3,550 matches
-
zeii.” (M. Eminescu) Doar la exprimarea circumstanțialului de scop intervine o prepoziție relativ specifică: spre (precede substantivul în cazuri rare și, în general, în alte condiții sintactice): „Spre a ajunge însă acolo trebuie să ne prefacem în acățătoare, să ne vârâm pe dedesubt...” (C. Hogaș) alături, însă, de prepoziția, comună și substantivului, pentru: „În cursul călătoriilor sale, el se apropie necontenit pentru a ne expune istoria locurilor pe care le străbate sau pentru a ne povesti legende în legătură cu ele.” (T.Vianu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ales purtătoare de funcții sintactice: „Dar greutatea este uneori un îndemn mai mult pentru încercare și tocmai când nu există încă siguranța principiului, stabilirea este cu atât mai de trebuință.” (T. Maiorescu, p.417), „N-apucasem încă bine să mă vâr în apă, când iată că, tot dincotro venisem eu, zăresc, din depărtare, că vine și se îndreaptă (...) d. Arsene.” (C. Hogaș) • adverbe (locuțiuni adverbiale) de modalitate; exprimă atitudinea subiectului enunțării față de conținutul semantic exprimat prin predicat, cel mai adesea, sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
extinderea aceleiași funcții, prin intermediul unei relații de apoziție: „Dacă am găsi excepții adevărate, aceasta ar putea dovedi ipoteticele abateri de la determinism în lumea morală... dar ar putea fi și o dovadă de slăbiciunea acelei poezii.” (G. Ibrăileanu), „Cine ți-a vârât în cap și una ca aceasta, acela încă-i unul...” (I. Creangă) Funcția de atribut se realizează uneori, concomitent, prin adjectiv posesiv și forma scurtă a pronumelui personal considerată în mod curent „dativ posesiv”: „Hai în lună! Lasă-ți umbra
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu avem dreptul să pierdem speranța.” (M. Eliade, 406), „Dar până atunci, vestea cealaltă, că Olariu, fratele lor, conducea închisoarea, i-a amărât pe cei doi frați.” (P.Sălcudeanu, 180), „Numai că trebuie să recunoști un lucru: că a-ți vârî capul în nisip nu e o vină pasivă.” (O. Paler, Viața, 246), „O singură mândrie-avu / gospodărând cenușile: în ipostază de amurg / să-nchipuie brândușile.” (L. Blaga, 426). „Aflăm cu deosebită plăcere că tânărul Coriolan Drăgănescu, eminentul student al Universității noastre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu înălțimi de 1 000 - 700 m separate de râurile Putna, Zăbala); Munții Buzăului (între Bâsca Mică și Telejenel, divizați de râurile Buzău și Bâsca Mare în masivele Penteleu, Siriu etc.); Munții Ciucaș, cei mai înalți, alcătuiți din conglomerate, cu vâr furi sub formă de turnuri, creste zimțate și chei; Munții Baiului (între Doftana și Prahova). Pe marginea Depresiunii Brașov se află munții Brețcu în est, Întorsurii în centru și, de-o parte și de alta a râului Timiș, Piatra Mare
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
parte din timpul iernii. Este un fapt în plus care a contribuit la intensificarea vieții Cotnarului. Și mi se pare că următorul fapt nu i lipsit de legătură cu cele ce am afirmat mai sus. Flăcăii din satele vecine Buhalnița, Vârâți, Lupăria, Cepelnița etc., care organizau diferite obiceiuri cu ocazia Crăciunului și Anului Nou (capra, căluț, cerb, plug mare și altele) își începeau itinerariul lor cu Cotna rii. E u n obicei pe care l-am apucat și eu și care
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
În ziua de Paști se strângeau pe Cătălina femei, bătrâni , copii, fete și flăcăi aducând pască, cozonac, ouă roșii și vin. Stă teau cât eva ore aici. Flăcăii și fetele din satele vecine Buhalnița , Horodi ște, Cârjoaia, Valea Racului, Zbiereni, Vârâți, Lupăria, Zlodica, Cepelnița Scobinți veneau cu lăutari și aici începeau hora. Când codrul era bine împănat și începea vremea frumoasă se strângeau mii de oameni pe Cătălina. Era considerată ca una din cele mai frumoase zile din an prin atmosfera
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
La pescuit Stare ca un bursuc în vizuină Și nu scot botul niciodată Așa încât aștept să vină O vulpișoară asortată. Ne a ursule, zise vulpoaica, Hai să ne ducem la prins pește. O, domnișoară prea înaltă, Dar cum să-mi vâr eu coada-n baltă? Și mai ales că stă să-nghețe, în cursul acestei diminețe. Dar nu-i nimic Domnia ta, Căci coada eu îți voi salva. Iar când va fi plină de pește O să trăim împărătește. Și vom gusta, voi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
împingea dintr o lature înaintea sa pe părint ele Nicoară. Clericii se salutară cu frățească dragoste, fiind la o omenească îndeletnicire; și domnul Paul de Marenne observă cu oarecare mirare, însă discret, coada lungă împletită la spate a popei și vârâtă sub antereu, precum și barba revărsată în neor ânduială, ca un măturoi cărunt, pe pieptul și pântecele său. Griga coborî ulciorul cu grijă între ochii ațântiți, și De Marenne așteptă întâi să vadă ce cuprinde, după povestea pe care i o
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
să renunțe la întrecerea în aruncarea buzduganului, smulgând prețioasa moștenire de la strămoșul său din mâna lui Dănilă, care îl înspăimântă cu sumbra poveste născocită: „-Măi omulezise dracul. Tu cu șmichiriile tale ai tulburat toată drăcimea; da acuși am să te vâr și eu în toate grozăviile morții; hai să ne blastămăm și, care dintre noi amândoi o fi mai meșter, acela să ieie banii.” Ultima probă, a șasea, cifră ce îmbracă aceeași încărcătură simbolică a maleficului, asociat minciunii și răului în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ca temă, ci sexualitatea. Trăim un „puțo-centrism” foarte contemporan, numai că „al lor” vine postmodern, adică post-modern, nu postmodern într-o lume premodernă, ca al nostru. Și, uite așa, după o carte extrem de talentat pornografică scrisă de o tânără femeie, vârâm capul între umeri și ne retezăm curajul donquijotesc de a cere CNA să interzică o porcărie de un haz gros misogin precum Ciao Darwin! sau să sancționeze misoginismul lățit pe toate ecranele. Între altele, CNA sancționează ațâțarea la ură. Oricine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
solidaritatea umană, unde simțea pulsul vieții, în afara închisorii sau mai degrabă în interiorul ei. C.Ș.: Obsesia Canalului. A.B.: Da. Da. Pentru că și în cazul acesta am cunoscut un om; fiecare dintre noi cunoaște câte un om care ți se vâră așa, ciudat în viață și nu mai scapi de el, iar când reușești, începi să-l cauți tu. Am stat de vorbă cu foarte mulți oameni care au fost la Canal, care au suferit enorm, dar numai acest om pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
și ei. [e7a] Privi poarta, [e7b] parcă fără s-o înțeleagă. [e8a] Brusc, își înclină capul, [e8b] scoase un strigăt, [e8c] străbătu în goană un vestibul și două curți interioare [e8d] și pătrunse în bucătărie. [e9a] Fără să șovăie, își vîrî brațul în hornul înnegrit de fum [e9b] și scoase cuțitașul cu mîner de lemn pe care-l ascunsese acolo, [e9c] în vremea cînd era copil. [e10a] Ochii îi străluceau de bucurie [e10b] și părinții izbucniră în lacrimi, [e10c] fiindcă își
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de mâncat târtița, o sugea plescăind din buze și se zvârcolea de râs din pricina lui Boche care-i spunea în șoaptă fel de fel de vorbe deochiate. Ah! pentru numele lui Dumnezeu! Da, se îndopau ca porcii! Când te-ai vârât în joc, trebuie să joci, nu-i așa? Și dacă nu-ți poți îngădui decât din când în când câte-un chiolhan pe ici, pe colo, ar trebui să fii un nătărău nemaipomenit să nu te folosești de-acest prilej
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pe oblatnic o oală grea cu lapte, sperând s-o ducă teafără la târg. Îmbrăcată ca de cale cu pestelci și cu sandale, ca să-i fie mai ușor, socotea în gând de zor: "Banii din vânzarea nouă, am să-i vâr în niște ouă; patru cloște am să pui și-am să scot atâția pui. Fură gaia opt sau nouă, însă tot rămân destui și, vânzându-i frumușel, am să-ngraș și un purcel; iar cu banii de pe el, cumpăr vacă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Steinhardt cumpărate de la Paris sau primite de la prietenii săi din exil, unele cu dedicații din partea autorilor. Majoritatea erau în limba franceză și constituiau un tezaur de neprețuit pentru acea epocă. Supărarea monahului Nicolae e cu atât mai mare, cu cât vârâse și Mănăstirea într-un asemenea scandal. Cei care au deconspirat Securității existența acestor cărți în fondul special al Mănăstirii Rohia, au fost și de această dată, prietenii săi scriitori, cărora li se destăinuise. Fiind supus unor tot mai mari presiuni
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
redingotă, ridicându-și cilindrul în semn de salut, și un vârstnic în anteriu, care-și saltă calpacul cu amândouă mâinile... Femei târându și prin praful uliței rochiile grele de mătase sau catifea... Negustori în pragul dughenelor: giubele de postav, pantaloni vârâți în cizme, șepci rotunde cu cozoroc... O gâlceavă la ușa unei biserici, între două cucoane aprinse la față... O cochetă cam veștedă zâmbind galeș unui cavaler... Omul din turn are spirit de observație, dar nu și spirit de abstractizare. Să
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Un accident de circulație mai puțin obișnuit a fost provocat recent de un vițel, transportat la târg în cabina unui autocamion. Însoțitorul șoferului nu l-a putut împiedica pe blajinul patruped să se ridice pe picioarele dindărăt și să-și vâre o copită între spițele volanului. Ce căuta, totuși, vițelul în cabină? Răspunsul e cât se poate de simplu: cabina însăși nu constituia, în viziunea ocupanților ei umani, decât un substitut modern al căruței tradiționale. Într-o țară tropicală, acum câțiva
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
lumea reală, a plăsmuit Principele, o necruțătoare parabolă a regimului comunist. În roman apar, deghizați sub diverse nume fictive, toți șefii insurecției antibarbiste: Geo Bogza este Macarie Cuful, îndărătul personajului Neftiotache Buhuș se ascunde Fănuș Neagu, pătimașul Eugen Jebeleanu este vârât în pielea lui Antonie Spadone, bardul pro-sovietic Dan Deșliu este Lazăr Scriba de Trapezunda, Iacub Giacomi seamănă izbitor cu Al. I. Ștefănescu, care are o soție poreclită Dante (Nina Cassian), cu cap de cal, Trandafil Lambru este Mihai Beniuc 37
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nu va mai. Lăsa nimic să mai crească pe lume până când nu-și va revedea fiica. Zeus se vede silit să-i ceară lui Pluton s-o înapoieze pe Persephone și suveranul Infernului se supune. El reușește totuși să-i vâre Persephonei în gură o sămânță de rodie și o silește să o înghită; acest fapt va determina reîntoarcerea timp de patru luni în fiecare an a Persephonei lângă soțul ei'. Regăsindu-și fiica, 1 E vorba de o temă mitică
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
însă, într-un limbaj familiar, la coruperea realității în jocul fanteziei. Când Eumene își face simțită prezența, textul se transformă în artă poetică. Peisajul marin care se dezvăluie celui aflat în căutarea inspirației pare a fi unul dezolant ("Nisipul te vâră în midii sparte/în corturile tulburi ale crabilor -/ cum să fii joc pașilor artei?", Eumene). Discursul se compune din frânturi de afirmații, de interogații aparent fără vreo legătură logică între ele. Nisipul al cărui caracter instabil, mișcător se asociază transformărilor
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
N. Anghel. Eu mergeam cu magistratul Aurel Teodorescu și cu avocatul N. P. Roșu. -E poetul Bacovia, prietenul lui N. Anghel. -Ce poet!... Este un bolșevic. Am să-l înșfac, am să-i dresez acte țapăne și am să-l vîr la zdup. Clădirea Secției de jandarmi era aproape. -Nu este bolșevic, domnule șef! Este un poet, om cumsecade, om de onoare... -Dacă-i om de onoare, atunci de ce tot timpul zîcea «Veșnica lui pomenire!», ca preoții la moartea cuiva? Cine murise
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
naturală a democrației liberale pe care o consider singura civilizată, în ciuda imperfecțiunilor ei. În țară, dar mai ales în statele dezvoltate occidentale, îmi stăpânesc cu greu pornirea de a-i lua de guler pe activiștii obraznici și agresivi care îmi vâră în ochi degetele lor mânjite de cerneala rublelor și de sângele închegat al victimelor Gulagului, atrăgându-mi ritos atenția cum să vorbesc, care e decalogul formulelor avizate de noul Komintern al corectitudinii politice sau de ce e trendy să-l înjuri
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
interpretare, scenografie și lumini îl atinge în concertul-concept Secret World, DVD pe care eu l-aș preda la școală fie doar și pentru a prezenta tinerilor ce înseamnă cu adevărat muzica în integralitatea ei față de șușele penibile care ne sunt vârâte pe gât de televiziuni și radiouri comerciale, lipsite de scrupule. Țin mine că i-am arătat acest concert soției mele, atunci când scria la singura teză despre sincretism în artele spectacolului publicată vreodată în România până azi, ca un exemplu de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Într-un grup stă primarul Ștefan Hotnog, un chiabur cu burta umflată, și câțiva bătrâni fruntași. Pe alături, ca un câine la ușa bucătăriei, trage cu urechea Alexandru Glanetașu, dornic să se amestece În vorbă, sfiindu-se totuși să se vâre Între bogătași. Nu lipsesc reprezentanții intelectualității ardelene: familia Învățătorului Herdelea și preotul Belciug. Aceștia respectă petrecerea țăranilor, dar nu se amestecă printre ei. Maria Herdelea era fată de țăran de pe la Monor, dar fiindcă umblase totdeauna În straie nemțești și mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]