4,511 matches
-
anul 1976 (N. Peiu, P. Ștefan) că stratul acvifer mineralizat din zona Breazu suferă o diluare continuă datorită contaminării cu apele de infiltrație și apele stratului freatic. Autorii mai menționează că această stare de lucruri este favorizată de existența pe versantul NE al dealului Copou, a unor alunecări de teren. Propuneri de valorificare nu se pot formula în acest context; foraje exploratorii în alte amplasamente ar putea releva poate situații mai favorabile și în orice caz ar definitiva preocupările față de mult
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
265 g/l, H2S = 14,6 mg/l. Gănești - Fântâna Rece: sulfatată, bicarbonatată, sodică, calcică, magneziană, hipotonă, M.T. = 2,332 g/l, cu debit redus, puternic poluată. GRĂDINA BOTANICĂ IAȘI Surse de ape minerale Grădina Botanică Iași este amplasată pe versantul NV al municipiului Iași și dispune de numeroase surse de apă, sub formă de izvoare sau fântâni. În perimetrul său se află de asemenea recunoscuta fântână Mircea, astăzi părăsită. Ea a fost săpată la sfârșitul secolului al XIX-lea. Apa
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
evidență existența unor pânze subțiri de apă, cu debite reduse, dar cu o mineralizare interesantă, cuprinsă între 0,85 și 13,5 g/litru, caracterizate ca ape sulfatate-magnezienesodice. În afara celor două fântâni au ivire la zi, în partea inferioară a versantului 5 izvoare libere denumite astfel: 1. Izvorul “La Pini” (stâncărie cu calcar); 2. Izvorul “La Stejari” (stâncărie cu gresie); 3. Izvorul “Amfiteatru”; 4. Izvorul “Raimonde”; 5. Izvorul “BazinRuine”. Din analizele efectuate se constată următoarele: - toate cele cinci surse provin de la
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
prezentarea unor surse de ape minerale, hipoși hipertonice, în scopul utilizării lor ca ape curative sau de masă sau a valorificării lor sub formă de concentrate minerale. Au fost executate patru foraje de mică adâncime în Grădina Botanică Iași, la mijlocul versantului nord-estic al acesteia, pe o întindere de 500 m. Forajele au fost executate de ICPROM Iași, cu sape de 8 țoli (Ф = 20 cm) până la stratul impermeabil de argilă (argilă grasă), respectiv până la adâncimea maximă de 9,5 m. Forajele
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
-i suprafața și creând forme de relief; exemple: vântul, precipitațiile, ghețarii ș.a.. AGRICULTURĂ ramură de bază a economiei cu două subramuri: cultura plantelor și creșterea animalelor. AGROTERASĂ microformă de relief antropic pozitivă, cu aspect de trepte, care se construiește pe versanții montani sau deluroși, pentru combaterea eroziunii solului. AGROTURISM formă de turism specifică mediului rural. AISBERG bloc de gheață de mari dimensiuni și cu forme neregulate ce plutește pe apa oceanului, desprins din ghețarii continentali ajunși la țărm; de un aisberg
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
uscat se înregistrează în Munții Himalaya (Asia), cu vârful Everest (Chomolungma): 8872 m. ALUNECARE DE TEREN deplasarea unei mase de roci pe o suprafață înclinată care este umectată puternic și alcătuită predominant din argile sau marne. ALUVIUNI materiale provenite de pe versanți, din maluri și din albie, transportate de apele curgătoare, rotunjite sau depuse în albie, luncă sau gura de vărsare. AMONTE cursul dinspre izvor al unei ape curgătoare. AMPLITUDINE TERMICĂ diferența dintre temperatura medie a lunii iulie, considerată cea mai caldă
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
vara secetă. AUTOHTON care s-a format și s-a dezvoltat pe teritoriul în care trăiește și în prezent; sinonime: aborigen, indigen. AVAL cursul dinspre vărsare al unei ape curgătoare. AVALANȘĂ cantitate mare de zăpadă care se desprinde de pe un versant de munte și alunecă, se prăbușește și se rostogolește spre o vale. AVICULTURĂ creșterea păsărilor de curte. AXA PĂMÂNTULUI dreapta imaginară ce se presupune că trece prin cei doi poli și în jurul căreia se efectuează mișcarea de rotație a Pământului
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
polare; cea mai mare calotă se află, în prezent, în regiunea antarctică (la Polul Sud) și acoperă o suprafață de circa 14 milioane km2. CAMPOS savană cu arbori sau arbuști din Podișul Braziliei (America de Sud). CANION vale adâncă și îngustă, cu versanții foarte puternic înclinați, de obicei verticali și în trepte, care ia naștere în regiunile alcătuite din roci dure și cu climat arid; cel mai adânc canion din lume se află la granița dintre China și India (în Munții Himalaya) și
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
puțin de 1 km.. CENTRU INDUSTRIAL localitate (urbană sau rurală) în activitatea căreia industria deține un rol important. CENUȘĂ VULCANICĂ material fin, cu aspect de praf sau nisip, expulzat în timpul exploziilor vulcanice. CHEI sector de vale îngustă și adâncă cu versanți prăpăstioși, tăiat în roci dure; obișnuit, se formează în calcare (exemplu: Cheile Bicazului), dar se întâlnesc și în roci mai dure când acestea apar ca o bară între roci mai moi (exemplu: Cheile Călatei, lângă Huedin). CHIPAROS arbore specific pădurilor
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
bară între roci mai moi (exemplu: Cheile Călatei, lângă Huedin). CHIPAROS arbore specific pădurilor subtropicale, cu lemn rezistent și parfumat; are mare valoare economică. CIRC GLACIAR depresiune semisferică în etajul muntos, formată prin acțiunea de eroziune a ghețarilor situați pe versanți sau la obârșia văilor glaciare, zănoagă; sinonime: căldare glaciară, zănoagă. CLIMĂ media vremii, rezultată în urma interacțiunii dintre factorii radiativi, circulația generală a atmosferei și condițiile fizico-geografice; media vremii pe o perioadă lungă de timp și pentru o suprafață mai întinsă
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
COLA arbore de origine tropicală, cu înălțimi de 10 - 15 m, cu fructe albe sau roșii de mărimea unei nuci, din ale cărui frunze se obține cofeina. COLINĂ tip de deal scund (200 - 500 m), neted în partea superioară, cu versanții puternic înclinați, culmea fiind slab ondulată și înclinată în sensul de curgere a râurilor care o încadrează; exemplu: Colinele Tutovei din Podișul Central Moldovenesc. COLMATARE proces de umplere cu aluviuni, aduse de apele curgătoare, a unei depresiuni, zone lacustre, lac
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
de formă circulară sau ușor alungită, formată într-un strat loessoid în urma procesului de tasare. COȘ VULCANIC canal vertical pe care lava iese din vatra magmatică la suprafață. CUESTĂ formă de relief asimetrică, formată în structuri monoclinale, constituită dintr-un versant abrupt, cu pantă contrară înclinării stratelor și dintr-un versant prelung, de aceeași direcție cu înclinarea acestora; sinonim: coastă. CULOAR spațiu depresionar alungit și îngust, bine delimitat de regiunile înconjurătoare. CUMPĂNA APELOR linia care delimitează bazine hidrografice vecine și de la
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
loessoid în urma procesului de tasare. COȘ VULCANIC canal vertical pe care lava iese din vatra magmatică la suprafață. CUESTĂ formă de relief asimetrică, formată în structuri monoclinale, constituită dintr-un versant abrupt, cu pantă contrară înclinării stratelor și dintr-un versant prelung, de aceeași direcție cu înclinarea acestora; sinonim: coastă. CULOAR spațiu depresionar alungit și îngust, bine delimitat de regiunile înconjurătoare. CUMPĂNA APELOR linia care delimitează bazine hidrografice vecine și de la care apele de suprafață curg în direcții opuse. CURBĂ DE
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
Groenlanda: 2.175.600 km2. INTEGRARE EUROPEANĂ proces de adaptare economică reciprocă a țărilor europene și de creare a unei coeziuni interne pe multiple planuri (legislativ, social, politic, ș.a.). INTERFLUVIU suprafața de teren cuprinsă între două văi, mărginită de doi versanți; sinonime: „între râuri”, „între văi”. INTRAVILAN suprafața construită (vatra) a unui oraș; suprafața pe care se desfășoară o localitate. INVERSIUNE TERMICĂ distribuție verticală a temperaturii, în care valorile acesteia cresc paralel cu creșterea înălțimii, în loc să scadă, cum este normal. ISTM
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
EROZIUNE rest dintr-o formă de relief mai extinsă care a rezistat eroziunii terenurilor din jur. MASIV MUNTOS unitate muntoasă ce ocupă o suprafață restrânsă în comparație cu un lanț muntos și care este înconjurată de forme de relief mai joase; are versanți abrupți și o fragmentare redusă; exemple: masivele Bucegi, Ceahlău, Făgăraș, ș.a. MATERII PRIME resurse materiale care intră în producția industrială; exemplu: petrolul, cărbunele, gazele naturale, lemnul, ș.a. MEANDRU buclă realizată de un râu care străbate o câmpie. MEDIU GEOGRAFIC ansamblul
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
populație, caracterizat prin culoarea pielii, a părului, a ochilor și prin alte particularități exterioare; cele trei rase umane sunt: europoidă (de culoare albă, mongoloidă (de culoare galbenă) și negroidă (de culoare neagră). RAVENĂ șanț de diferite dimensiuni, săpat într un versant alcătuit din materiale mobile (loess, argilă ș.a.). RĂSĂRIT partea orizontului unde apare un astru (Soarele, Luna, ș.a.); momentul apariției Soarelui la începutul zilei; punct cardinal situat pe direcția unde răsare Soarele și la 90° față de axa polilor geografici; sinonim: est
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
a ciclonilor tropicali în Pacificul de Vest. TAIGA pădure boreală de conifere formată din specii de pin, brad, molid, zadă, cu specii diferite în diversele sectoare ale acestei întinse zone (Europa Nordică, Siberia, Canada). TALUZ parte mai abruptă dintr-un versant situată, de obicei, la baza acestuia sau sub un teren mai puțin înclinat. TALVEG linia care unește punctele cele mai joase din lungul unei albii. TECK arbore specific pădurilor musonice, cu lemnul foarte dur, rezistent, folosit, mai ales, la construcția
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
de pe Terra, având înfățișarea unui balaur; trăiește în Insula Komodo (Indonezia). VÂNT mișcare pe orizontală a maselor de aer, datorită diferențelor de presiune dintre două regiuni; se definește prin direcție și viteză. VEGETAȚIE asociere de plante caracteristică unui anumit teritoriu. VERSANT suprafață sau ansamblu de suprafețe înclinate, orientate în același sens față de o vale sau față de un deal, munte sau lanț muntos, care se termină în partea de jos într-o vale, depresiune sau câmpie. VISCOL fenomen hidrometeorologic ce constă în
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
marcatori, modalizatori, modificatori, operatori, predeterminanți (și predeterminatori), referenți, relativizatori, relatori, rematizatori, semnificanți, semnificați, specificatori, șifteri, tematizatori. - Substantivele atrase de la alte genuri către masculin se includ în același tipar (în DOOM1: acumulatoare/acumulatori, adjuvante, aștri/astre, echivalente, fagoturi, nuclee, robinete, rubefiante, versante/versanți, dar în DOOM2: acumulatori/acumulatoare, adjuvanți/adjuvante, aștri, echivalente/echivalenți, fagoturi/fagoți, nuclee/nuclei, robinete/robineți, rubefianți/rubefiante, versanți). Interesant este, din nou, comportamentul terminologiei gramaticale, numeroase variații evidențiind tocmai atracția spre acest tipar flexionar: antecedente - antecedenți (antecedenți adverbiali
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
modalizatori, modificatori, operatori, predeterminanți (și predeterminatori), referenți, relativizatori, relatori, rematizatori, semnificanți, semnificați, specificatori, șifteri, tematizatori. - Substantivele atrase de la alte genuri către masculin se includ în același tipar (în DOOM1: acumulatoare/acumulatori, adjuvante, aștri/astre, echivalente, fagoturi, nuclee, robinete, rubefiante, versante/versanți, dar în DOOM2: acumulatori/acumulatoare, adjuvanți/adjuvante, aștri, echivalente/echivalenți, fagoturi/fagoți, nuclee/nuclei, robinete/robineți, rubefianți/rubefiante, versanți). Interesant este, din nou, comportamentul terminologiei gramaticale, numeroase variații evidențiind tocmai atracția spre acest tipar flexionar: antecedente - antecedenți (antecedenți adverbiali, GALR
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
genuri către masculin se includ în același tipar (în DOOM1: acumulatoare/acumulatori, adjuvante, aștri/astre, echivalente, fagoturi, nuclee, robinete, rubefiante, versante/versanți, dar în DOOM2: acumulatori/acumulatoare, adjuvanți/adjuvante, aștri, echivalente/echivalenți, fagoturi/fagoți, nuclee/nuclei, robinete/robineți, rubefianți/rubefiante, versanți). Interesant este, din nou, comportamentul terminologiei gramaticale, numeroase variații evidențiind tocmai atracția spre acest tipar flexionar: antecedente - antecedenți (antecedenți adverbiali, GALR, II, 219), centre - centri (centri nominali, Acte, 383; centri funcționali, Dobrovie-Sorin, 2002: 116), componente - componenți (componente facultative, GALR, II
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
de peisaj. Elementele care impun diferențieri de specificitate peisajului determinat de relief sunt, în majoritatea cazurilor, de ordin geomorfologic și orografic asociate apoi componentei biogeografice: altitudinea; pantele (prin formă și mai ales prin aliniamentele de schimbare a valorii lor); expoziția versanților; forma interfluviilor (plată, rotunjită, ascuțită); forma versanților și a văilor; structura orografică; formele de relief structural și petrografic; depresiunile; unele procese geomorfologice actuale a căror frecvență sau intensitate deosebită produc degradări însemnate (spălări, șiroiri, alunecări, torențialitate) devenind factori de vulnerabilitate
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
specificitate peisajului determinat de relief sunt, în majoritatea cazurilor, de ordin geomorfologic și orografic asociate apoi componentei biogeografice: altitudinea; pantele (prin formă și mai ales prin aliniamentele de schimbare a valorii lor); expoziția versanților; forma interfluviilor (plată, rotunjită, ascuțită); forma versanților și a văilor; structura orografică; formele de relief structural și petrografic; depresiunile; unele procese geomorfologice actuale a căror frecvență sau intensitate deosebită produc degradări însemnate (spălări, șiroiri, alunecări, torențialitate) devenind factori de vulnerabilitate, hazard sau de risc geomorfologic; vegetația și
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
este mai redus în ansamblul său, dar, poate fi introdus ca element de specificitate pentru oricare tip elementar de peisaj stabilit în cadrul taxonomiei generale a peisajului pentru zona studiată (exemplu de diferențiere: 5.a.= pășune secundară degradată în urma suprapășunatului, pe versant cu expoziție sudică, pe care se pot observa inclusiv treptele biogene care au contribuit la degradarea terenului defrișat; 3.a.=fânețe pe agroterase cu expoziție sud-estică; etc).Toate aceste moduri de utilizare a terenurilor sunt unități elementare de peisaj cu
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
urce mai sus de 580 de metri, fiind înlocuit de fag, apoi de rășinoase, cade bruma în golurile de munte, iar prin pădure, de pe ramurile arborilor se desprind ultimele frunze; natura se pregătește de iernare. Am stăruit asupra contrastelor dintre versanții acestui munte, pentru că ele se repetă, mai atenuat ori mai răspicat, pe mulți munți din ghirlanda carpatină. Localnicii au cunoscut de veacuri aceste deosebiri și au căutat să folosească fiecare porțiune de teren la ceea ce se arată mai potrivită. Așa
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]