Va continua Primarului comunei Deveselu, unde va fi instalată o bază militară americano-română. Liniștirea primarului Primarul avea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Opoziție prin care nu se chimbă nimic!... Semnul magic: Cheia! Motto finale: Îmi spune un amic din opoziție: Ai umor; îmi place! Îmi place cum tragi în guvern!... Iar eu îi răspund: Vino mata la guvernare și-o să vezi ce umor mai am! Va continua Primarului comunei Deveselu, unde va fi instalată o bază militară americano-română. Liniștirea primarului Primarul avea regrete C-are băiat n-are fete! Nu-i băi, între-americani Sunt și homosexuali. În revistă “Hohote” a aparut epigrama: Președintele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de cea a lui Ion Caraion, Antologia poeziei americane, Ed. „Univers”, Buc., 1979). Ca atare, cuvantul lui are greutate: „Nouă poezie americană, antiromantica, antitdidactică, antisentimentală, este o poezie vie, radicală, științifică, adâncind psihologia omului, exprimându-i suferințele, nevoile, elanurile, aducând umor, ironie, dar și profetism și generozitate socială (...). Poeții noi iubesc viață și lumea, chiar dacă sufăr mai tare încă decât ceilalți, din pricina sensibilității lor sau nu pot înțelege totul. Realismul lor social este considerabil lărgit, iar întrebuințarea vorbirii curente, a viziunilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ce o are de la țara reală prin contingența realităților ei univoce cu procesul de interferență al prezenței publice, Statul-Logos nu poate fi decât în afară de maximalul raport: popor-neam, națiune-istorie, istorie-biologie"? O interminabilă cogitație filosofardă îl face pe cititor să-și piardă umorul. Experimentul filosofic durează prea mult, fie și dacă acceptăm că avem în Cocktail un roman-eseu sau un roman filosofic. Cocktail ar putea fi o imensă glumă (literară, filosofică și eseistică), întinsă pe cinci sute de pagini - pe care nu ai
Un roman împotriva cititorilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10722_a_12047]
-
gluma fără poantă sau fără spirit, caută sistematic nonsensul, deși riscă să cadă în propriile capcane întinse cinic cititorilor. Cocktail e un fel de glumă suprarealistă, întinsă prea mult, până îți piere râsul. Lipsește în text un declanșator precis al umorului, fie el și negru. Cartea ar putea rămâne la ambiția, mărturisită într-un chenar publicitar, de a face ,gimnastica suedeză a Minții". S-ar fi putut intitula mai bine, mărturisește autorul în erata din final, ,viața unui gând". Cocktail se
Un roman împotriva cititorilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10722_a_12047]
-
a lecturilor convenționale. Pentru poeții generației ,copiilor fierți în mămăligă", poezia nu mai este spațiul sentimentelor diafane, al jocurilor limbajului, al ironiei sau al intertextualității mai mult sau mai puțin sofisticate. Sentimentele caline au dispărut, intimitatea nu se mai poartă, umorul a bătut în retragere, nu mai este loc pentru ironie. Totul este țipăt, revoltă, durere. Nimic nu este în măsură să lumineze acest univers tenebros. Este un ghinion să te fi născut femeie, o dramă să fii om, o catastrofă
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
de la Malmaison (scrisorile sunt deturnate de Securitate spre propria arhivă). Credea că este vorba de un pretext eronat, "idiot și inexact". Prim-ministrului Petru Groza îi comunica faptul că stă exact în celula prin care trecuse și el, sugerând cu umor că nu vrea să-i repete destinul: "N-am nici o poftă de martiraj și nici de mărire" (p. 245). Anei Pauker îi amintește într-o scrisoare în franceză de prăjiturile pe care i le-a dus la Văcărești (p. 246
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
lucrurile mă înghit noaptea/ ziua mă scuipă cu o bucurie naivă/ nu-mi pasă cine câștigă/ am să te lovesc prin surprindere". Martelanta anamneză psihică a poetei, bolnave de confesiune și transfigurare, nu exclude ingrediente de sorginte soresciană, adică elegie, umor, tandrețe, și nici repertoriul postmodern de măști terifiante, eventual horror, interiorizat, în ciuda aparentei detașări. Frecvența oximoronică și gesticulația suprarealistă atestă o artă poetică antimelodramă, necalofilă și minimalistă, în siajul poeziei provocatoare a unor Soviany, Marian Drăghici, Mariana Marin, Paul Vinicius
Cuplul în iarnă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10781_a_12106]
-
cutare emisiune ? Dacă e așa, situația este cu mult mai gravă decât pare... Și cum aș putea să nu (re)amintesc, după ce am vizionat câte ceva din celebrele, fermecătoarele și de neuitat ,Serate muzicale" moderate cu atâta bun simț și inteligență, umor și ironie fină (specific oamenilor de aleasă spiritualitate și cultură), de regretatul Iosif Sava ? Talk-show-urile sale erau cursuri intensive de cultură generală care, pe nesimțite, ne înălțau spiritual obligându-ne să participăm efectiv și afectiv la ele, să ne circumscriem
Cronica TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10750_a_12075]