5,522 matches
-
cât și prin formațiunea acoperitoare reprezentată printr-un deluviu cu caracter argilos și care formează masa de pământ alunecat. Structura geologică arată că stratele de marne, având direcția est-vest, prezintă o înclinare de circa 5° spre sud, respectiv spre interiorul versantului, astfel încât temporizează formarea alunecărilor de teren, suprafața de alunecare fiind obligată să rupă marnele pe grosimea stratelor unde rezistența la alunecare are o valoare maximă. Rezultă că la Pârcovaci, structura geologică a versantului a limitat amploarea fenomenului de alunecare, din
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
circa 5° spre sud, respectiv spre interiorul versantului, astfel încât temporizează formarea alunecărilor de teren, suprafața de alunecare fiind obligată să rupă marnele pe grosimea stratelor unde rezistența la alunecare are o valoare maximă. Rezultă că la Pârcovaci, structura geologică a versantului a limitat amploarea fenomenului de alunecare, din punct de vedere al adâncimii suprafeței de alunecare. În secțiunea geologică (I.S.P.I.F. - Iași, 1997) (fig. alăturată)se poate observa stratificația de ansamblu a terenului, cât și tendința acestuia de a se reașeza gravitațional
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
este de tip liniar, cu o lungime de circa 1900 m și o lățime de 500-600 m, căderea reliefului fiind de circa 250 m. Alunecarea produsă în prima decadă a lunii decembrie 1996, s-a declanșat la partea superioară a versantului, la circa 300 m de marginea abruptului principal al vechii alunecări și a evoluat prin împingere pe o distanță de 1-1,5 km. Această împingere a generat și alunecarea părții inferioare a versantului și chiar a malului stâng al râului
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
s-a declanșat la partea superioară a versantului, la circa 300 m de marginea abruptului principal al vechii alunecări și a evoluat prin împingere pe o distanță de 1-1,5 km. Această împingere a generat și alunecarea părții inferioare a versantului și chiar a malului stâng al râului Bahlui. Datorită socului din zona centrală, alunecarea s-a evazat spre bază, pe ambele laturi. Evazarea are, pe sensul de deplasare a alunecării, 500 m lungime pe latura estică și circa 1000 m
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
m pe latura vestică. Astfel, din punct de vedere al modului de deplasare, alunecarea de la Pârcovaci este de tip detrusiv-delapsiv indusă (I.S.P.I.F.-Iași, 1997). Pe direcția de deplasare, deluviul de alunecare a suferit o comprimare datorită rezistenței opuse de baza versantului, precum și de malul stâng care a fost dislocat pe 100125 m în zona centrală a alunecării, suprafața de alunecare trecând pe sub albia Bahluiului. Începând din amonte spre aval, pe valea Bahluiului, alunecarea a ridicat albia râului pe circa 400 m
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Bahlui, acumularea de apă nu afectează malul stâng deoarece acesta este reprezentat de un nivel mai ridicat (o treaptă aluvială). În malul drept însă, nivelul mai ridicat al apei umezește corpul alunecării de teren, cu repercusiuni asupra stabilității viitoare a versantului. Datorită comprimării, partea superioară a alunecării este foarte fracturată și mai ridicată decât relieful relativ stabil de pe margini, în timp ce în partea inferioară se pot observa ruperi pe cele două laturi și de-a lungul bazei. În partea superioară a alunecării
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
În partea superioară a alunecării, deplasarea deluviului de alunecare a avut loc pe circa 26-30 m lungime, fapt pus în evidență de un drum situat la mijlocul alunecării, drum care a fost rupt și coborât în avale. Deplasarea părții inferioare a versantului este foarte mică, sub 5 m în partea din aval a bazei alunecării. Stratele de marne înclinând spre interiorul versantului, fac ca suprafața de alunecare să taie stratele pe grosimea lor, limitând astfel adâncimea suprafeței de alunecare. Din acest punct
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
evidență de un drum situat la mijlocul alunecării, drum care a fost rupt și coborât în avale. Deplasarea părții inferioare a versantului este foarte mică, sub 5 m în partea din aval a bazei alunecării. Stratele de marne înclinând spre interiorul versantului, fac ca suprafața de alunecare să taie stratele pe grosimea lor, limitând astfel adâncimea suprafeței de alunecare. Din acest punct de vedere alunecarea Pârcovaci este de tip insecvent generând astfel efecte mai mici decât alte tipuri de alunecări (I.S.P.I.F.-Iași
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
malul Iazului Plopi, ori pe lângă satul Liteni și s-au făcut în scopul obținerii lutului folosit ca material de construcție (în special pentru chirpici). În prezent, o asemenea exploatare mai pregnantă și sub formă de carieră de lut există pe versantul sudic al Dealului Bahluiului. O altă formă de relief antropic o constituie agroterasele pentru culturile de viță de vie și pomi fructiferi, amenajate pe versanții cu expunere solară. Sectorul mijlociu al râului Bahlui, care are aici un curs de 15
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
prezent, o asemenea exploatare mai pregnantă și sub formă de carieră de lut există pe versantul sudic al Dealului Bahluiului. O altă formă de relief antropic o constituie agroterasele pentru culturile de viță de vie și pomi fructiferi, amenajate pe versanții cu expunere solară. Sectorul mijlociu al râului Bahlui, care are aici un curs de 15,3 Km. La intrare, în aval de hotarul cu satul Hodora, șesul Bahluilui este mai îngust, lărgindu-se treptat până la 1,5 Km în dreptul satelor
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Solești ( de pe râul Vaslui), acumularea de la Căzănești - Frenciugi ( de pe Stavnic) și altele. Specific acestui sector al Podișului Moldovei este și netezimea interfluviilor, de natură structurală, derivate din suprafața de nivelare sau din câmpii acumulative secționate, și înclinarea puternică și dinamica versanților, dinamică determinată și de constituția substratului ( alternanță de roci permeabile - nisipuri, gresii, depozite loessoide și roci impermeabile - argile, marne), care distribuie o serie de orizonturi acvifere etajate, de continentalismul climei și de intervenția nu de puține ori negativă a omului
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de continentalismul climei și de intervenția nu de puține ori negativă a omului.(cazul cel mai nefericit este defrișarea masivă a unei suprafețe foarte mari din Pădurea Mironeasa în ultimii ani ceea ce a condus și la activarea unor procese de versant în zonă). Văile râurilor din comunele Țibănești și Țibana se înscriu în bazinul hidrografic de tip detritic a Șacovățului. Valea Șacovățului, la rândul său, aparține bazinului superior al Bârladului, cantonând cel mai important afluent de pe cursul superior al Bârladului, în ceea ce privește
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Un rol important l-a avut defrișarea pădurilor din ultimii ani, dar și desțelenirea pajiștilor de pe pantele din arealul satelor din Podișul Central Moldovenesc precum Glodenii Gândului, Tungujei, Vălenii, Jigoreni, uneori intervenindu-se cu plantații de pomi fructiferi. Procesele de versant egalează aproape rolul morfogenetic al arterelor hidrografice. Foarte active și variate sunt deplasările în masă ( alunecări, surpări) creând un microrelief specific și afectând foarte mult așezările, căile de comunicație, pădurile și culturile agricole. Deplasările de teren sunt procese de eroziune
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
masivelor despăduriri a fost cel de creștere a energiei de relief. Energia medie de relief atinge valori pe teritoriul comunei Țibănești de aproximativ 252- 271 m iar cea maximă apropiindu-se de 300 m. În cadrul reliefului sculptural, includem interfluviile și versanții modelați de eroziune și alunecări de teren. Spre deosebire de versanți, pe interfluvii, argilele si marnele nu apar la suprafață, ele fiind acoperite de luturi loessoide . Dintre interfluviile sculpturale, de pe teritoriul comunei, deosebim: Dealul Boului, Dealul Jigoreni, Dealul Cioatele, Dealul Rotunda - Lingurari
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de relief. Energia medie de relief atinge valori pe teritoriul comunei Țibănești de aproximativ 252- 271 m iar cea maximă apropiindu-se de 300 m. În cadrul reliefului sculptural, includem interfluviile și versanții modelați de eroziune și alunecări de teren. Spre deosebire de versanți, pe interfluvii, argilele si marnele nu apar la suprafață, ele fiind acoperite de luturi loessoide . Dintre interfluviile sculpturale, de pe teritoriul comunei, deosebim: Dealul Boului, Dealul Jigoreni, Dealul Cioatele, Dealul Rotunda - Lingurari. Versanții au inclinare diferita, sunt puternic afectați de procesele
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
modelați de eroziune și alunecări de teren. Spre deosebire de versanți, pe interfluvii, argilele si marnele nu apar la suprafață, ele fiind acoperite de luturi loessoide . Dintre interfluviile sculpturale, de pe teritoriul comunei, deosebim: Dealul Boului, Dealul Jigoreni, Dealul Cioatele, Dealul Rotunda - Lingurari. Versanții au inclinare diferita, sunt puternic afectați de procesele de degradare, datorita proceselor de alterare de la suprafață a argilelor si marnelor, care au fost transformate în luturi de panta. Acestea au un caracter eluvial sau au fost acoperite de deluvii de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
cu o panta sub 3 - 4° au o eroziune nesemnificativa, o eroziune slabă este sesizată la pante ce au inclinare de 4- 6°, pantele cu inclinare 6- 10° au o eroziune moderata, iar peste valori de 1015° devine puternica. Majoritatea versanților cu înclinări de peste 5ș sunt afectați de ablație, ceea ce reprezintă o suprafață apreciabilă. Șesurile sunt mai bine dezvoltate decât ar fi de așteptat la debitul mediu actual al râurilor. În cuprinsul lor se disting frecvent 2 - 3 trepte cu altitudini
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
mai dezvoltat relief structural de monoclin se găsește în Podișul Central Moldovenesc, subunitate a Podișului Moldovei. Eroziunea torențiala putem spune ca completează procesul de denudație, dând naștere la forme de relief caracteristice (ravene, rigole, ogașe, torente), întâlnite de regulă pe versanții defrișați, intens pășunați și cu pante mari. Acest tip de eroziune îl întâlnim pe versanții la S de Vălenii, la N de Tungujei. Ravenele au o suprafața de aproximativ 59,1 ha, reprezentând 0,965 din suprafața totala. Masurile de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Moldovei. Eroziunea torențiala putem spune ca completează procesul de denudație, dând naștere la forme de relief caracteristice (ravene, rigole, ogașe, torente), întâlnite de regulă pe versanții defrișați, intens pășunați și cu pante mari. Acest tip de eroziune îl întâlnim pe versanții la S de Vălenii, la N de Tungujei. Ravenele au o suprafața de aproximativ 59,1 ha, reprezentând 0,965 din suprafața totala. Masurile de combatere a eroziunii solului și a alunecărilor de teren au constat în construirea de canale
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
coborâre a nivelului pânzelor freatice prin diminuarea cantitativă a acestora. Abraziunea țărmurilor poate duce la apariția unor marmite de abraziune și la retragerea falezelor, care se pot forma, iar efectele șiroirii și ale eroziunii difuze, în general, devin maxime atunci când versanții sunt dezgoliți de vegetație (E. D. Ipate, 1984). Unele din formele specifice ale reliefului antropic îl formează agroterasele pentru livezi, culturi de viță de vie, în N satului Jigoreni, în NE satului Tungujei. Rezumând cele exemplificate putem spune ca finalitatea
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
N satului Jigoreni, în NE satului Tungujei. Rezumând cele exemplificate putem spune ca finalitatea constă în necesitatea păstrării unei stări de echilibru dinamic, prin stingerea torenților, cu ajutorul micilor baraje, plantarea de salcâm și sălcioară, în bazinul de recepție, împădurirea unor versanți expuși eroziunii, limitarea pășunatului excesiv pe pante etc. Modul de utilizare al terenului și impactul antropic Condițiile naturale specifice teritoriului imprimă un caracter complex fondului funciar, a cărui structură, de-a lungul timpului, a înregistrat schimbări impuse și de condițiile
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
antropic a modificat multe din componentele naturale social-economice ale zonei. Astfel putem menționa o creștere simțitoare a umidității aerului, creșterea duratei fenomenului de ceață, ridicarea nivelului apelor freatice, in amonte, dar scăderea lui în naval, accelerarea proceselor de eroziune a versanților, ce a dus la degradarea și abandonarea unor porțiuni de drum modernizat, diminuarea suprafeței de imaș din împrejurimi, etc. Alte amenajări hidrotehnice de pe teritoriul comunelor Țibănești și Țibana sunt de factură mai redusă . Impactul antropic în bazinul Bahluiețului Una dintre
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
și gresiilor de Șcheia. Între gresiile oolitice de Repedea și nisipurile de Șcheia se află un pachet de circa 10 m argile cenușii-albăstrui închise. Depozitele mai noi sunt reprezentate prin pietrișuri, nisipuri și luturi. Acestea apar pe areale reduse, pe versantul stâng al văii Bahluieț (interfluviul dintre Bahluieț și Pârâul Oii) constituind terasele glacizate ale Bahluiețului. De asemenea, șesurile văilor sunt constituite din depozite aleurito-psamitice și a căror grosimi însumează câțiva metri. Această alcătuire litologică, cu dominarea depozitelor argiloase, se repercutează
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de metri, fără ca raporturile stratigrafice să fi suferit schimbări. Studiile asupra alunecărilor au pus în evidență deluvii cu grosimi de 15-20 m în Câmpia Moldovei, inclusiv în bazinul hidrografic al Bahluiețului. Coluviile apar ca depozite de tranziție, acumulate la baza versanților și a denivelărilor, formând adesea glacisuri. "Marginile șesurilor sunt parazitate adesea de glacisuri proluvio-coluviale sau de conuri de dejecție izolate, care creează o trecere gradată de la versanți la lunca propriu-zisă." (Băcăuanu et al., 1980). Aluviunile alcătuiesc luncile și terasele râului
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
bazinul hidrografic al Bahluiețului. Coluviile apar ca depozite de tranziție, acumulate la baza versanților și a denivelărilor, formând adesea glacisuri. "Marginile șesurilor sunt parazitate adesea de glacisuri proluvio-coluviale sau de conuri de dejecție izolate, care creează o trecere gradată de la versanți la lunca propriu-zisă." (Băcăuanu et al., 1980). Aluviunile alcătuiesc luncile și terasele râului Bahluieț, în măsura în care acestea nu sunt acoperite cu depozite de altă natură. Depozitele aluvionare, ce alcătuiesc luncile râului Bahluieț se găsesc doar cu câțiva metri deasupra albiei minore
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]