12,807 matches
-
este cel mai adecvat pentru majoritatea zonelor din țara noastră. Tehnica hrănirii vacilor pe timp de iarnă. Ca o caracteristică a hrănirii în perioada de iarnă, este utilizarea de nutrețuri conservate. Dintre furajele utilizate în perioda de iarnă, în alimentația vacilor pentru lapte, menționăm: Fânurile. În special cele de leguminoase (lucernă, trifoi sau amestec de graminee și leguminoase) sunt indispensabile hrănirii normale a vacilor pentru lapte, doearece ele acoperă cea mai mare parte a proteinei necesare, a sărurilor minerale și a
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
perioada de iarnă, este utilizarea de nutrețuri conservate. Dintre furajele utilizate în perioda de iarnă, în alimentația vacilor pentru lapte, menționăm: Fânurile. În special cele de leguminoase (lucernă, trifoi sau amestec de graminee și leguminoase) sunt indispensabile hrănirii normale a vacilor pentru lapte, doearece ele acoperă cea mai mare parte a proteinei necesare, a sărurilor minerale și a vitaminelor. Stimulează dezvoltarea microflorei și microfaunei ruminale, dirijând-o spre producerea precursorilor laptelui. Cantitatea de fân administrată vacilor în lactație este de cel
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sunt indispensabile hrănirii normale a vacilor pentru lapte, doearece ele acoperă cea mai mare parte a proteinei necesare, a sărurilor minerale și a vitaminelor. Stimulează dezvoltarea microflorei și microfaunei ruminale, dirijând-o spre producerea precursorilor laptelui. Cantitatea de fân administrată vacilor în lactație este de cel puțin 1 kg pentru fiecare 100 kg masă corporală. Fânul, pentru a avea palatabilitate mare, trebuie să fie de calitate, respectiv să aibă un conținut scăzut de fibră brută (sub 25%) și să nu fie
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
corporală. Fânul, pentru a avea palatabilitate mare, trebuie să fie de calitate, respectiv să aibă un conținut scăzut de fibră brută (sub 25%) și să nu fie mucegăit. Porumbul însilozat. Este cel mai răspândit furaj cu valoare energetică pentru hrănirea vacilor de lapte, prin faptul că dă producții mari la hectar și producerea lui se poate mecaniza aproape complet. Consumabilitatea porumbului însilozat este în funcție de aciditatea acestuia, care la rândul său este condiționată de conținutul de S.U. pe care l-au
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
acest fel proteina din ele nu se mai scurge sub formă de suc celular, glucidele rămânând disponibile pentru fermentația lactică, ceea ce determină o bună conservare. Semifânul are o aciditate scăzută (pH 5,0-5,5) și este consumat cu plăcere de către vacile pentru lapte. Acesta reprezintă o sursă de echilibrare a rației în proteine, vitamine și săruri minerale. Se recomandă în hrana vacilor în lactație, până la 3 kg/zi (sau 1,5 kg S.U.) la 100 kg masă corporală. Sfecla furajeră
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
determină o bună conservare. Semifânul are o aciditate scăzută (pH 5,0-5,5) și este consumat cu plăcere de către vacile pentru lapte. Acesta reprezintă o sursă de echilibrare a rației în proteine, vitamine și săruri minerale. Se recomandă în hrana vacilor în lactație, până la 3 kg/zi (sau 1,5 kg S.U.) la 100 kg masă corporală. Sfecla furajeră. Planta dă producții mari la hectar, însă cere multă forță de muncă manuală și se păstrează mai greu peste iarnă. Este
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
kg/zi (sau 1,5 kg S.U.) la 100 kg masă corporală. Sfecla furajeră. Planta dă producții mari la hectar, însă cere multă forță de muncă manuală și se păstrează mai greu peste iarnă. Este consumată cu plăcere de către vacile în lactație. Se recomandă administrarea în cantități limitate, la maximum 4 kg/zi pentru fiecare 100 kg masă corporală. Guliile furajere. Reprezintă un nutreț suculent de iarnă, apreciat în special în zonele de deal și submontane, unde sfecla furajeră nu
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în cantități limitate, la maximum 4 kg/zi pentru fiecare 100 kg masă corporală. Guliile furajere. Reprezintă un nutreț suculent de iarnă, apreciat în special în zonele de deal și submontane, unde sfecla furajeră nu dă rezultate bune. Se administrează vacilor în cantități de 2-4 kg/zi la 100 kg masă corporală. Nutrețurile concentrate. Nu sunt caracteristice pentru hrănirea vacilor în lactație, însă sunt absolut necesare pentru a se putea susține producțiile mari de lapte. Aceste nutrețuri trebuie să participe în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
suculent de iarnă, apreciat în special în zonele de deal și submontane, unde sfecla furajeră nu dă rezultate bune. Se administrează vacilor în cantități de 2-4 kg/zi la 100 kg masă corporală. Nutrețurile concentrate. Nu sunt caracteristice pentru hrănirea vacilor în lactație, însă sunt absolut necesare pentru a se putea susține producțiile mari de lapte. Aceste nutrețuri trebuie să participe în rație pentru completarea nutrețurilor de volum, în special sub aspect energetic. Strategia hrănirii. Prin strategia hrănirii se urmărește ca
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
lactație, însă sunt absolut necesare pentru a se putea susține producțiile mari de lapte. Aceste nutrețuri trebuie să participe în rație pentru completarea nutrețurilor de volum, în special sub aspect energetic. Strategia hrănirii. Prin strategia hrănirii se urmărește ca fiecare vacă să aibă satisfăcut necesarul de substanțe nutritive, fără a se face risipă. Administrarea furajelor la vaci se face într-o anumită ordine legată de o bună digestie și de imprimarea unui anumit sens activității microsimbionților rumenali. Astfel, primul furaj administrat
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
trebuie să participe în rație pentru completarea nutrețurilor de volum, în special sub aspect energetic. Strategia hrănirii. Prin strategia hrănirii se urmărește ca fiecare vacă să aibă satisfăcut necesarul de substanțe nutritive, fără a se face risipă. Administrarea furajelor la vaci se face într-o anumită ordine legată de o bună digestie și de imprimarea unui anumit sens activității microsimbionților rumenali. Astfel, primul furaj administrat vacilor, dimineața, trebuie să fie fânul, după care urmează primul tain de nutrețuri concentrate, apoi suculentele
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
să aibă satisfăcut necesarul de substanțe nutritive, fără a se face risipă. Administrarea furajelor la vaci se face într-o anumită ordine legată de o bună digestie și de imprimarea unui anumit sens activității microsimbionților rumenali. Astfel, primul furaj administrat vacilor, dimineața, trebuie să fie fânul, după care urmează primul tain de nutrețuri concentrate, apoi suculentele, respectiv sfecla, porumbul însilozat și semifânul. Pentru vacile care primesc concentratele în mai multe tainuri, acestea se intercalează între nutrețurile de volum la intervale de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de o bună digestie și de imprimarea unui anumit sens activității microsimbionților rumenali. Astfel, primul furaj administrat vacilor, dimineața, trebuie să fie fânul, după care urmează primul tain de nutrețuri concentrate, apoi suculentele, respectiv sfecla, porumbul însilozat și semifânul. Pentru vacile care primesc concentratele în mai multe tainuri, acestea se intercalează între nutrețurile de volum la intervale de timp aproximativ egale. Structura rației, și în special a celei de bază, trebuie să fie păstrată un timp cât mai îndelungat, orice schimbare
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
tranziție în care introducerea sau scoaterea unor furaje din rație să se facă treptat. în cazul trecerii de la alimentația de iarnă la cea de vară și invers, trebuie să se instituie perioade de tranziție în care să se facă obișnuirea vacilor cu noul sortiment de nutrețuri. Adăparea vacilor lactante. Dacă pentru nutrienții obișnuiți vacile au capacitatea de a-și face rezerve, pentru apă, această capacitate este foarte redusă, ceea ce face ca lipsa apei să se resimtă repede, în special prin scăderea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
furaje din rație să se facă treptat. în cazul trecerii de la alimentația de iarnă la cea de vară și invers, trebuie să se instituie perioade de tranziție în care să se facă obișnuirea vacilor cu noul sortiment de nutrețuri. Adăparea vacilor lactante. Dacă pentru nutrienții obișnuiți vacile au capacitatea de a-și face rezerve, pentru apă, această capacitate este foarte redusă, ceea ce face ca lipsa apei să se resimtă repede, în special prin scăderea producției de lapte. Cantitatea de apă necesară
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
treptat. în cazul trecerii de la alimentația de iarnă la cea de vară și invers, trebuie să se instituie perioade de tranziție în care să se facă obișnuirea vacilor cu noul sortiment de nutrețuri. Adăparea vacilor lactante. Dacă pentru nutrienții obișnuiți vacile au capacitatea de a-și face rezerve, pentru apă, această capacitate este foarte redusă, ceea ce face ca lipsa apei să se resimtă repede, în special prin scăderea producției de lapte. Cantitatea de apă necesară pe timp de 24 ore diferă
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
resimtă repede, în special prin scăderea producției de lapte. Cantitatea de apă necesară pe timp de 24 ore diferă în funcție de sezon, respectiv de hrana consumată și de temperatura mediului, de producția de lapte etc. În general, s-a stabilit pentru vaci un consum de apă de 50-70 l sau, în medie, 4,0-6,0 l la 1 kg S.U. consumată. În mod obișnuit, apa în ferme se asigură din pânza freatică, iar în lunile de vară sau la pășune, din
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
au o greutate de 450-550 kg. Îngrășarea vițeilor la "vaci-doici" pe pășune. Mai puțin utilizată, metoda este însă aplicabilă în condiții asemănătoare metodei precedente (îngrășarea vițeilor din rasele mixte sau a metișilor dintre acestea cu cele de carne), iar ca vaci doici se folosesc vaci din rasele mixte cu producții mici sau mijlocii, care, în general, se mulg greu și pot alăpta 2-4 viței. În acest scop este necesară o programare grupată a montelor și fătărilor, iar organizarea îngrășării se va
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
450-550 kg. Îngrășarea vițeilor la "vaci-doici" pe pășune. Mai puțin utilizată, metoda este însă aplicabilă în condiții asemănătoare metodei precedente (îngrășarea vițeilor din rasele mixte sau a metișilor dintre acestea cu cele de carne), iar ca vaci doici se folosesc vaci din rasele mixte cu producții mici sau mijlocii, care, în general, se mulg greu și pot alăpta 2-4 viței. În acest scop este necesară o programare grupată a montelor și fătărilor, iar organizarea îngrășării se va face în turme de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de lână. O tonă de carne de ovine este echivalentă, pe plan internațional, cu 1,1 t carne de bovine, 1,2 t carne de porcine, 1,3 t carne de pasăre, cu 22000 ouă, 1,1 t telemea de vaci sau cu o tonă de unt. Reproducția intensivă constituie cea mai eficientă cale de sporire rapidă a producției de carne de ovine, urmată de mărirea greutății la sacrificare și înlăturarea pierderilor prin mortalitate la tineret. Îngrășarea mieilor se bazează pe
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
unică în termenii mediului înconjurător, a condițiilor climatice din zonă, a resurselor care sunt proprii fiecărei ferme. Problema cea mai mare apare de obicei acolo unde există o presiune economică ridicată, de exemplu la fermele cu facilități avansate pentru creșterea vacilor și a puilor. Criza din agricultură, din perioada anilor 1980, a făcut ca mulți fermieri să fie implicați în acest concept nou, fermieri care aveau experiență datorită faptului că avuseseră ferme convenționale proprii, cumpărate sau preluate de la părinți. În particular
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
să crească, ridicând astfel și nivelul proteinelor. Suprafața de teren care trebuie să asigure hrana animalelor poate fi determinată, dar este afectată de suma lucrărilor convenționale și de câmpurile organice, pentru că hrana convențională este limitată la 20% substanță uscată la vaci și 10% pentru alte rumegătoare de către standardul Soil Association . Terenul rămas poate fi considerat disponibil pentru culturi, care vor fi selecționate în concordanță cu preferințele fermierului, cu constrângerile fizice și financiare impuse de circumstanțele individuale ale fiecărei ferme. Stabilirea rotației
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
animale Convertirea fermelor zootehnice în sistemul organic va trebui să fie făcută gradual și cu mare grijă. Pentru un succes deplin trebuie făcuți următorii pași: 1. primul pas este reducerea stresului la animale prin: introducerea mai multor sisteme naturale (utilizarea vacilor gestante, hrănirea vițeilor cu lapte, reducerea utilizării concentratelor unde este posibil, folosirea acestora în intervalul optim de timp); utilizarea familiei și a grupurilor mici; modificarea sistemului de stabulație a animalelor (creșterea cantității și calității spațiului disponibil). 2. următorul pas cere
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de stabulație a animalelor (creșterea cantității și calității spațiului disponibil). 2. următorul pas cere încrederea din partea fermierului de a elimina practici convenționale privite ca esențiale, de exemplu, renunțarea la rutina imputurilor veterinare prin: a) renunțarea la administrarea de antibiotice la vacile de lapte; b) renunțarea la unele vaccinuri; c) reducerea rutinei vermiforme; d) introducerea unor sisteme alternative de tratament cum ar fi homeopatia. Punctul a) cere o creștere a observațiilor, punctul b) este o problemă de încredere, punctul c) cere o
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
reducerea recoltelor pot conduce la probleme financiare în timpul perioadei de conversie. Informații certe asupra a ceea ce se întâmplă în această perioadă sunt limitate, de aceea, s-a pregătit un buget ipotetice pentru un tip de fermă. Model - 32 ha, fermă vaci de lapte Ferma este situată pe un teren șes, cu precipitații moderate și întreaga suprafață poate fi cultivată. Producția este de 225 mii litri și se preconizează să scadă la 200 mii litri la sfârșitul perioadei de conversie. Ferma este
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]