5,910 matches
-
manifest?ri de interes general (cum ar fi ț�rgurile sau expozi?iile internă?ionale). Gra?ie acestei internă?ionaliz?ri a contactelor, lucr?rile cele mai notabile s�nt cunoscute dincolo de frontiere ?i s�nt traduse n lunile imediat urm?toare public?rîi lor �n limba original?. n cazul lui Tarde ?i Simmel, dar ?i �n cazul altora care nu se bucurau de prea mare renume. �nv???m�ntul sociologic �n Facult??ile de litere din Fran?a (1887-1918) La
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
belgian?, rus?, italian?, francez? � �n versiunea leplaysian? � ?i britanic?. �n Belgia, o ?tiin?? social? deja aplicat? Impulsul ini?ial fusese dat de c?tre Quetelet, unul dintre p?rin?îi fondatori ai analizei matematice a faptelor sociale. �n genera?ia urm?toare, nici o figur? notabil? nu se impune, poate cu excep?ia lui Guillaume de Greef, sindicalist de felul s?u, ajuns sociolog stimabil la sf�r?it de secol. De Greef s-a devotat ap?r?rîi clasei muncitoare �ntr-o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
alte acte, ac?iuni care nu se supun acestui criteriu, f?r? s? putem spune despre ele c? ar fi absurde sau �ilogice�. Sociologia ar fi putea fi �?tiin?a� care se preocup? de ac?iunile nonlogice, �n care scopurile urm?rîțe nu s�nt clar legate de mijloacele definite. Ideea pe care Pareto o dezvolt? �n monumentalul s?u Tratat (1916) este aceea c? ac?iunile nonlogice trimit la partea absurd? a naturii umane, cea compus? din instincte, pulsiuni, nevoi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
se accentueaz? ?i curentul, �n ansamblul s?u, sf�r?e?te prin a se rupe de for?ele vii ale societ??îi franceze, chiar ?i de catolicismul social care era preg?țiț s?-i primeasc? ideile. P�n? la urm? ?i calitatea ?tiin?ific? a lucr?rilor a suferit din cauza acestei marginaliz?ri, oprit? un moment de crearea, �n 1904, a unei societ??i internă?ionale a ?tiin?ei sociale care �?i va suspenda activit??ile cu pu?în �nainte
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rilor reformatoare care denun?au viciul, divor?ul, lipsa de temperan?? ?i depravarea tineretului. Că ?i �n Marea Britanie, moralismul protestant este aici atotputernic. Reglementarea acestor probleme, care la �nceput au ?inut de ini?iativa privat?, a luat �n cele din urm? form? politic?: au fost promulgate legi, a fost cerut? interven?ia puterii publice �n domenii precum cel al instruc?iei copiilor ?i cel al dezvolt?rîi urbane, care priveau �ntreaga societate. La lume nou?, ?tiin?? nou? Ca ?i �n cazul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
m�ne sensibil la necesitatea de a lega ?tiin?ele sociale ?i cele naturale, dar niciodat? n-a �ncetat s? insiste asupra distan?ei ce separ? evolu?ia biologic? ?i evolu?ia social?. El sus?ine chiar c? această din urm? ar trebui s? treac? sub controlul oamenilor ?i al societ??îi, de unde propunerile sale de interven?ie necesar? a autorit??îi publice �n domeniul educa?iei, de unde sprijinul dat de el mi?c?rîi reformiste. Sociologul devine aici un expert
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Tarde), sociologia ar trebui considerat? o �filosofie� a ?tiin?elor sociale, un fel de cadru general �n care s? se �nscrie disciplinele particulare; iar pentru al?îi (Durkheim), studiul brut al faptelor sociale trebuia f?cut de disciplinele particulare, sociologia urm�nd s? fie teoria integrativ? ?i sistematic? a acestor fapte. 2. S�nt �ns? ?i alte diferen?e, nu mai pu?în semnificative, care condi?ioneaz? �n bun? parte viitorul disciplinei ?i anume acelea care opun pe sus?în?torii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i sociologiei s? subziste, preg?tindu-?i viitorul (Mazon, �n [40], [59]. Primele subven?îi au fost burse de cercetare de care au beneficiat Raymond Aron [37], Georges Friedmann (1934), Robert Marjolin (1936), Raymond Polin (1934) ?i Jean Stoetzel (1943). Urm?toarele au dat un nou suflu Institutului francez de sociologie că ?i Centrului de Documentare Social? sub egida c?ruia a fost realizat? publicarea, �ntrerupt? pe timpul r?zboiului, a primelor trei volume a Inventarelor (Bougl�, 1936, 1937, 1939). Nu numai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de c?tre M. Weber, exploat�nd largă să cultur? etnologic? (1932-1935). Dar, �n acest domeniu, lucr?rile cele mai semnificative s�nt cele ale unor cercet?tori care nu vor da �ntreaga lor m?sur? dec�ț �n perioadă urm?toare. Astfel, întreprinderea austriacului Alfred Schutz (1932) este f?r? �ndoial? cea mai promi??toare; el face apel la resursele fenomenologiei husserliene �n prelungirea sociologiei �comprehensive� propuse de c?tre Weber pe care o rectific?. Indivizii construiesc lumea social? că
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ț spre �n?elegerea principiilor generale ale func?ion?rîi ?i evolu?iei sistemului social. Sprijinul financiar dat de familia Rockefeller sociologiei p�n? la �nceputul anilor treizeci va fi o man? cereasc? pentru ea ?i determinant �n definirea ?i urm?rirea (chiar dac? nu ?i realizarea) acestui obiectiv, prin intermediul unor funda?îi precum Consiliul de Cercetare �n ?tiin?ele Sociale (SSRC) ?i Institutul de Cercetare Social? ?i Religioas? (ISSR) creat �n 1922 cu scopul de �a cre?te eficacitatea ac
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
orientare teoretic?, empirismul se caracterizeaz? mai cur�nd prin ne�ncrederea �n demersul ipotetico-deductiv care pleac? de la un corp sistematizat de postulate pentru a studia un fenomen social particular �n cadrul problematicilor construite dup? �ra?ionalit??i� specifice. Acestea din urm? definesc mai mult formule originale de investigare empiric? a faptelor c?rora cercet?torul le r?m�ne �ntru totul supus, dec�ț abstrac?îi conceptuale prin mijlocirea c?rora aceste fapte s? fie construite ?i interpretate. Acest empirism este
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
8]. �n timpul acestei perioade, dou? �?coli� domin? succesiv �n sociologie: cea zis? �de la Chicago� �n cursul anilor dou?zeci, ?i cea � cu mai pu?în caracter institu?ional � care se dezvolt? �n jurul Universit??îi Columbia �n timpul deceniului urm?tor. �n acela?i timp, reflexia teoretic? e urm?riț? cu consecven?? ?i �nt?riț? la Harvard, care la sf�r?ițul anilor patruzeci, vă �ncepe s? desfid? empirismul ambiant [32]. Oră?ul că laborator al Universit??îi din Chicago
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n sociologie: cea zis? �de la Chicago� �n cursul anilor dou?zeci, ?i cea � cu mai pu?în caracter institu?ional � care se dezvolt? �n jurul Universit??îi Columbia �n timpul deceniului urm?tor. �n acela?i timp, reflexia teoretic? e urm?riț? cu consecven?? ?i �nt?riț? la Harvard, care la sf�r?ițul anilor patruzeci, vă �ncepe s? desfid? empirismul ambiant [32]. Oră?ul că laborator al Universit??îi din Chicago Sociologia american? nu numai c? s-a n?scut
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de reform? social?, realizeaz?, gra?ie finan??rilor din partea ISSR, monografia unui oră? industrial mijlociu din Indiană pe care �l vor boteza Middletown ?i care era considerat un microcosmos semnificativ pentru societatea american? �n �ntregul ei (Lynd ?i Lynd, 1929). Urm�nd un demers calchiat pe acela al antropologiei culturale anglo-saxone, cu metodele luate de la Chicago [32], ancheta abordeaz? cu meticulozitate dimensiunile sociale, economice ?i culturale ale comunit??îi, f?r? alt? ambi?ie dec�ț cea descriptiv?. Lucrarea, oglind? clar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i testate s�nt cele direct observabile ?i �n num?r mare. Individul este considerat o cale de acces privilegiat? spre �structurile sociale� care, pe de o parte, determin? conduitele indivizilor, iar pe de alta, rezult? din agregarea acestora din urm?. Explică?ia acestor conduite, ca ?i a fenomenelor colective structurale pe care le produc, trece deci prin identificarea �variabilelor� � individuale sau colective � �n corela?ie cu atitudinile aferente acestor conduite. Tehnicile e?antion?rîi au fost dezvoltate ca urmare a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
industriale �n care prevaleaz? func?ia de �adaptare�, valorile dominante s�nt universalismul ?i performan?a (achievement), �n timp ce raporturile interpersonale poart?, �n general, amprenta specificit??îi ?i a neutralit??îi afective; de unde, valorizarea profesiilor ?tiin?ifice ?i tehnice, urm?rirea ?i recunoa?terea reu?iței individuale, dezvoltarea familiei nucleare, sau predominan?a vie?îi economice. �n cursul anilor ?aizeci, reflexia lui Parsons asupra schimb?rîi sociale � prin mijlocirea analizei comparative a istoriei societ??ilor globale (1966) � l-a dus
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ce au constituit o aprig? opozi-?ie fă?? de sociologia dominant?, se vor impune ca fiind cele mai importante de �dup? Parsons� (din acest motiv nu le vom examina ?i nu le vom prezenta �n bibliografie dec�ț �n cadrul urm?torului capitol). Pentru moment, s? ne mul?umim cu afirmă?ia c? sociologia american? a anilor cincizeci-?aizeci a realizat multe dintre ambi?iile sale. Pe planul cercet?rîi empirice a atins un nivel de formalizare care confer? demersurilor sale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
-i atr?gea intelectual, dar pe care-l respingeau politic [68], nu puteau s? le fie dec�ț surse de inspiră?ie, nu adev?rate cadre teoretice ?i conceptuale. S?-l uit?m pe Durkheim! Totu?i p�n? la urm? trebuie s? ne �n?elegem. Nici nu mai vrem, nici nu mai putem accepta spiritul �n care Durkheim �?i �nv??a discipolii s? lucreze acum ?aizeci de ani. Noi nu mai avem a convinge acum despre importan?a influen?elor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu belgianul Henri Janne) ?i marile sistematiz?ri teoretice (durkheimismul, marxismul, structuro-func?ionalismul ?i structuralismul). Sociologia trebuia s? mai combat? nominalismul, determinismul, dogmatismul ?i � nu �n ultimul r�nd � istoricismul. Concep?ia să pretins realist? ?i pluralist? asupra socialului a urm?riț s? disting? diversele �paliere de profunzime� pe care sociologul trebuia s? le descopere, sub suprafa?a empiric? a fenomenelor, f?r? a le afecta �efervescen?a� ori contingen?a, printr-o conceptualizare definitiv?, raport�ndu-le constant la �fenomenul social
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
m�ntului sociologic (p�n? atunci redus doar la London School of Economics) ?i pentru a l?rgi bazele institu?ionale ale disciplinei (crearea revistei British Journal of Sociology �n 1950 ?i a Asocia?iei Britanice de Sociologie �n anul urm?tor). Zece ani de politic? laburist? (1945-1955) au suscitat numeroase cercet?ri legate de punerea �n act a Welfare State-ului ?i c�teva dintre cele mai importante lucr?ri empirice contemporane, cu prec?dere �n domeniile: stratific?rîi (Marshall
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c?r?ilor� [57:283] � sociologia va cunoa?te formidabilă favoare a unui public vizibil sedus de natură temelor abordate ?i de impertinen?a tonului mai mult dec�ț de valoarea cognitiv? ?i de rigoarea demersului sociologic. �n timpul deceniului urm?tor, form?rile superioare se diversific? (DEA, DESS) ?i ele �ncearc? s? ofere o cunoa?tere aplicabil?, �n timp ce sociologia suport? concuren?a noilor specializ?ri din domeniul informa?iei ?i comunic?rîi. Ministerul Cercet?rîi (care succede DGRST
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i nu linear?. Aceste strategii, care nu s�nt �n mod necesar nici con?tiente ?i nici ra?ionale, s�nt �n func?ie de constr�ngerile ?i de resursele de care actorul crede c? dispune, ca ?i de obiectivele urm?rîțe atunci c�nd pune �n act sau transform? regulile �n avantajul s?u; modelul �jocului� apare astfel cel mai nimerit pentru analiză ac?iunii. Conflictele care se nasc din rela?iile de (?i pentru) putere provin din caracterul �limitat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
statisticii ?i a calculului informatic, un grad �nalt de performan?? ?i de precizie. �n acela?i timp, dac? demersurile calitative s-au diversificat ?i s-au tehnicizat, cu toat? sofisticarea, capacit??ile acestora contrasteaz? cu modestia ipotezelor pe care le urm?resc � a?a cum o dovedesc studiile anglo-saxone ale anilor ?aizeci ?i ?aptezeci �n domeniul at�ț de u?or cuantificabil al mobilit??îi sociale. �n privin?a c�mpului sociologiei, definirea acestuia depinde de procesul complex al interac?iunii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
anii dou?zeci, sociologia american? de dup? r?zboi sau cea francez? a anilor optzeci)? O examinare a fasciculei din august 1990 a revistei Sociological Abstract, care recenzeaz? ansamblul publică?iilor sociologice mondiale (lucr?ri ?i articole), scoate la iveal? urm?toarele procentaje: Originea geografic? America de Nord Europa Occidental? (f?r? Anglia) Anglia Europa de Est India URSS Pacific America de Sud 59,91 18,16 11,46 3,38 1,87 1,63 1,18 0,62 Japonia Asia Caraibe Orientul Mijlociu Chină America Central? Africa
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Sociology of Mass Communication, 1969, Mass Communication Theory, 1983. Zamfir, C. și L. Vlăsceanu, 1999, Dicționar de sociologie, p. 123. Stanton, Nicki, 1995, Comunicarea, p. 1. Anghel, Petre, 2001, Stiluri și metode de comunicare, Editura Aramis, București, p. 15 și urm. Crusius, W. Timothy, Carolyn E. Channele, 2003, The Aimis of Argument: A brief guide, p. 28. Solley, C.M. și G. Murphy, 1960, The Development of the Perceptual World, p. 60. Saussure, F. de, „Introducere” în Cours de lingvistique générale, p.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]