3,844 matches
-
premiului Nobel pentru chimie, care așteptându-și calm soția în mașină, i-a venit din senin ideea rezolvării unei probleme dificile legate de fotosinteză. Cu cât notați și revedeți mai multe idei cu atât devine mai complexă și mai generoasă zestrea de informații de care dispune inconștientul. Prin combinarea acestor informații poate apare, din senin, o idee strălucită. Iluminarea se poate realiza atât în stare de relaxare, cât și în somn. (A se vedea §3.3, punctul 1.) În 1900, Edison
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
prezentate nu trebuie să se bazeze pe presupuneri neverificate. Ideile trebuie prezentate cât mai obiectiv. * onestitatea; în dialog fiecare spune întotdeauna ceea ce gândește, chiar dacă părerile sale nu coincid cu ale celorlalți. Inteligența colectivă este superioară celei individuale, în special în ceea ce privește zestrea de idei care se naște într-un timp limitat. Koinonia le permitea participanților la dialog să aibă acces la o sumă de idei comune constituite din experiențe diverse, la care individual nu ar fi avut acces. Alex Osborn și-a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
spune necazul. Partea a doua, începând cu cap. VII, când Vitoria “are într-însa știința morții lui Nechifor Lipan si crâncena durere, se văzu totuși eliberată de întuneric”; părintele Dănila îi scrie jalba către autorități; trimite fata, pe Minodora, cu zestrea la mânăstirea Văraticului, la călugărița Melania, sora mamei Vitoriei; lăsarea gospodăriei în grija lui Mitrea; pregătirea de plecare. Firul naratiunii urmeaza popasurile Vitoriei Lipan în căutarea adevărului despre barbatul ei (itinerariul se sfârșește prin găsirea rămășițelor lui Nechifor între Sabasa
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ai lor... Farfuridi: Doisprezece... Trahanache: Ai puțintică răbdare... unu, doi, cinci... șapte... zece... unsprezece. Farfuridi: Doisprezece... Trahanache: Cu Ienache Siripeanu. Brânzovenescu: Nici nu mai are drept de vot, de cât și-a măritat fata... Nu i-a dat casele de zestre? Ei? Dacă votează, merge la pușcărie onorabilul. Trahanache: Ai puțintică răbdare... Da' dacă l putem aduce să voteze cu noi? Farfuridi: Altă vorbă... Să voteze cu noi, e ușor; are procesul cu epitropia bisericii, săptămâna viitoare... dar să voteze cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
prin delegațiune. În realitate lupta nu se dedea dârză decât numai în Colegiul I și în Colegiul al 3-lea. Celelalte două colegii erau compuse din elemente prea slabe pentru ca să poată rezista. Colegiul al 2-lea era un fel de zestre guvernamentală, la fel după cum era și colegiul țărănesc. Deși opoziția de la Mazar-pașa era compusă din mai multe nuanțe politice, deși figurau în coalițiune chiar și conservatori precum Manolache Costache Epureanu, de fapt lupta se dedea între partidul conservator sau partidul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
întoarcerea acasă, eram exaltat. Am zăbovit îndelung pe podul de peste Suceava ca să privesc „trestiile de lumină”, gata să mă arunc în ele. După cîteva săptămîni i-am făcut o vizită. M-a primit într-o cameră cu multe scoarțe (probabil zestre) și m-a „tratat” cu dulceață de cireșe amare. Restul vacanței mi s-a părut extrem de scurt. M-am întors la facultate. Aproape de sfîrșitul lui octombrie a venit și ea la Iași. Avea o soră mai mare acolo, care locuia
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
știe că undeva asemenea refuzuri sînt contabilizate. Vorba „limbiotul” o aveam pregătită de dimineață, după lectura, în „Steagul roșu”, a poemului „Fiica visului de aur”: „Fiică a pămîntului nostru bun / Fiică a libertății de cuget și simțire / înflorind lada de zestre a plaiului strămoșesc, / Fiică a păcii și gîndului curat, / Fiică a dragostei sfinte de tinerețe fără bătrînețe și viață fără sfîrșit, / Fiică a visului de aur năzuind întru deplină armonie, / Fiică a istoriei unui popor iubitor de lumină și plin
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ianuarie 1989 - n.m.) rază” etc. Un „limbiot” experimentat nu-și poate îngădui asemenea naivități. El adoptă o manieră afectuoasă, pentru a umfla gogoașa laudei, muncește pentru covrig, ca în versul „Fiică a libertății de cuget și simțire înflorind lada de zestre a plaiului strămoșesc”. „Limbiotul” știe întotdeauna cam ce anume excită, umblă la cutia cu rafinamente, polemizînd nevăzut cu cei care cred altceva decît spune el. Pricepînd ce mi-a provocat vorba țîșnită la vederea sa, m-a întrebat rîzînd: „Nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
judicioasele reconstituiri ce s-au făcut cu grija de a se păstra autenticitatea, mărindu-le valoarea, sunt o dovadă a responsabilității și seriozității de care dau dovadă organele locale și cei ce se ocupă permanent de conservarea inegalabilului fond al zestrei noastre naționale. Cu aceste gânduri de Încheiere a Încercării mele stângace de a vă reda câteva impresii de concediu, Îmi revin În memorie cuvintele D-rului Petru Groza rostite Într-o ședință la Academie, cu prilejul unei comemorări a lui Traian
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din Fălticeni. Ulterior, a revenit la catedra de l. română a Institutului de Învățământ Superior din Suceava. 543 jamais” și răspund dorințelor D-tale cu oarecare Întârziere. M-am ocupat, În limita timpului disponibil, de problemele care te frământă, În legătură cu zestrea muzeului nostru mult așteptat și am obținut de la Muzeul de literatură română, listele alăturate, privind creațiile celor doi Beldiceni. Mata extrage ce te interesează din ele, mai bine spus, ce-ți lipsește, fiindcă toate trebuie să le avem, dar cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Iosif Vulcan, sau ceea ce numesc franțujii, cu trimitere la valorile morale ale vechii burghezii, la douceur du foyer. O femeie cu asemenea ascendențe ilustre are desigur, prin chiar educația de veche tradiție cultul valorilor spirituale, o fire personală generoasă completând zestrea necesară unei soții cu adevărat providențiale. Domnule Dimitriu, ceea ce nu mă bucură din scrisoarea dvs. este precizarea că nu aveți certitudine asupra publicării Orașului muzelor. Eu am crezut tot timpul că aveți o Înțelegere tot cu editorul Lovineștilor, și cartea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
desen, fiul dascălului Vasile Orac de la biserica Sfântul Ilie. Lutier, poet, compozitor, stenograf, cercetător al trecutului cultural din orașul natal. Ocupă catedra de Desen la Liceul Internat din Iași. Iubitor de cultură, a luptat temeinic pentru a pune În valoare zestrea spirituală a orașului natal și din alte zone ale țării. S-a stins la Iași În plină putere de creație, fiind Înmormântat la Fălticeni. 239 E vorba de jurământul recruților de la regimentul local, care pentru a da mai mult fast
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
luat și l-am dus la „Galerie”. Se poate și să mă Înșel. 297 Într-adevăr, poetul George Tutoveanu se afla la Fălticeni prin 1902. A locuit o perioadă la prietenul său M. Sadoveanu pe Ulița Rădășenilor (În casa de zestre a Ecaterinei BÎlu); la vila Arhipescu, pe str. ștefan cel Mare, mai sus de casa Vasile Ciurea și la Tinca Statilescu, pe str. Română, unde a funcționat primul cenaclu literar fălticenean. 792 văd pe urmă ce mai pot căpăta. Cele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pună sub „firma” sa. Treci peste răuvoitorii de acum! Câinii latră, caravana trece. Ai muncit prea mult și cu succes, dragă domnule Dimitriu, ca să nu ți se recunoască meritele. Ești omul providențial al orașului Flt. și păstrătorul pentru urmași ai zestrei lui culturale. Mergi Înainte, Însă cu cruțarea sănătății! Pe Horia Lovinescu l-am atacat În scris (...). Am trimis un memoriu și Președintelui Consiliului Comunal Flt., rugându-l să pună În buget o sumă pt. scopuri culturale și publicații. Asta ca
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Tempeanu, am mai rezistat până În primăvara lui 1975, după care am plecat la Suceava, la Muzeul Județean. 604 Un grup de vizitatori din conducerea treburilor culturale ale Jud. Buzău a rămas foarte plăcut impresionat de organizarea „Galeriei”, de ghidaje, de zestrea adunată, de cercetarea științifică ce se desfășura intens. Însuși președintele Comitetului Județean de Cultură de acolo, mi-a propus să vin la ei. Bine Înțeles, nu puteam accepta dintr-o dată. Aveam familie, era departe, o lume necunoscută. Totuși, mă zbăteam
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Emil Satco, Biblioteca Bucovinei I.C.Sbiera, Suceava, 2004. 6. Muzeograf la Complexul muzeal Fălticeni (1971-1975). 7. Ctitor al « Galeriei oamenilor de seamă », in casa donată de frații scriitori Vasile și Horia Lovinescu (16 iunie 1972). 1058 8. Cercetatea exhaustivă a zestrei culturale fălticenene, valorificată În volumele tipărite. 9. Secretar de redacție la revista « Pagini bucovinene ». 10. Membru În colegiul de redacție al revistelor « Pagini bucovinene », « SUCEAVA-Anuarul Muzeului Județean », « Țara fagilor », Suceava. 11. Preocupări temeinice de genealogie, remarcate În scris de acad.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Suceava, mai 2001. 7. Premiul pentru istorie literară, anul 2001, pentru volumul Lovineștii, Ed. Spiru Haret, Iași, 2001, Societatea Scriitorilor Bucovineni, Suceava, 22 martie 2002. 8. Premiul Opera Omnia pentru activitatea laborioasă de valorificare a inestimabilelor fonduri de documentare din zestrea culturală a municipiului Fălticeni, 11 iunie, 2003. 9. Membru al Societății de științe Filologice din R.S.România - Filiala Suceava, secția Literatura română, 1982. 10. Diplomă de excelență, cu ocazia aniversării a 65 de ani de la Înființarea la Cernăuți a Societății
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
bătrânică pe care o cunoșteam încă de când era tânără. Printre altele mi-a povestit din viața ei de călugăriță la mânăstirea Adormirea Maicii Domnului din comuna Tudor Vladimirescu Tecuci. Cum cele 300 de maici și surori și-au adus toată zestrea de la părinți acolo, cum și-au strămutat și pământurile la mânăstire prin schimb cu alți proprietari din satele lor și cum cu mâinile lor au zidit acea mânăstire și chiliile ei. în anul 1956, mânăstirea a fost desființată, iar maicile
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ce n-a fost să fie a ta./ Te Îmbracă În giulgiul purpuriu de rodie,/ și-apoi Îți mai suge puțin sânge,/ Îți mai cârpește o palmă”. Halucinantă concretețe: „Când tocmai am Împlinit treizeci de ani/ aveam În spate o zestre frumușică de morți/ și Între patru pereți mă Împiedicam zilnic/ de un geamantan cu prieteni plecați”. Iluziile au acea specifică diafanitate otrăvită a macabrului inevitabil: „Apoi Îți scoteai singură câte un ochi și Îl puneai alături./ Pentru zilele În care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pragul unei călătorii de „recuperare” retrospectivă, Împreună cu o echipă de filmare germană, spre malul Nistrului unde Începuse, În 1941, odiseea Transnistria. Când am revenit la New York era Pesahul pe care, de obicei, cam uit să-l onorez. Am redeschis volumul Zestrea de aur. Fotografia de pe contracopertă readucea, În careul de zid al cărămizilor, același chip, cu zâmbetul abia schițat, aceeași privire țintind departele inaccesibil, dar și altă vârstă. Dedicația datată 19 iulie 2002 (ziua unei aniversări pe care, iată, nu o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
același chip, cu zâmbetul abia schițat, aceeași privire țintind departele inaccesibil, dar și altă vârstă. Dedicația datată 19 iulie 2002 (ziua unei aniversări pe care, iată, nu o uitase) Își multiplica, acum, Înțelesurile: „Celei și lui Norman Manea, această drăgălașă zestre de care am scăpat. Cu dragoste, o dragoste care ar vrea să vă dea forța (a câta oară, Doamne!) de-a trece peste 11 septembrie”. Nu am regăsit imediat scrisorile de la Madi, dar poemul-scrisoare intitulat Mynheer se afla În sumarul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
vanitățile, la mijlocul ludic Între bine și rău, În fumul de tămâie vandabilă. Aveam să ajung, În orele următoare, la ultimele versuri: „Mă grăbesc Înspre moarte”, șoptea Poeta. „Mă grăbesc Înspre moarte/ fără un Înțeles anume, fără rochie de mireasă, fără zestrea de aur. Fără mine./ Mă grăbesc senină/ și amară/ de-a latul patriei./ Parcă ar fi fost mâine.” Era chiar mâine, iată. Excesivă În toate, Madi se grăbise. * Prietenul ei Mynheer avea să revină, adesea, În zilele următoare, la codificata
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
altă alungare, o altă palmă” a cotidianului? „E obiceiul acestui ciudat teritoriu al sinelui/ să se-ngrijească de niciodată ultimul drum”, Îmi repeta Poeta. Niciodată ultimul, Într-adevăr, pentru cei aleși de destin. Nu, al Marianei Marin nu era ultimul. Zestrea ei nu ruginește. New York, ianuarie 2004 (Familia, nr. 4/2004) Înainte și dupătc "Înainte și după" „Virgil Duda este unul dintre cei mai buni romancieri ai noștri”, scria Paul Georgescu, el Însuși un extraordinar om de litere, critic și prozator
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Legiune. Preot Ion Sabău” în afara celor arătate cu privire la presa legionară, tot sub coordonarea și impulsionarea lui Nicolae Petrașcu s-a început și finalizat, în cele patru luni și jumătate, tipărirea cărților legionare scrise până la acea data, ceea ce a format o zestre neprețuită pentru fiecare din legionari în prigoana lui Antonescu și apoi în nesfârșita prigoană comunistă. Tot în sarcina lui era și întreținerea legăturilor cu organizațiile naționaliste din statele prietene. Astfel în 2 noiembrie 1940 îl găsim în fruntea unei delegații
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
aveau nevoie de un moment de reculegere, după jertfele din timpul războiului, când Siguranța română îi trimetea pe front cu consemnul secret să nu se mai întoarcă, cu jertfele dintre cei parașutați sau infiltrați în spatele frontului de vest și cu „zestrea” antonesciană din închisori, făcută cadou comuniștilor de către partidele istorice. Și totuși legionarii, cu buna lor credință față de neam și țară și cu socoteala foarte simplă că din două rele alegi pe cel mai mic, le-au susținut „istoricilor” manifestația de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]