8,047 matches
-
după primul război mondial (vezi primul război mondial), provinciile românești care fuseseră sub stăpânire străină (Transilvania, Banat, nordul Bucovinei, Basarabia) s-au unit cu Patria Mamă România și a fost înfăptuit visul de veacuri al tuturor românilor (vezi și Mihai Viteazul, 1 decembrie, România Mare, Conferința de Pace de la Paris/Versailles). În 1600, Mihai Viteazul unise pentru prima dată cele trei Țări Românești, dar unirea nu a rezistat. În 1859, Moldova și Țara Românească se uniseră, dar Marile Puteri recunoscuseră Unirea
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
străină (Transilvania, Banat, nordul Bucovinei, Basarabia) s-au unit cu Patria Mamă România și a fost înfăptuit visul de veacuri al tuturor românilor (vezi și Mihai Viteazul, 1 decembrie, România Mare, Conferința de Pace de la Paris/Versailles). În 1600, Mihai Viteazul unise pentru prima dată cele trei Țări Românești, dar unirea nu a rezistat. În 1859, Moldova și Țara Românească se uniseră, dar Marile Puteri recunoscuseră Unirea numai pe perioada vieții domnitorului. Prin venirea lui Carol I pe tronul României și
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Marea, din 1918, când Transilvania (vezi Transilvania) și Basarabia (vezi Basarabia) au revenit la Patria Mamă. Unirea Principatelor Române - Ideea de unire a tuturor românilor într-un stat a fost o veche năzuință, iar unirea realizată la 1600 de Mihai Viteazul, chiar dacă nu a rezistat sub presiunea imperiilor vecine, a reprezentat pentru moment un ideal spre care vor tinde generațiile următoare. În prima jumătate de secol XIX, când la granițele Țărilor Române ajunseseră cele trei imperii (Țarist, Habsburgic și Otoman), unirea
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
un danț și mi-l întind, Leagănul încungiurînd Și din gură - ncet cântând. Una-i zice: Drag băiat, Să fii mare împărat Căci așa fel ți-a fost dat. Alta-i zice: Să fii tare Fără de asemănare Cum nu e viteaz sub soare. Zise - a treia: Fii cuminte În purtare și cuvinte, Și isteț să fii cu duhul Cum e luna și văzduhul. - Ah, mai stați, mai stați o clipă, Nu-i dați daruri ce în pripă Sunt supuse la risipă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cuvinte rare Ca niște mărgăritare. Una zise: "Drag băiat, Vei fi mare împărat, Căci așa îți este scris, Cum ți-o spun acum în vis". Alta zise: "Vei fi tare 96 {EminescuOpVI 97} Fără vr-o asămănare, Cum nu-i alt viteaz sub soare". Iar a treia-i zise: "Dragă, Ai să aibi o minte - ntreagă, Căci isteț vei fi cu duhul Ca și luna și văzduhul". Iară muma cum visează, Mîinile-și împreunează Și se roagă către zîne: Luminatelor stăpâne, Nicăieri nu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
282} {EminescuOpVI 283} Nu au rămas sănătoasă. Împăratul cu dreptate Pe rând i le da pe toate, Ca să scape de urgie Și de a lui grozăvie. De la toți au împlinit Și rândul că au venit La Doncilă bolnavul, Vrednicul și viteazul. Iar a sa sor prea iubită Întru toate iscusită, Ea de veste că prindea, Și afară că eșea, Fața-n cap că-și sgîria, Părul galben că-și rumpea, Cu amar tare plângea Și din gur - așa zicea: Mare păcat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Și în casă că-i intra, De perini m-oi rezima Doar să pot încăleca. Ea toate că asculta Și grajdul că descuia Și pe negrul că-l gătisă Și la dânsul că-l aduse. Iar Doncilă bolnavul, Vrednicul și viteazul, De perini se rezima Și pe negru-ncăleca Și afară că eșea, Mâna -n streșină punea Și sulița c-o scotea, De rugină c-o ștergea, Că ea tare ruginise De când el se bolnăvise. Buzduganul că-și luase Și de-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
am venit să mă-nvoiesc, Ci-am venit să mă lovesc, Inima să-mi răcoresc De ahtul ce pătimesc. Deliul Dacă-l auzia Tare că se mânia, Mâna pe buzdugan punea Și într-însul repezea. Iar Doncilă bolnavul, Vrednicul și viteazul, Cu mâna se aținea 284 {EminescuOpVI 285} Și în palmă că-l prindea, De genunchi că mi-l trântea, Patru bucăți că-l făcea Și paloșul că scotea Și din gur - așa grăia: Ațin-te a te sprijini, Și odată
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
tăiă, În suliță îl luă Și în pământ îl înfipse. Iar împăratul privea Și pe scări se cobora, La Doncilă că mergea Și pe spate că-l bătea, Cu mîngîiere-i grăia Și pe dânsul veselea: Ah, Doncilă bolnave, Vrednice și viteze, De când tu te-ai bolnăvit Deliii s-au îmmulțit. Așterne-ți mantaua ta Ca să-ți plătesc leafa ta; Măntăluța-și așternea, El de gălbeni i-o umplea. Galbenii că și-i lua Și pre cal încăleca Și pe poartă că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Ca să scap dintr-aste chinuri, Dureri și dese suspinuri. No. 74 Haină ești la toate la câte te-am rugat, Mi-ai zis că nu se poate, mă mir ce ți-am stricat (lipsește) No. 75 Vedeți pe acea stâncă Viteazul mândru nengrijat, În pușcă s-a răzimat Cu ce ochiu amerințat. Iată-l, iată-l, vine Roșie fâlfâie pana sa, 465 {EminescuOpVI 466} Învălit într-o manta De-a mai bună catifea, Tremurați! Departe în furtună Unde des echo răsună
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
DE ARME. HEDROCK SE SCUTURĂ CA UN CERB ÎNCOLȚIT. NICI ÎN RUPTUL CAPULUI NU VOIA SĂ CREADĂ CĂ AU VREO ACUZAȚIE SERIOASĂ ÎMPOTRIVA LUI. ZISE EL ȘI GLASUL ÎI SUNĂ ASPRU CHIAR LUI \ DECI SÎNT CU CINCI LA SUTĂ MAI VITEAZĂ DECÎT AR TREBUI SĂ FIU. NU CRED. BRAVURA E CHESTIE DE ÎMPREJURĂRI. ȘI UN LAȘ DEVINE LEU DACĂ E STIMULAT CORESPUNZĂTOR. ÎN CIUDA VOINȚEI LUI, GLASUL ÎI DEVENI TOT MAI PUTERNIC. O PARTE DIN ÎNFLĂCĂRAREA CONVINGERILOR LUI, PRECUM ȘI TEMERILE LUI SUMBRE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
de medicină și la rândul lor au câte o fetiță fiind bucuria părinților și a bunicilor. Împreună locuiesc în Australia și sunt convins că 95 nu-și vor uita țara și plaiurile care au fost apărate și udate cu sângele vitejilor noștri strămoși Burebista, Decebal, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, SȘtșefan cel Mare și mulți alții. COLETUL DIN LANUL CU GRÂU În perioada treieratului grâului în varAșanului 1978 în punctul Cerncat de pe raza comunei Câmpineanca, pe o tarla cu grâu șituată
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
fetiță fiind bucuria părinților și a bunicilor. Împreună locuiesc în Australia și sunt convins că 95 nu-și vor uita țara și plaiurile care au fost apărate și udate cu sângele vitejilor noștri strămoși Burebista, Decebal, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, SȘtșefan cel Mare și mulți alții. COLETUL DIN LANUL CU GRÂU În perioada treieratului grâului în varAșanului 1978 în punctul Cerncat de pe raza comunei Câmpineanca, pe o tarla cu grâu șituată între Focșani și Odobești, o combină secera însoțită de
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Cu degetele pe hartă, el invoca umbrele exploratorilor ce pătrunseră până departe, în căutarea Nilului și a izvoarelor sale. Fotografiile îl făceau să descopere miracolul unei lumi care își desfășura misterele - înțelepți ai Arabiei și războinici longilini, apropiați de aristocrații viteji massai, populau această țară către care se îndrepta Tintin. Și chiar dacă Milou ațipea, sforâind discret, iar Haddock dormea de-a dreptul, învins de înfruntarea cu barul pachebotulului, Tintin nu înceta să meargă mai departe, imaginând deja conturul teritoriilor pe care
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
pamflete, selectând o parte dintre ele. Mărturisesc sincer că, în primul moment, din cuprins am citit prioritar și selectiv Mareșalul și Rușinea de la Putna. Eram sigur că e vorba despre Mareșalul Ion Antonescu, erou între eroii neamului, asemănat cu Mihai Viteazul, care și-a înțeles poporul și a pornit lupta de reîntregire. „El este glasul demnității strămoșești, căzut sub gloanțele plutonului de execuție, la ordinul ocupantului rus, slujit de marii simbriași ai trădării naționale”. Antonescu este marele neîndreptățit al Soartei sale
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
să-i agresez omul - un vlăjgan cât muntele - comparativ cu puținătatea și fragilitatea mea de copil. Deci, atunci în nedreapta orânduire burghezo-moșierească am obținut imediat audiența la boierul-boier cu adevărat care probabil că avea ca ascendenți pe unul dintre acei viteji care au apărat țara și a fost răsplătit cu o sfoară de moșie consemnată în hotărâri domnești și întărite de zapise cu peceți grele de semnificații. Mă gândeam că boierul de neam vechi avea o serie de calități care impuneau
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Cazi în genunchi și mulțumește-mi pentru bunăvoință. Mancuso? Nu era oare numele agentului deghizat care îl oprise la toaletă? George deveni foarte nervos. — Cum arată prietenu’ ăla a’ tău deghizat? se interesă George, rânjind ca s-o facă pe viteazul. — E mic și evaziv, îl lămuri Ignatius cu o voce vicleană. Un fel de arătare. Aleargă de ici-colo neobosit, în căutare de pungași. Un timp a stat ascuns într-o toaletă, dar acum a ieșit din nou afară pe stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
uită în urmă, spre gura peșterii. Decupată de lumina reflectoarelor, părea într-adevăr departe, N-am mers așa de mult, își spuse, dar încep să mă rătăcesc. Își dădea seama că panica începuse, insidioasă, să-i zgâlțâie nervii, atât de viteaz a crezut că este, superior lui Marçal, și acum era pe punctul de a se întoarce cu spatele, luând-o la fugă pe pantă în sus. Se rezemă de stâncă, respiră adânc, Și dacă trebuie să mor aici, spuse, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Nu pot crește într-un an; E un mare năzdrăvan Și coboară pe hârzob, Iar pe zmei îi face zob. Părul ca de sânziană, Ochi albaștri de cicoare, Trup de salcă mlădios, S-a-ntâlnit într-o poiană, Dimineața, pe răcoare, Cu viteazul Făt-Frumos. El, în două-trei cuvinte, Îți găsește o scofală; Dacă e pe păcăleală, Nimeni nu i-o ia-nainte. Vă aduc acum aminte (Poate-ați învățat la școală): E prieten cu Păcală, Chiar de-i mai puțin la minte. Nu
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
capul prin zăpadă. Câte-n lună, câte-n stele, Toate-s adunate-n ele; Câte-n apă, pe pământ, Tot în filele lor sunt. Le-am văzut în multe părți Și sunt doldora de cărți. Om statornic în credință Și viteaz și nărăvaș, După orice biruință Înălța câte-un lăcaș. Vreau să-mi spuneți: ce moșneag S-a făcut precum un zid, Înfruntând pe Baiazid Și lăsându-l fără steag? El prea mult nu a domnit, Doar o pohtă a pohtit
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
dintre rugăciune și crimă. În fața ei poți urî ca și cum te-ai ruga. ― Înțelegi, așadar, de ce m-am temut de ei. ― Înțeleg foarte bine. Dar teama nu scuză orice. ― Ce simplu e s-o spui! Aș fi vrut să te văd viteaz după ce le-ai suportat ochii. ― I-am suportat. E adevărat, nu la tribunal. ― Dar unde? ― Eu sunt cineva fără importanță. Tu ești Galileo Galilei. ― Inchizitorii nu s-ar fi dat înapoi să dea, prin mine, un exemplu care să arate
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
arian. - Mama ta, a continuat căpetenia, chiar ea a spus că ar fi mai bine pentru poporul nostru să plătească tribut Bizanțului. Îl văd la dreapta ta pe Pietro, fiul lui Paolo, un roman, și-l mai văd pe Sundrario, viteazul comandant al armatei noastre, silit să stea în picioare printre preoți, deși are aproape vârsta mea. Așa că se pare că nu ești cel mai în măsură să spui cine în cine să aibă încredere. Adaloald s-a ridicat în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ce-și fac în el cuibul. Aici zace un trunchi de stejar, și eroul care era întemnițat în el va călări acum cu cel căruia lupul i-a mâncat mâna, cu marele rege cu un singur ochi și cu toți vitejii lui strămoși. Fie ca Heimdall să-ți întredeschidă poarta castelului său la Himinbforg! Nimeni să nu cuteze să-l tulbure pe Faroald, dar nici să-i uite numele. Iar tu, Faroald, rămâi în codrul fără de sfârșit al Walhallei și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cele trei grupuri ce se alegeau cu cele trei părți de pământ și, cu lacrimi în ochi, au însoțit al patrulea grup la hotarul patriei. A fost constrâns să plece neamul lui Gugingo, condus de Ibor și Aio, cei mai viteji dintre bărbații în floarea vârstei. Erau frați, fiii Gambarei, care se deosebea de toate celelalte femei printr-o mare iscusință și inteligență. Primul popor cu care s-au întâlnit, în pelerinajul lor de căutare a unei noi patrii au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ochii și își iau zborul, goniți de câinii sălbatici care ling sângele închegat al muribunzilor implorând ajutor și urlând de durere, erupțiile fetide provocate de pântecele celor neîngropați, înnegrite și umflate de soare. Și, așa cum se întâmplă întotdeauna, au existat viteji care au devenit fricoși din pricina unui atac de panică și lași care, cuprinși de groază, s-au transformat în eroi. Frica a fost sora tuturor, dar noi am reușit s-o ascundem în spatele mândriei și al curajului. Am ieșit învingători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]