17,513 matches
-
muncă, fie nu va căuta niciodată o slujbă. 16. 5. Oportunități de formare - dezvoltare la nivel organizațional Tipul de ocupație, dimensiunile firmei, domeniul principal de activitate al acesteia, nivelul de dezvoltare al tehnologiei utilizate, competitivitatea pieței, sunt doar câteva din variabilele ce impun o continuă și permanentă adaptare, atât din partea salariaților cât și a organizației ca sistem, pentru a face față unui mediu de afaceri complex și competitiv. Creșterea diversității nevoilor de învățare și formare este o consecință a schimbările apărute
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
echitabile a recompenselor la locul de muncă, a cărei absență se constituie într-o evidență a discriminării (Kirton și Greene, 2000). O astfel de abordare propune însă utilizarea unei „discriminări pozitive” pentru a realiza egalitatea, adică manipularea deliberată a unor variabile ale locului de muncă pentru a obține rezultate corecte de la cei aparținând unor grupuri dezavantajate (angajări sau promovări din cadrul acestor „categorii”). Managementul diversității se focalizează pe ideea unei egalități ce valorifică diferențele („egalitate prin diferențe”) atât la nivelul grupurilor sociale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Validitatea de conținut relativă la criteriu predictivă concurentă retrospectivă de construct Sensibilitatea Puterea statistică Examen psihologic Observația Testul Chestionarul construirea întrebărilor pretestarea Interviul Focus-grupul Evaluarea psihologică Aprecierea performanțelor Cercetarea psihologică raport de strategii de erori de Norme deontologice Relații între variabile cauzale false mediate moderate Experimentul natural de laborator Reprezentări grafice Stresul stres ocupațional sindromul de epuizare Climatul organizațional Oboseala prevenire consecințe Pericole Riscuri Incidente Accidente predispoziție spre accidentare prevenirea și combaterea accidentelor de muncă Grup de lucru Grup formal de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
moderating, characteristics and implications for incremental validity. Journal of Applied Psychology, 81, 459-473. Hunt, S.T. (1996). Generic work behavior: an investigation into the dimensions of entry level hourly job performance. Personnel Psychology, 49, 51-83. Iliescu, D. (2003). Tratamentul statistic al variabilelor în studiile organizaționale: între clasicism și malpraxis statistic. Lucrare prezentată la a V-a ediție a Conferinței Naționale de Psihologia Muncii și Organizațională „Alexandru Roșca”, 16-17 mai 2003, Constanța. Iluț (1997). Abordarea calitativă a socioumanului. Iași: Polirom. Ionescu, G. G.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
comportamental se petrec în contexte diferite și au determinanți diferiți. Practica în spațiul public a fost măsurată folosindu-se un indicator standard pentru studiile de sociologie a religiei: frecventarea bisericii cel puțin o dată pe lună. Atunci când a fost folosit drept variabilă dependentă intr-o analiză de regresie, practica religioasă a fost transformată în variabilă dihotomică, luând valoarea 1, atunci când persoana declara că a frecventat biserica cel puțin odată pe lună. Pentru analiza în dinamică a practicii private am folosit un indicator
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
public a fost măsurată folosindu-se un indicator standard pentru studiile de sociologie a religiei: frecventarea bisericii cel puțin o dată pe lună. Atunci când a fost folosit drept variabilă dependentă intr-o analiză de regresie, practica religioasă a fost transformată în variabilă dihotomică, luând valoarea 1, atunci când persoana declara că a frecventat biserica cel puțin odată pe lună. Pentru analiza în dinamică a practicii private am folosit un indicator mai slab: „Aveți momente când vă rugați, meditați sau faceți ceva asemănător?”, variantele
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
evite să facă ceva despre care ceilalți ar putea spune că e greșit; tradiția, să respecte obiceiurile transmise în familie sau religioase?” măsurate pe o scală de la 1 la 6, unde 1 seamănă în totalitate și 6 nu seamănă deloc. Variabila rezultată din analiza factorială a fost înmulțită cu -1. „Tradiționalism 1999”, indice aditiv, construit prin însumarea opțiunilor pentru variantele de răspuns la întrebările: „În general, în viața de zi cu zi preferați: ceea ce este obișnuit; să cheltuiți banii fără nici un
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în analiză ca vârstă în ani a respondentului, în timp ce pentru sex, sexul feminin a fost folosit cu valoarea unei categorii de referință în analiza de regresie. Educația a fost măsurată ca vârsta la care persoana a absolvit ultima școală, această variabilă oferindu-ne informații legate de perioada pe care persoana a petrecut-o în sistemul educațional. Mediul rezidențial urban a fost considerat în analiză drept categorie de referință. Analiza datelor Analiza datelor a vizat două direcții. Pe de o parte a
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
la întrebare, acestea fiind măsurate pe o scală de la 1 la 10, unde 10 înseamnă importanță foarte mare. Dincolo de nivelul descriptiv, această lucrare și-a propus să identifice factorii care determină un nivel crescut de credință și practică religioasă. Între variabilele considerate a juca un rol important în explicarea practicii religioase am inclus factorii de status sociodemografice, vârsta, sexul, venitul, mediul rezidențial și nivelul de educație, precum și socializarea religioasă, pornind de la premisa că aceasta stimulează practica religioasă. Am mai testat, de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
vârstnici erau mai dispuși să meargă la biserică, în 2005 și tinerii au început să facă acest lucru, vârsta nemaifiind un factor diferențiator în ceea ce privește manifestarea externă a religiozității. Pentru a determina factorii care influențează gradul de religiozitate am testat efectul variabilelor de status sociodemografic, precum și efectul orientării către tradiționalism, al satisfacției față de propria situație și al socializării religioase. Conform rezultatelor analizei de regresie lineară, prezentate în REF Ref126763891 \h \* MERGEFORMAT Tabel 2, apartenența la sexul feminin și gradul de tradiționalism exercită
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cei cu un nivel crescut de tradiționalism, preponderent femei, vârstnice, socializate într-un mediu religios și cu venituri scăzute. Rezultatele analizelor de regresie sunt consistente cu cele obținute de Sandu (1999, p. 194). Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 1. Regresie logistică - Variabila dependentă: practica religioasă în România anilor 1993, 1999 și 2005 2005 1999 1993 B Wald B Wald B Wald Constanta -1,42 22,8 -1,35 11,4 -1,56 10,6 Religiozitate 1,16 138,5*** 0,95 63
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
385. Modelul clasifică corect 73% dintre cazuri. 1993: Cox & Snell R2 = 0,247; Nagelkerke R2 = 0,347; pentru Testul Hosmer & Lemershow χ2 = 8,966, p = 0,345. Modelul clasifică corect 77% din cazuri. Tabel SEQ Tabel \* ARABIC 2. Regresie lineară - Variabila dependentă: religiozitatea în România în 1993, 1999 și 2005 2005 1999 1993 B β B β B β Constanta -0,18 -0,88 0,04 Feminin 0,34 0,2*** 0,33 0,2*** 0,27 0,2*** Venit 0
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
acord al cetățenilor cu aceste afirmații crește. Pentru a analiza simultan aceste relații și a vedea care sunt factorii cu o influență semnificativă (statistică, dar și din perspectiva magnitudinii) am realizat un model de regresie multiplă, folosind ca predictori toate variabilele sociodemografice prezentate anterior (model de bază), la care am adăugat apoi controlul asupra deciziilor politice, efectele politicului și variabilele de încredere (model extins). (În tabel sunt prezentate doar modelele finale, după eliminarea variabilelor cu o influență nesemnificativă statistic.) Adăugarea acestora
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cu o influență semnificativă (statistică, dar și din perspectiva magnitudinii) am realizat un model de regresie multiplă, folosind ca predictori toate variabilele sociodemografice prezentate anterior (model de bază), la care am adăugat apoi controlul asupra deciziilor politice, efectele politicului și variabilele de încredere (model extins). (În tabel sunt prezentate doar modelele finale, după eliminarea variabilelor cu o influență nesemnificativă statistic.) Adăugarea acestora dublează puterea explicativă a modelului de bază (varianța explicată crește de la 15% la 29%). Rezultatele obținute în cazul modelului
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de regresie multiplă, folosind ca predictori toate variabilele sociodemografice prezentate anterior (model de bază), la care am adăugat apoi controlul asupra deciziilor politice, efectele politicului și variabilele de încredere (model extins). (În tabel sunt prezentate doar modelele finale, după eliminarea variabilelor cu o influență nesemnificativă statistic.) Adăugarea acestora dublează puterea explicativă a modelului de bază (varianța explicată crește de la 15% la 29%). Rezultatele obținute în cazul modelului extins arată că principalii predictori ai interesului sunt educația și reprezentarea asupra capacității indivizilor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cele două categorii au aceeași vârstă, educație, venit, etc. Interesul declarat pentru politică tinde, de asemenea, să crească cu vârsta, relațiile, bunăstarea și să scadă dacă subiectul este de etnie maghiară. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 10. Determinanții interesului pentru politică Variabila independentă Model de bază Model extins Masculin 0,11 0,11 Vârsta 0,07 0,08 Numărul anilor de școală 0,24 0,23 Relații 0,10 0,06 Venit 0,07 0,07 Dotarea materială a gospodăriei 0,10
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
oarecum inconsistent asupra informării și discuțiilor, nivelele acestora din urmă fiind mai ridicate dacă alegătorii au încredere în actorii politici și mai scăzute dacă nu au încredere în instituții. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 11. Determinanții informării / discuțiilor pe teme politice Variabila dependentă Informare politică Discuții politice Variabila independentă Model de bază Model extins Model de bază Model extins Masculin 0,14 0,07 0,17 0,10 Vârsta 0,13 0,10 ns ns Numărul anilor de școală 0,22 0
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
nivelele acestora din urmă fiind mai ridicate dacă alegătorii au încredere în actorii politici și mai scăzute dacă nu au încredere în instituții. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 11. Determinanții informării / discuțiilor pe teme politice Variabila dependentă Informare politică Discuții politice Variabila independentă Model de bază Model extins Model de bază Model extins Masculin 0,14 0,07 0,17 0,10 Vârsta 0,13 0,10 ns ns Numărul anilor de școală 0,22 0,10 0,17 0,06 Venit
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Din nou, cei cu încredere scăzută în instituții tind să aibă mai puține cunoștințe (aceeași concluzie rezultă și în urma analizelor realizate de Dumitru Sandu în cadrul EuroBarometrului 63.4, pg. 33). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 12. Determinanții nivelului de cunoștințe politice Variabila independentă Model de bază Model extins Masculin 0,17 0,12 Vârsta 0,12 0,09 Numărul anilor de școală 0,25 0,18 Maghiar -0,06 -0,06 Dotarea materială a gospodăriei 0,24 0,21 Oamenii pot influența
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
existența unei relații de influență în sensul arătat de săgeată. Grosimea săgeții semnifică mărimea influenței, iar lipsa unor săgeți absența unor relații de influență importante (chiar dacă unele având o pondere semnificativă la nivel statistic). Pentru simplificarea reprezentării am inclus toate variabilele sociodemografice într-o singură căsuță. Figura SEQ Figura \* ARABIC 7. Un model cauzal al nivelului de cunoștințe politice Câteva concluzii sugerate de această reprezentare grafică sunt prezentate în continuare: Atât resursele de care dispune un individ, cât și credința că
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Câteva concluzii sugerate de această reprezentare grafică sunt prezentate în continuare: Atât resursele de care dispune un individ, cât și credința că poate influența deciziile politice au efecte pozitive asupra interesului pentru politică (ultima are aproape aceeași influență ca toate variabilele sociodemografice împreună); o influență pozitivă mare au, de asemenea, încrederea în instituții și actorii politici. Frecvența informării și discuțiilor politice depinde fundamental de interesul pentru politică, dar este influențată, direct și indirect, de resurse și de eficacitatea politică. Influența interesului
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
45%, bipartidism 34%, partid unic 10%; unicameralism 41%, bicameralism 43%) (BOP, FSD, mai și octombrie 2005; date la nivel urban). Pentru a testa efectele interesului și cunoștințelor asupra acestor orientări am realizat mai multe modele de regresie multiplă în care variabilele dependente au fost pe rând fiecare dintre acestea iar independente toate variabilele din modelele anterioare. În toate aceste modele, interesul pentru politică a avut un efect direct sau mediat de cunoștințele politice. Astfel, participarea politică crește atunci când cetățenii sunt din
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mai și octombrie 2005; date la nivel urban). Pentru a testa efectele interesului și cunoștințelor asupra acestor orientări am realizat mai multe modele de regresie multiplă în care variabilele dependente au fost pe rând fiecare dintre acestea iar independente toate variabilele din modelele anterioare. În toate aceste modele, interesul pentru politică a avut un efect direct sau mediat de cunoștințele politice. Astfel, participarea politică crește atunci când cetățenii sunt din Transilvania, au resurse mai mari (ocupații cu status ridicat, venit ridicat, relații
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
analogia dintre piața politică și cea economică și presupunerea că cetățenii acționează rațional, calculând costurile și beneficiile presupuse de o anumită acțiune. Al doilea tip cuprinde modelele fundamentate pe corelația dintre comportamentele electorale și spațiile geografice respectiv comportamentele politice și variabilele sociologice. După același autor, ambele categorii de modele nu sunt suficiente pentru a explica participarea politică, votul în special. Acesta consideră că puterea explicativă ar crește dacă am privi participarea, votul în cazul de față, ca element central al unui
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
alegerii raționale, recompenselor generale) (Clarke, Sanders, Stewart, Whiteley, 2004). Dincolo de diferențe și accente, există o serie de factori care se regăsesc în mai multe dintre acestea. Printre ei se numără statusul, condițiile economice percepute, opiniile, atitudinile, valorile și cunoștiințele politice. Variabilele de status includ: vârsta, status, educație, clasă, rezidență, regiune, etc. (Pattie, Johnston, 1998). Statusul socioeconomic corelează pozitiv cu participarea politică și nu negativ așa cum ne-am aștepta conform teoriei frustrării sociale (frustrarea este mai mare în cazul celor cu resurse
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]