4,445 matches
-
a judeca, de a pedepsi și de a guverna), cu alte cuvinte puterea politică, este miza luptelor politice, opunând elitele statale și cetățenii. Situația aceasta se reproduce În toate sistemele, inclusiv În cel democratic, căci democrația este până la urmă o utopie, un ideal niciodată atins. Ea trebuie mereu urmărită și refăcută, pentru că nu poate funcționa decât dacă poporul deleagă puterea unor reprezentanți, care și-o Însușesc și o administrează. Capacitatea de a gestiona integrarea În cadrul diviziunii muncii, respectiv autoritatea, este miza
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
et des institutions, trad. fr., Paris, Ed. ouvrières (prima ediție americană: 1972). MARX Karl (1960), Le capital. Critique de l’économie politique, cartea I, trad. fr., Paris, Ed. sociales (prima ediție germană: 1867). RICŒUR Paul (1997), L’Idéologie et l’utopie, Paris, Seuil. ROUSSEAU Jean-Jacques (1964), Le Contrat social, in œuvres complètes, vol. III, Gallimard (prima ediție: 1762). WEBER Max (1971), Economie et société, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție germană: 1922) Φ Alienare, Conflict, Ideologie, Putere, Servitute Drept și culturătc
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Essai sur les intellectuels et les passions démocratiques, Paris, PUF. CHATELET François (coordonator) (1978), Histoire des idéologies, 3 vol., Paris, Hachette. DUPRAT Gérard (coordonator) (1980 și 1983), Analyse de l’idéologie, 2 vol., Paris, Galilée. MANNHEIM Karl (1956), Idéologie et utopie, trad. parțială În lb. franceză, Paris, Rivière (prima ediție germană: 1929). MARX Karl și ENGELS Friedrich (1968), L’Idéologie allemande, trad. fr., Paris, Ed. sociales (prima ediție germană: 1845-1846). RICŒUR Paul (1997), L’Idéologie et l’utopie, Paris, Seuil. Φ
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1956), Idéologie et utopie, trad. parțială În lb. franceză, Paris, Rivière (prima ediție germană: 1929). MARX Karl și ENGELS Friedrich (1968), L’Idéologie allemande, trad. fr., Paris, Ed. sociales (prima ediție germană: 1845-1846). RICŒUR Paul (1997), L’Idéologie et l’utopie, Paris, Seuil. Φ DOMINAȚIE, Religie, REPREZENTARE SOCIALĂ, Valori Ierarhie (principiulî)tc "Ierarhie (principiul ~)" Φ Castă, DREPT ȘI CULTURĂ, Stratificare Incivilitățitc "IncivilitĂȚi" Conform politologului Jacques Chevallier, societatea noastră ar fi victima unei adevărate „escaladări a incivilităților”, acestea fiind definite ca „acte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și creșterea cheltuielilor În perioadele de Încetinire a ritmului). La scară globală, diferențele prea mari În ceea ce privește impozitarea persoanelor sau Întreprinderilor sunt susceptibile să antreneze schimbări de localizare și transferuri de conturi În bănci, existența paradisurilor nefiind, În acest caz, o utopie. Dificultățile pe care le Întâmpină autoritățile naționale În tratarea anumitor chestiuni pot merge până la neputință, așa cum ne arată dezechilibrele ecologice ținând de efectul de seră sau Încălzirea globală și care constituie probleme ce nu pot fi gestionate decât colectiv. Un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aceasta s-ar substitui atât alegerilor libere individuale, cât și normelor meritocratice bazate În special pe competență ca valoare fundamentală. Principiul discriminatoriu al geneticismului social ar putea fi rezumat prin formula: „La așa gene, așa destin social”. În această respingătoare utopie care ia naștere sub ochii noștri, este clar că esențializarea funcționează și constituie baza eventualelor selecții socio-economice, care anulează Însuși principiul egalității șanselor. Orientarea geneticistă a modurilor de selecție socială ascunde un model normativ de societate: cel În care armonia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este atribuit naturii umane sau dispozițiilor actorilor sociali. Pe de altă parte, acest model Îndeplinește o funcție critică de necontestat: dacă rasismul este generat de funcționarea „normală” a societății, atunci lupta Împotriva rasismului presupune o transformare radicală a ordinii sociale. Utopia revoluționară constituie concluzia logică, În domeniul acțiunii antirasiste, a utilizării dogmatice a modelului teoretic menționat. Formarea conceptului de „rasism instituțional”, În Statele Unite, la sfârșitul anilor ’60, a avut loc În chip de reacție critică sau chiar polemică Împotriva reducției psihopatologice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Revoluția neagră” nu mai este decât un mit desuet, naționalismul negru separatist rămâne singura cale posibilă (Fredrickson, 1993, p. 53). Orice orientare „interrasistă” (Fredrickson, 2000, p. 152 și urm.), presupunând valori și norme universaliste, este atunci respinsă ca fiind o utopie abstractă. Rămâne de schițat o critică metodologică a „rasismului instituțional” În calitate de model de inteligibilitate susceptibil de a fi funcțional În cercetările din științele sociale. Să mergem direct la esențial: referința acestui concept este vagă și globalizantă. Ea cuprinde, Într-adevăr
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o invenție occidentală, rasismul s-a universalizat apoi ca ideologie și ansamblu de practici socio-politice. Schemele sale constitutive au fost difuzate peste tot În lume de imperialismul colonial, de sistemul sclavagist și de naționalismul xenofob și, mai recent, prin banalizarea utopiilor eugeniste și etniciste, ale căror obiective sunt cunoscute: „purificarea” rasei sau „ameliorarea” ei, apărarea sau realizarea „purității” unei comunități raportate la o origine etnică sau culturală, sacralizarea unei identități colective, mobilizarea În vederea conservării acesteia (Harris, coordonator, 1999). Pentru partizanii strictei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pune bazele unei „Societăți a Națiunilor” (Kant, 1784). În felul acesta se Întoarce În modernitate noțiunea antică de „cetățean al lumii”. Nu este sigur că și-a spus deja ultimul cuvânt, dar nici că ar fi menită să rămână o utopie. Într-adevăr, contextul contemporan tinde spre o cetățenie extinsă, În special În Europa. Care este Însă situația celor care vin din alte părți ale lumii? Străinii: cu ce drepturi? În Franța, articolul 1 al Ordonanței din 2 noiembrie 1945 dă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
decât ei, George Orwell. Voci de cele mai multe ori izolate, care au depus mărturie, pornind de la experiențe umane individuale (războiul civil din Spania, un proces la Moscova), și au pus În scenă, deși numai În parte, tragedia secolului XX și a „utopiei sale sângeroase” (René Char). Tot izolate au fost și primele tentative de analiză (Raymond Aron În 1939), primele mărturii ale exilaților sau ale marxiștilor antitotalitariști (Antonio Gramsci, Daniel Guérin). Rolul jucat de Uniunea Sovietică și participarea comuniștilor la mișcarea de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
discurs, frazeologie; semnătură. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. AN DISTOPIE. Evgheni Zamiatin (Noi), Aldous Huxley (Minunata lume nouă), George Orwell (O mie nouă sute optzeci și patru) reprezintă nume emblematice pentru o categorie de creații literare, desemnate printr-o serie întreagă de termeni: utopie satirică, parodie sau satiră utopică, utopie negativă, utopie neagră, contrautopie, antiutopie, distopie, cacotopie, utopie inversă, utopie regresivă, non-utopie etc. Dintre aceștia, se utilizează cel mai frecvent, în relație de sinonimie, utopie negativă, utopie satirică, antiutopie, contrautopie și distopie. Distopie este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
AN DISTOPIE. Evgheni Zamiatin (Noi), Aldous Huxley (Minunata lume nouă), George Orwell (O mie nouă sute optzeci și patru) reprezintă nume emblematice pentru o categorie de creații literare, desemnate printr-o serie întreagă de termeni: utopie satirică, parodie sau satiră utopică, utopie negativă, utopie neagră, contrautopie, antiutopie, distopie, cacotopie, utopie inversă, utopie regresivă, non-utopie etc. Dintre aceștia, se utilizează cel mai frecvent, în relație de sinonimie, utopie negativă, utopie satirică, antiutopie, contrautopie și distopie. Distopie este un cuvînt format în același mod
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Evgheni Zamiatin (Noi), Aldous Huxley (Minunata lume nouă), George Orwell (O mie nouă sute optzeci și patru) reprezintă nume emblematice pentru o categorie de creații literare, desemnate printr-o serie întreagă de termeni: utopie satirică, parodie sau satiră utopică, utopie negativă, utopie neagră, contrautopie, antiutopie, distopie, cacotopie, utopie inversă, utopie regresivă, non-utopie etc. Dintre aceștia, se utilizează cel mai frecvent, în relație de sinonimie, utopie negativă, utopie satirică, antiutopie, contrautopie și distopie. Distopie este un cuvînt format în același mod precum utopie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lume nouă), George Orwell (O mie nouă sute optzeci și patru) reprezintă nume emblematice pentru o categorie de creații literare, desemnate printr-o serie întreagă de termeni: utopie satirică, parodie sau satiră utopică, utopie negativă, utopie neagră, contrautopie, antiutopie, distopie, cacotopie, utopie inversă, utopie regresivă, non-utopie etc. Dintre aceștia, se utilizează cel mai frecvent, în relație de sinonimie, utopie negativă, utopie satirică, antiutopie, contrautopie și distopie. Distopie este un cuvînt format în același mod precum utopie, de la substantivul topos, prin adăugarea particulei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
George Orwell (O mie nouă sute optzeci și patru) reprezintă nume emblematice pentru o categorie de creații literare, desemnate printr-o serie întreagă de termeni: utopie satirică, parodie sau satiră utopică, utopie negativă, utopie neagră, contrautopie, antiutopie, distopie, cacotopie, utopie inversă, utopie regresivă, non-utopie etc. Dintre aceștia, se utilizează cel mai frecvent, în relație de sinonimie, utopie negativă, utopie satirică, antiutopie, contrautopie și distopie. Distopie este un cuvînt format în același mod precum utopie, de la substantivul topos, prin adăugarea particulei grecești dys-
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
creații literare, desemnate printr-o serie întreagă de termeni: utopie satirică, parodie sau satiră utopică, utopie negativă, utopie neagră, contrautopie, antiutopie, distopie, cacotopie, utopie inversă, utopie regresivă, non-utopie etc. Dintre aceștia, se utilizează cel mai frecvent, în relație de sinonimie, utopie negativă, utopie satirică, antiutopie, contrautopie și distopie. Distopie este un cuvînt format în același mod precum utopie, de la substantivul topos, prin adăugarea particulei grecești dys-, particulă cu conotații negative, precum "alterat", "dificil", "rău", deci distopie = "loc rău". Pornind de la premisa
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
desemnate printr-o serie întreagă de termeni: utopie satirică, parodie sau satiră utopică, utopie negativă, utopie neagră, contrautopie, antiutopie, distopie, cacotopie, utopie inversă, utopie regresivă, non-utopie etc. Dintre aceștia, se utilizează cel mai frecvent, în relație de sinonimie, utopie negativă, utopie satirică, antiutopie, contrautopie și distopie. Distopie este un cuvînt format în același mod precum utopie, de la substantivul topos, prin adăugarea particulei grecești dys-, particulă cu conotații negative, precum "alterat", "dificil", "rău", deci distopie = "loc rău". Pornind de la premisa că există
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
utopie neagră, contrautopie, antiutopie, distopie, cacotopie, utopie inversă, utopie regresivă, non-utopie etc. Dintre aceștia, se utilizează cel mai frecvent, în relație de sinonimie, utopie negativă, utopie satirică, antiutopie, contrautopie și distopie. Distopie este un cuvînt format în același mod precum utopie, de la substantivul topos, prin adăugarea particulei grecești dys-, particulă cu conotații negative, precum "alterat", "dificil", "rău", deci distopie = "loc rău". Pornind de la premisa că există o gîndire utopică, o forma mentis, o constantă atemporală a gîndirii umane, se poate constata
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
efectele produse asupra individului prin aplicarea acestora. În istoria discursului literar distopic, opera lui Lucian din Samosata, Istoria advărată, din secolului al II-lea, este considerată prima ce prezintă anumite trăsături ale genului. Începînd cu secolul al XVIII-lea, critica utopiei se intensifică, existînd mai multe titluri ce pot fi asociate literaturii distopice, printre care se pot aminti Călătoriile lui Gulliver, (de Jonathan Swift), Candide (de Voltaire), La Nouvelle Heloise (de J. J. Rousseau) ș. a. În secolul al XX-lea, marcat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în cele mai multe cazuri, distopia ca formă literară se raportează la o idee filozofică sau socială, deci la un fenomen extraliterar, căruia îi denunță limitele printr-o prelungire ficțională, operele în discuție pot reprezenta creații superioare din punct de vedere literar utopiilor, care sînt interesate de zugrăvirea unor tablouri ale fericirii totale. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, interesează strategiile literaturii distopice, principala strategie literară a acestui tip de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
tehnica literară prin excelență, ce face diferența dintre discursul literar și cel non-literar. Viziuni distopice precum cele ale lui E. Zamiatin, A. Huxley, G. Orwell, R. Bradbury s-au impus ca paradigme ale genului și au marcat imaginarul contemporan. V. utopie. BOOKER 1994. OI DOMINANTĂ DISCURSIVĂ. Prin dominantă se înțelege în general trăsătura care dă configurația sau specificul unei realități, unui proces sau unei activități, pe care le individualizează cantitativ (prin frecvență sau prin proporție) ori calitativ (prin prezență exclusivă). Prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
limbajul cotidian constituie criteriul de recunoaștere al tropilor sau al metasememelor. Acestea vizează conținutul sau semnificatul semnului lingvistic, fiind orientate, în mod fundamental, către cuvînt. V. figură, imagine, stil. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. AC U UNIVERS DE DISCURS v. CÎMP DISCURSIV UTOPIE. Termenul utopie, legat de opera lui Thomas Morus, apărută în anul 1516, este, la origine, un substantiv propriu, parte a titlului unei cărți și numele unei insule imaginare. El este o creație a lui Morus, care adaugă substantivului topos (loc
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
constituie criteriul de recunoaștere al tropilor sau al metasememelor. Acestea vizează conținutul sau semnificatul semnului lingvistic, fiind orientate, în mod fundamental, către cuvînt. V. figură, imagine, stil. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. AC U UNIVERS DE DISCURS v. CÎMP DISCURSIV UTOPIE. Termenul utopie, legat de opera lui Thomas Morus, apărută în anul 1516, este, la origine, un substantiv propriu, parte a titlului unei cărți și numele unei insule imaginare. El este o creație a lui Morus, care adaugă substantivului topos (loc) prefixul grecesc
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
există". Probabil, așa cum s-a mai remarcat, Th. Morus a mizat și pe pronunția engleză a numelui insulei perfecte, pronunție care implica un alt prefix grecesc, eu-, care avea conotații pozitive, de la "bun", pînă la "ideal", "prosper", "perfect". Prin urmare, utopia ar putea desemna "locul perfect care nu există". Desigur, o dată ce termenul a ajuns să desemneze o categorie de creații, de scrieri cu trăsături distincte, au fost identificate alte lucrări, anterioare scrierii lui Th. Morus, care pot fi considerate utopii. Antichitatea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]