4,110 matches
-
prin păienjenișul de vremi ce s-au destrămat ca un fum. Amintirile sunt spirit și gând, și simțire, cenușă a sentimentelor trecute; le purtăm în suflet peste timp și vremi, ne bucură sau ne întristează, învăluindu-ne în parfumul și vraja lor. Ele sunt o prețioasă avuție pe care fiecare om o păstrează în cele mai tainice ascunzișuri ale minții, bine ferecate și păzite. Pot fi amintirile furate sau pierdute? Furate, nu! Pierdute, da! Cei ce le lasă de izbeliște în
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
sale de a semnifica, omul făurește din elementele materiale - piatră, culoare, sunet, literă scrisă, realități noi inexistente înaintea apariției sale pe pământ - operele de arta. Împreună cu alte unelte ale spiritului, finul bisturiu disociativ al științei, flacăra de sudură a filosofiei, vraja artei ne-a făcut să urcăm de-a lungul mileniilor de la ființa abia iesită din vălmășagul instinctelor biologice, la omul veacului nostru. O anumită sclipire a culorilor, o anumită ritmare a formelor materiale, o anumită armonizare a acestor vibrații ale
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
5 5 5 = 5 Soluția : (5 x 5 +5) / 5 = 6 În cadrul orelor de compunere se depistează în primul rând potențialul creativ al elevilor, raportul dintre muncă și rezultate. Exemple de exerciții: 1. Alcătuiți scurte texte cu cuvintele: jar, chemare, vraja, cupă; 2. Alcătuiți propoziții în care toate cuvintele să înceapă cu aceeași literă 3. Cu ce se aseamănă un pom? 4. Cum poate fi adaptată pentru alte întrebuințări a cană? Un penar? O tavă? 5. Cum ar putea omul să
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
omul de la calea cea adevărată. În momentul în care a omul a ajuns la o anumită problemă se duce la un vrăjitor pentru a o rezolva, deoarece în subconștientul său a rămas informația că în un anumit film în urma unei vrăji s a rezolvat problema. Mesajul cel care nu se spune dar iese din context. Unul dintre aceste mesaje este că civilizațiile extratereste sunt civilizații distructive ce vor rău omenirii și trebuie cineva să se înarmeze pentru a putea lupta cu
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
o efigie a regelui, era și mai sigur că existența sa va continua veșnic. De aceea, sculptorii cizelau un por‑ tret al regelui într‑un granit tare și neperisabil. Apoi era așezat în mormânt unde nimeni nu îl vedea pentru ca vraja sa să‑și poată face efectul și să ajute sufletul să rămână viu în această imagine. Egiptenii îl numeau uneori pe sculptor cel care menține în viață. Inițial, aceste ritualuri erau rezervate rege‑ lui dar nobilii de la curte au avut
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
fi cântat. A fost și ineditul la mijloc... Sigur, nu știu cum s-a întâmplat, dar am picat pe picior greșit în Ateneu. M-a impresionat în primul rând construcția aceasta extraordinară când am văzut sala, nu știu, era așa, ca o vrajă. Și din momentul acela, eu care aveam un contact cu muzica, mi-am spus că numai aceasta va fi, că s-a terminat cu celelalte. Și am început să studiez foarte asiduu și așa am ajuns la marea muzică. Spre
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
la Piatra Neamț, am făcut o călătorie pe urmele sale, 59 întâlnind lacul, codrul, casa... Pătrunzându-mă de ele, citindu-i și recitindu-i necontenit versurile, am ajuns, treptat-treptat, să mă întreb: oare care o fi Chipul poetului? În ce respiră vraja acelor lumini care vin, tot vin din adâncuri, cuprinzându-ne suflet și fire? De Ia ce ați pornit descifrarea acestui Chip? Nu v-a fost teamă de vastitatea teritoriilor ce trebuiau investigate? Că veți deforma imaginea celor ce l-au
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
zile îndelungate, sănătate și să vă avem cât mai mult în spațiul culturii române! Vă mulțumesc și pentru revistă, văd că arată foarte bine. Noi vă mulțumim și cu îngăduința dumneavoastră o să vă mai vizităm. Vă aștept! 117 DANUȚ MANEA: Vraja muzicii de cameră Dănuț Manea ești violina I în Cvartetul „Gaudeamus” al Conservatorului „George Enescu“ din Iași. Când a luat ființă formația și cine sunt ceilalți componenți ai ei? În formula actuală suntem din 1986, dar de constituit ne am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Ioniță, folkist: Sunt un om pur și simplu!.........................107 Ion Tudor Iovian, poet: Dacă ai răbdare să crezi în steaua ta, nu se poate să nu răzbești....................................... ...................110 Ion Irimescu, sculptor: Îmi omor timpul cu prostioare.........112 Danuț Manea, violist: Vraja muzicii de cameră..................... 117 Doina Melinte, atletă: Îmi lipsește doar Coronița de Mălin...119 Ioan Mitrea, istoric: Mă străduiesc, cu fiecare zi, să mai recuperez din datoriile față de semeni..............................122 Gheorghe Neagu, profesor: Mă obsedează de o viață versul lui
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
fi cântat. A fost și ineditul la mijloc... Sigur, nu știu cum s-a întâmplat, dar am picat pe picior greșit în Ateneu. M-a impresionat în primul rând construcția aceasta extraordinară când am văzut sala, nu știu, era așa, ca o vrajă. Și din momentul acela, eu care aveam un contact cu muzica, mi-am spus că numai aceasta va fi, că s-a terminat cu celelalte. Și am început să studiez foarte asiduu și așa am ajuns la marea muzică. Spre
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
la Piatra Neamț, am făcut o călătorie pe urmele sale, 59 întâlnind lacul, codrul, casa... Pătrunzându-mă de ele, citindu-i și recitindu-i necontenit versurile, am ajuns, treptat-treptat, să mă întreb: oare care o fi Chipul poetului? În ce respiră vraja acelor lumini care vin, tot vin din adâncuri, cuprinzându-ne suflet și fire? De Ia ce ați pornit descifrarea acestui Chip? Nu v-a fost teamă de vastitatea teritoriilor ce trebuiau investigate? Că veți deforma imaginea celor ce l-au
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
zile îndelungate, sănătate și să vă avem cât mai mult în spațiul culturii române! Vă mulțumesc și pentru revistă, văd că arată foarte bine. Noi vă mulțumim și cu îngăduința dumneavoastră o să vă mai vizităm. Vă aștept! 117 DANUȚ MANEA: Vraja muzicii de cameră Dănuț Manea ești violina I în Cvartetul „Gaudeamus” al Conservatorului „George Enescu“ din Iași. Când a luat ființă formația și cine sunt ceilalți componenți ai ei? În formula actuală suntem din 1986, dar de constituit ne am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Ioniță, folkist: Sunt un om pur și simplu!.........................107 Ion Tudor Iovian, poet: Dacă ai răbdare să crezi în steaua ta, nu se poate să nu răzbești....................................... ...................110 Ion Irimescu, sculptor: Îmi omor timpul cu prostioare.........112 Danuț Manea, violist: Vraja muzicii de cameră..................... 117 Doina Melinte, atletă: Îmi lipsește doar Coronița de Mălin...119 Ioan Mitrea, istoric: Mă străduiesc, cu fiecare zi, să mai recuperez din datoriile față de semeni..............................122 Gheorghe Neagu, profesor: Mă obsedează de o viață versul lui
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
de oameni, popoare întregi și omenirea toată nu este banala prostie pe care o poți întâlni la colț de stradă, ci prostia ca încremenire în proiect. Prostia aceasta se poate lua, se poate transmite, ea poate fanatiza oameni, îi poate vrăji, în numele ei se poate tortura și ucide, din cauza ei se pot declanșa războaie. Prostia ca încremenire în proiect este prostia care face istorie și care explică bună parte din istoria noastră. Prostia ca încremenire în proiect se naște deci în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
fi aflat. Stelele nemuritoare, planetele rătăcitoare, schimbătoarea Lună, arată în noaptea nașterii soarta care îl așteaptă pe fiecare prunc. Trebuia însă pricepere pentru a cunoaște de la început cursul vieții acestuia. Intotdeauna cerul a avut de la sine întîietate asupra pământului; astfel, vraja s-a strecurat singură în sufletele celor care privesc ochii de foc din înaltul bolții albastre; profanul este cuprins imediat de respect în fața calculelor ce trebuiesc știute pentru aflarea horoscopului; teama îi stăpânește pe toți în fața infinitului, iar încrederea ajunge
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
o corespondență secretă destul de regulată s-a stabilit între pontifii egipteni, magii babilonieni și cei asirieni, adică între învățații timpului. Ce îi unea? Ce-și puteau comunica peste capul și fără știrea domnilor lor, adesea certați sau în război? Doar vraja mistică a unei științe și a unei religii contopite îi putea determina la atâta îndrăzneală și încredere. Ca și în Chaldeea, cunoașterea fenomenelor cerești făcea parte integrantă din teologie și ambele popoare aveau preoți cu misiunea strictă și exclusivă a
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
reuși intrigile ei politice împotriva Spaniei și a hughenoților. In acel timp, toate familiile bogate aveau în serviciul casei lor câte un astrolog. Peste 30.000 de oameni își câștigau pâinea și vinul făcând horoscoape, preparând filtre de dragoste, legând vrăji, fierbând ierburi otrăvitoare. Mai presus de orice imaginație se ridica însă înflăcărarea Catherinei în magia neagră. Rețetele ei otrăvitoare, aduse din patrie, erau mai teribile decât cele folosite la Paris (o lume întreagă a crezut că regina i-a cerut
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
urmărește mișcarea pe un fond reflexiv de neîndoielnică altitudine.” (Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 28) Ion Niță Nicodin Iancu și săteni Ulei pe pânză, 1973 „Acest om știa să se bucure, să creadă în vraja culorii, a nuanțelor și a liniilor care delimitau dezinvolt planuri, dar mai presus de toate știa săși asculte sufletul în care sălășluia vibrând o întreagă lume, aceea a satului său și un întreg univers spiritual.”( Ioan Meițoiu - Stare de dor
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
alta. Îndrăgostit de pământurile acelea și de ceea ce era mai mult decât o afacere, era propria casă, propria existență, Francesco te privea cu interes imediat ce simțea că nu ești un simplu trecător și te lăsai cuprins, ca și el, de vraja locului. Așa că am trecut profesionist de la moliciunea și dulceața lui Feud' O și Cantari Rosso, la prospețimea și eleganța lui Tifeo și Cantari bianco, zicea Francesco. Cel puțin astfel sunau explicațiile despre ceea ce se cheamă caracteristici organoleptice, că mie oricum
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
sub specia universalului, când uimit de dimensiunile frumuseții vizibilului, îi urmărește mișcarea pe un fond reflexiv de neîndoielnică altitudine.” (Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 28) „Acest om știa să se bucure, să creadă în vraja culorii, a nuanțelor și a liniilor care delimitau dezinvolt planuri, dar mai presus de toate știa să- și asculte sufletul în care sălășluia vibrând o întreagă lume, aceea a satului său și un întreg univers spiritual.”( Ioan Meițoiu - Stare de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
porc împodobit cu inele, cercei, brățări și flori în fața casei. Se marca astfel momentul crucial al morții Anului Vechi și al reînvierii Noului An. Faptul era însoțit și de folosirea unor părți din trupul animalului sacrificat pentru ritualuri magico-religioase (descântece, vrăji, practici divinatorii etc.). Astăzi, cei mai mulți dintre noi ne reprezentăm social porcul într-un registru pur culinar, perfect desacralizat. Porcul este valorizat exclusiv ca aliment cotidian. Mai rău, bietul animal devine și purtătorul maleficului virus AH1N1, cel care face cu putință
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Francois Laplantine, Descrierea etnografică, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 159. 28 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Cernăuți, 1903; Gh. F. Ceușanu, Superstițiile poporului român în asemănarea cu ale altor popoare vechi și nouă, București, 1914; Simeon Florea Marian, Vrăji, farmece și desfaceri. Descîntece poporane române; Artur Gorovei, Descîntecele românilor și Credințe și superstiții la poporul român; Tudor Pamfile, Mitologie românească. I. Dușmani și prieteni ai omului, 1916; Marcel Olinescu, Mitologie românească, București, 1944; I.A. Candrea, Folklorul medical român
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
trimestrul al treilea, taman prin mai, versurile lui Blaga: „ - Negrule, cireșule,/ gândul rău te-mprejmuie./ Jinduesc la taine coapte/ Guri sosite-n miez de noapte/ Om și păsări, duhuri, fluturi,/ nu așteaptă să te scuturi./ Prea ești plin de rod și vrajă,/ vine furul, puneți strajă!! (...)” E limpede coincidența. Nici că se putea o mai strașnică potrivire între realitatea din grădina învățătorului și ficțiunea artistică din creația poetului. Domnu’ Ionescu a știut dintotdeauna că toți copiii de după gard, adică din curtea școlii
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
a metamorfozelor suferite în timp. Pe un plan secund apare și ideea de destin individual și colectiv legat de timp și sărbătoare. Simion Fl. Marian este autorul unor studii de referință în cultura populară românească. Lucrarea sa, Descântece poporane române. Vrăji, farmece și desfaceri reprezintă o reeditare a lucrărilor Descântece poporane române (apărută pentru prima dată la Suceava, în 1886) și Vrăji, farmece și desfaceri (publicată în "Analele Academiei Române", Tom XV, "Memoriile Secțiunii Literare", București, 1893). O altă lucrare a lui
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sărbătoare. Simion Fl. Marian este autorul unor studii de referință în cultura populară românească. Lucrarea sa, Descântece poporane române. Vrăji, farmece și desfaceri reprezintă o reeditare a lucrărilor Descântece poporane române (apărută pentru prima dată la Suceava, în 1886) și Vrăji, farmece și desfaceri (publicată în "Analele Academiei Române", Tom XV, "Memoriile Secțiunii Literare", București, 1893). O altă lucrare a lui Pamfile , Mitologie românească, este alcătuită din trei secțiuni: Dușmani și prieteni ai omului (1916), Comorile (1916) și Pământul. După credințele poporului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]