6,013 matches
-
dauna ciupercii, dar n’o fac. Asta ar Însemna, acolo, curată sinucidere. Caracterul de biocenoză internă al lichenilor face ca ei să poată popula, ca organism pionier, orice palmă de uscat nou formată, ca odinioară, când Viața a Început cucerirea uscatului. Rolul benefic pe termen lung al relației unui organism autotrof cu altul heterotrof face ca obișnuitul război chimic care are loc În mod obișnuit Între organismele ce-și Împart un loc sub Soare, să nu se mai desfășoare. Armele, adică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
grajd și latrină. E un exemplu tipic de “unde dai și unde crapă”. Dacă aceste săruri ar ajunge direct Într’un spațiu marin - care și așa conține o cantitate enormă de săruri - n’ar fi nici o problemă. Paranteză: Oricum, soarta uscatului, la scara timpului geologic, este de a fi spălat și transportat În ocean, proces la care toate plantele Își aduc contribuția, prin dislocarea și solubilizarea rocilor În cursul nutriției. Dar aceste săruri ajung mai Întâi Într’un bazin hidrografic pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fosfogipsul este un sulfat dublu de calciu hidratat, impurificat cu rocă fosfatică, acid fosforic și o lungă listă de microelemente, Între care uraniul. Printr’o ironie a soartei, tot natura a găsit mijloace de apărare. Tratând aceste grămezi ca pe uscatul primordial, le populează Încetul cu Încetul. Odată spălate de ploi, vechile grămezi de fosfogips sunt acoperite treptat de o vegetație destul de anemică. Ca de obicei, primele sunt ubiquitarele alge... Procesul e extrem de lent la scara timpului uman: un centimetru de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
hrană acest ansamblu viu, de fapt o biocenoză. O paranteză: Proliferarea algelor e și malefică, atunci când intervine Într’un ecosistem constituit, generând eutrofizarea lacurilor și rîurilor, dar și benefică, când e vorba de popularea În condiții de pionierat a noilor uscaturi, ori e vorba de o depoluare cum ar fi cazul haldelor de fosfogips. Așa cum e și frecarea: malefică atunci când determină uzura, dar benefică când permite deplasarea unui tren pe șine. Totul e relativ... Tendința generală de Înmulțire pe care o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
din apă o piatră aruncată de vreun nebun; adică să vedem ce se Întâmplă cu un “corp străin” ajuns În mediul acvatic. Dar, un astfel de corp, În care noi vedem orice deșeu solid și insolubil, poate ajunge și pe uscat. Să vedem ce se Întâmplă atunci. Aparent, pentru că suntem ființe terestre, ar trebui să “găsim” ușor acea piatră a proverbului. Dar, În realitate, problema e puțin mai complicată decât În mediul acvatic. Și aici, În mediul terestru, se pune problema
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mediu, trăind astfel doar În medii identice ori apropiate de cele În care s’au născut. Ca urmare, În zonele relativ poluate sunt disponibili doar mușchii, altă etapă evolutivă cu care natura a mai Îndeplinit cândva opera de cucerire a uscatului. Oare niciodată n’ați văzut, Într’un loc umbros și umed, un pietroi acoperit de mușchi? Aceștia, nefiind asimilabili cu o biocenoză, ci doar cu segmentul ei autotrof, permit adaptarea la modificarea mediului prin simpla Înlocuire a unei specii de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ora 12,14 31. O poveste de demult Nu puteam Încheia mica suită de emisiuni dedicată mijloacelor de autoprotecție ale naturii fără un corolar, o poveste de demult dar care se repetă ori de câte ori apar condiții similare; adică un petec de uscat proaspăt. Nu-i un secret pentru nimeni că Viața a apărut În ocean; dar uscatul a constituit pentru Viață o rezervă și o tentație. Cucerirea uscatului sau consolidarea acesteia, Începând acum vreo 500 de milioane de ani, a trebuit pregătită
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dedicată mijloacelor de autoprotecție ale naturii fără un corolar, o poveste de demult dar care se repetă ori de câte ori apar condiții similare; adică un petec de uscat proaspăt. Nu-i un secret pentru nimeni că Viața a apărut În ocean; dar uscatul a constituit pentru Viață o rezervă și o tentație. Cucerirea uscatului sau consolidarea acesteia, Începând acum vreo 500 de milioane de ani, a trebuit pregătită, mai precis precedată, de apariția organismelor pluricelulare. Pe undeva, această acțiune a fost forțată de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de demult dar care se repetă ori de câte ori apar condiții similare; adică un petec de uscat proaspăt. Nu-i un secret pentru nimeni că Viața a apărut În ocean; dar uscatul a constituit pentru Viață o rezervă și o tentație. Cucerirea uscatului sau consolidarea acesteia, Începând acum vreo 500 de milioane de ani, a trebuit pregătită, mai precis precedată, de apariția organismelor pluricelulare. Pe undeva, această acțiune a fost forțată de aglomerarea, deci scăderea relativă a resurselor de hrană, din ocean. Era
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai puțin modificate. Iar cele cel puțin trei celule trebuiau să fie și ele specializate, pentru deplasare, hrănire ș.a.m.d. Iată că pluricelularitatea devenea cu mult mai complexă, chiar dacă simplificăm lucrurile. De fapt, primele organisme ce se ridică pe uscat sunt batracieni, eventual pești, deci destul de evoluate. Chiar așa fiind, gata pregătite pentru asaltul uscatului, animalele trebuiau precedate de un sprijin logistic: plantele, furnizoarele hranei. Iar acestea cunoșteau doar o pluricelularitate destul de simplă, aproape o simplă aglomerare de celule, cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pentru deplasare, hrănire ș.a.m.d. Iată că pluricelularitatea devenea cu mult mai complexă, chiar dacă simplificăm lucrurile. De fapt, primele organisme ce se ridică pe uscat sunt batracieni, eventual pești, deci destul de evoluate. Chiar așa fiind, gata pregătite pentru asaltul uscatului, animalele trebuiau precedate de un sprijin logistic: plantele, furnizoarele hranei. Iar acestea cunoșteau doar o pluricelularitate destul de simplă, aproape o simplă aglomerare de celule, cu prea puține caractere de specializare În viitoare organe. Ca urmare, cucerirea uscatului s’a făcut
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de celule, cu prea puține caractere de specializare În viitoare organe. Ca urmare, cucerirea uscatului s’a făcut de către plante În paralel cu propria perfecționare. Acest proces a Început prin cel puțin două capete de pod. Unul a folosit lichenii. Uscatul era atunci departe de ceea ce este astăzi; mai precis, nu exista nici un fel de sol care, fie-mi permisă paranteza, e rezultatul traiului, nu doar al plantelor, cât al unei biocenoze. Uscatul era, pur și simplu, o stâncă, cel mult
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
două capete de pod. Unul a folosit lichenii. Uscatul era atunci departe de ceea ce este astăzi; mai precis, nu exista nici un fel de sol care, fie-mi permisă paranteza, e rezultatul traiului, nu doar al plantelor, cât al unei biocenoze. Uscatul era, pur și simplu, o stâncă, cel mult nisip. Tactica lichenilor a fost simplă: au prelungit sau mai bine zis au refăcut ceea ce În mediul marin era deja pus la punct: biocenoza; și au făcut-o cam În modul câștigării
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu avea nevoie de heterotrofe cu ajutorul cărora să poată stăpâni mediul sau să-și asigure supraviețuirea à la longue. Dovada că tactica a fost bună, e că ei, lichenii, există și astăzi și tot În zonele cele mai neprielnice ale uscatului, acolo unde alții nu pot rezista; amintesc doar stâncăriile. Tocmai acest caracter, să-i spunem de biocenoză internă, al lichenilor a făcut Însă ca acest cap de pod să n’aibă și valoare evolutivă, deci valoarea tactică a fost contrabalansată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vedere tactic era dezavantajos obligând mușchii la a căuta mereu un mediu proaspăt. Chiar dacă mușchii constituie o linie evolutivă Închisă, din ei nedescinzând vreo grupă de plante mai evoluate, ei și-au Îndeplinit, alături de licheni, rolul de valoare esențială: pregătirea uscatului pentru colonizarea Vieții. Astăzi chiar, ei, mușchii și lichenii, sunt pionierii Vieții În formațiunile geologice nou formate, precum insulele vulcanice ori lava solidificată pe pantele vulcanilor, refăcând scenariul de odinioară. “Radiosfera”, 8 mai 1995, ora 12,40 32. Omniprezentul beton
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de pete portocalii ce acopereau, fără excepție, acoperișurile din azbociment ale caselor. Nimeni alții decât lichenii, comunii Xanthoria, care se lăfăiau la soare, Într’un mediu deci Încă nepoluat. Adevărul e că lichenilor le place la nebunie la soare și uscat. La Iași, microscopul le-a dezvăluit o suprafață catifelată, mustind de viață; pe cealaltă parte, substratul, azbocimentul, ce nu mai era decât o massă amorfă și fără vreo urmă de azbest: lichenul Își făcuse datoria. Nu cu mulți ani În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
inaccesibilă de carbon. Pentru obținerea acestei forme a fost necesar un alt proces. Anume, izolarea biomasei prin scufundare În străfundurile planetei și transformarea ei chimică. Procesul a fost continuu și a Început odată cu fotosinteza, izolând În adâncul lagunelor ce Înconjurau uscatul, microorganismele moarte. Rezultatul, după multe milioane de ani, a fost petrolul și gazele naturale, forme de carbon la care organismele nu mai aveau acces, nici geografic, nici nutritiv. După ce Viața a cucerit uscatul, procesul În discuție a fost continuat și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fotosinteza, izolând În adâncul lagunelor ce Înconjurau uscatul, microorganismele moarte. Rezultatul, după multe milioane de ani, a fost petrolul și gazele naturale, forme de carbon la care organismele nu mai aveau acces, nici geografic, nici nutritiv. După ce Viața a cucerit uscatul, procesul În discuție a fost continuat și completat de plantele evoluate, din neamul ferigilor, al căror lemn s’a acumulat În adâncul mlaștinilor din zona de tranziție dintre uscat și apă. Acolo, În multe milioane de ani, au generat cărbunii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai aveau acces, nici geografic, nici nutritiv. După ce Viața a cucerit uscatul, procesul În discuție a fost continuat și completat de plantele evoluate, din neamul ferigilor, al căror lemn s’a acumulat În adâncul mlaștinilor din zona de tranziție dintre uscat și apă. Acolo, În multe milioane de ani, au generat cărbunii; În fond, global vorbind, hidrații de carbon au pierdut doar apa, rămânând carbonul, formă inaccesibilă atât geografic cât și nutritiv. Zăcămintele de cărbune se găsesc În principal În zonele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu poate relua cu același succes scenariul. Deși fotosinteza e stimulată de creșterea concentrației bioxidului de carbon, iar creșterea temperaturii tinde să refacă condițiile din carbonifer, dezvoltarea luxuriantă a plantelor e Împiedicată spațial de om. Mai mult, mare parte a uscatului nu mai e, ca atunci, În zona ecuatorială și tropicală; acolo, din vechiul continent unic, a rămas doar Africa. Alte bucăți din acel continent au ajuns În zone prea reci. Deci avem nevoie de alte surse de energie, nu de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acela care gândește de rău”. “Radiosfera”, 31 iulie 1995, ora 12,44 42. Câte ceva despre ciuperci Deși de mai bine de zece milenii omul practică prima formă de biotehnologie, adică agricultura, care-i permite ca pe doar 9% din suprafața uscatului să obțină hrana, și nu numai, pentru 6 miliarde de oameni, revine și la ocupațiile sale primordiale, din vremea vârstei de aur: vânătoarea, pescuitul și culesul. Despre cules voi vorbi astăzi. Ce culege omul? În nici un caz pădurețe, cu mult
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
zahăr. Toate Însă necesită tehnologii integrate precum, pentru sfecla de zahăr, prelucrarea la zahăr, etanol din melasă și furaj. Este indiscutabil faptul că aplicarea unei astfel de tehnologii energetice va necesita creșterea suprafețelor cultivate, față de cele 9 procente din suprafața uscatului. Iar În acest caz intervin mai puternic condițiile pedoclimatice, de așteptat improprii; o speranță este, totuși: În principiu, orice biomasă poate fi folosită; În fond, celuloza, ubiquitară În regnul vegetal, nu-i altceva decât un polimer al glucozei, zahăr fermentescibil
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În rai, nici În iad, ci cumva multiplicat În miliardele de miliarde din celulele sale Împrăștiate prin laboratoarele lumii. Dar să lăsăm această lungă patanteză. Biocenoza de care am amintit mai există, și nu numai În mare, dar și pe uscat. Bacteriile sulfooxidante oxidează hidrogenul sulfurat și bioxidul de sulf, rezultând o gamă largă de produși, de la sulf până la sulfați, dar care nu mai sunt gazoși; deci, atmosfera se purifică. Sulfații sunt folosiți de alge, dar și de alte plante, pentru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
zecime. Să spunem altfel, doar o zecime dintre ierbivore sunt mâncate de carnivore. Celelalte mor de moarte bună, ori “ajutate” de boli și chiar de DDT. Dacă moartea se petrece În ocean, și aceasta e cea mai frecventă situație (pe uscat doar 1% din biomasă e animală, pe când În ocean 50% o reprezintă animalele), cadavrele ajung pe fundul lui, unde procese fizico-chimice și mai puțin biologice le transformă Încet În sapropel, izolând astfel inclusiv DDT-ul, mai bine-zis, introducându-l Într
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
medicamentul natural sau biotehnologic, trecut deci prin “filtrul” unei vietăți Înainte de a ajunge la om. “Radiosfera”, 6 noiembrie 1995, ora 9,36 55. Război chimic, dar cu ghilimele Viața a apărut În ocean. Tot acolo au apărut și organismele pluricelulare. Uscatul a rămas Însă o tentație, nu doar din pricina “aglomerării” oceanice; În fond, uscatul n’a reprezentat niciodată mai mult de o treime din suprafața Terrei. Dar, așa sărac și ostil, doar piatră și nisip, uscatul oferea plantelor o mai bună
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]