6,121 matches
-
a avea o reputație pătată din cauza zvonurilor. De altfel, fetele care sunt agresate în acest mod suferă deseori de depresie și de anxietate. Ceea ce o face să afirme pe Hess că este important să avem prieteni care ne sprijină când zvonurile ne copleșesc. Este de asemenea important să evităm izolarea la serviciu. Creați-vă mai curând o coaliție de prieteni, consultați-i cu grijă din când în când și evitați să spuneți prea multe despre dumneavoastră... Pentru a încheia, să știți
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
și sunete. Acesta este unul din principiile războiului psihotronic. Spălarea creierului și implantarea unui nou sistem de gândire. Este poate cea mai vasta acțiune de control mental, utilizând mijloace vaste, de la televiziune, radio, ziare, până la internet, literatură și răspândirea de zvonuri. Spălarea creierului implică „ștergerea” modului de gândire vechi și impunerea unui nou sistem de valori. Este o acțiune de durată, planificată pe perioade mari de timp, În care modificările sunt extrem de mici, Însă se fac În timp. Aceste tehnici utilizează
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
trei sferturi de pagină grupa informațiile în jurul a două succesiuni cauzale. Mai întâi, Ucraina amenințase cu intervenția armată. Ulterior, Consiliul Național Român, echivalat în continuare cu toată "populația românească" din provincie − care, ținând cont de maniera de informare, de multitudinea zvonurilor și de tulburările politice și militare din proximitatea frontului, poate nici nu știa de existența acestuia − și-a "manifestat" (nu se știe cum) "voința de a se uni cu Țara (s.a.)". Se preciza că, în ciuda amenințării mai sus pomenite, a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
veche se unea sub același rege (s.n. C.M.)"289. Chiar repovestind unirea, autorul păstra în centrul atenției firul principal al narațiunii, care urmărea eliberarea regatului de sub ocupația străină. Retrăind parcă acele clipe de confuzie și de amestec între realitate și zvonuri, el ignora logica didactică, a expunerii în ordine cronologică, apelând la un fragment mai autentic al memoriei colective: În adevăr, la 28 noiembrie Bucovina declarase că se unește cu regatul, iar la 9 aprilie Basarabia, Republica Moldovenească, înființată conform cu ideile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
au contribuit, deopotrivă, la realizarea unui consens tacit asupra valorii comemorative a momentului 1 decembrie 1918. Din această perspectivă, alegerea noii zile naționale a României, după înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu, nu a fost surprinzătoare. Trebuie să reamintim că, în războiul zvonurilor alarmiste din decembrie 1989 ianuarie 1990, "străinii" și "pericolul" erau vocabule frecvent asociate, fie că era vorba de locuitorii de altă etnie din România, de "agenți" occidentali ori sovietici, de "teroriști" ori de posibile atacuri armate din partea țărilor vecine. Implicit
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
devină tot mai curioasă în privința modului de viață din alte țări. Iar interdicțiile nu au reușit decât să mărească admirația față de statele vest europene. Oamenii credeau că este de ajuns un semn din partea acestor țări pentru a schimba soarta Albaniei. Zvonurile căpătau dimensiuni nemaiîntâlnite. Se spunea că la vizita sa în Tirana, din 1987, Ministrul de Externe al Germaniei oferise garanții speciale că Occidentul va ajuta Albania, cu condiția ca ea să fie prima care abandona comunismul 79. Așa s-ar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
care abandona comunismul 79. Așa s-ar fi pierdut singura șansă ca Albania să fi fost și ea, o dată, "prima" între alte țări. Expunerea înregistra cu neașteptată onestitate, o stare de spirit specifică vieții în "lagărul socialist": deosebita receptivitate la zvonuri, modul în care întregul imaginar colectiv era stimulat pentru a produce o formă oarecare de speranță. Nu întâmplător, guvernanții încercau să influențeze cât mai precis circulația unor astfel de fabulații, capabile să pună în mișcare temutele mecanisme ale revoltei populare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
formă de ieșire din rutina zilnică a adulților a fost spaima, de neînțeles pentru copii: "maică-mea exagera, de acum. Se gândea că ce să facem, să ne ducem în beci, că dacă, Doamne ferește!, se întâmplă ceva [rău]. Au fost zvonuri cu apa [că este otrăvită], cu rușii [că ne atacă], cu urmărirea lui Ceaușescu. Și stăteam la televizor non-stop. [Dar] nu am văzut [nici] un soldat atunci [pe stradă], oamenii erau liniștiți" (M.L.); "eram la țară. [Pe] 21 [decembrie] noaptea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Aceste grile sînt deduse dintr-un model general bazat pe un corpus textual suficient de larg și evident perfectibil prin noi aplicații. O relație dialectică între modelele globale de descriere și lecturile concrete (modelul semiotic al narațiunii/vs/fapt divers, zvon în interacțiunea cotidiană și mass-media; modelul peircian al semnului și actualizarea sa în afiș, reclamă sau caricatură etc.) oferă pe de o parte căile intrării în textul concret, iar pe de altă parte modalitatea ameliorării instrumentelor analitice (evident provizorii și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
scientizării procedurilor de selecție/circumscriere a corpusului, precum și a identificarii calităților formale ale semnificanților mesajelor. Plusul de diferențiere (de sorginte saussuriană) este cu certitudine un cîștig în plan metodologic și didactic permițînd vizualizarea frapantă (în alb/negru) a afișelor, titlurilor, zvonurilor, deși funcționarea reală in vitro preferă griurile, vagul. Creșterea epistemologică (descoperirea legilor necesare) se cere dublată de un versant praxiologic: "conceperea de acțiuni inteligente, construirea de cunoștințe active care să ne permită să înțelegem întrucîtva ireductibila complexitate a lumii; nu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mediilor electronice. În ceea ce privește mesajul mediatic, trebuie menționat faptul că bine cunoscutul principiu grician al cooperării cu maximele cantității, calității, manierei și pertinenței informației a fost sistematic transgresat; principiul calității (al informației veridice, verificate prin încrucișarea surselor) a fost înlocuit de zvonuri, atacuri la persoană, știri catastrofice și paralogisme blamate de retorica antică și modernă, (argumente ad hominem, petitio principii, argumente ad populum ca în presa naționalist-extremistă). Principiul pertinenței este adesea sabotat mai ales în interviuri (ignoratio elenchi ignorarea întrebării în dialogurile
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cenzură și autocenzură (pozitivă what to say și negativă what not to say, practicată din anul 1947) Cenzura a creat trei universuri informaționale: i) cel oficial vizînd manipularea și disimularea în scop partinic; ii) cel neoficial la nivelul interpersonal al zvonului și iii) cel construit pe baza sistemului mediatic occidental (posturile de radio "Vocea Americii" și "Europa Liberă", dar și televiziunea "fără frontiere" a perioadei 1987-1989 bulgară în sud, iugoslavă în vest, ungară în vest etc. * la explozia subiectivității și chiar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
arcași; Herodot și Titu-Liviu peste pedestrași; Hipocrat conducea dragonii"276 și oastea Modernilor, "unde fiecare răcan pretindea să fie căpetenie (...) de la Tasso și Milton, la Dryden și Withers"277. Vor interveni în deciderea sorților de izbândă divinitățile protectoare (prin mijlocirea Zvonului, aici un semizeu "pentru care ușile erau deschise pretutindeni"), invocate de participanți, dar și îngrijorate foarte că "o sângeroasă luptă ar fi pe cale să izbucnească între două oștiri alcătuite din făpturi Antice și Moderne, denumite cărți (s.n.)". Proorocirile îi aparțin
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
text sacru, cum e Biblia; un fapt real, cum e afacerea Rosenberg pentru romanul la care am mai făcut aluzie; o știre senzațională investigată de un ziarist, de pildă în Despre dragoste și alți demoni a lui Márquez sau un zvon, în Cronica unei morți anunțate; convenția manuscrisului găsit, exploatată de Umberto Eco în Numele trandafirului sau chiar o operă literară suficient de binecunoscută pentru ca ecourile ei să se facă auzite în textul care o preia, în cazul lui Michel Tournier, Vineri
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Fiecare își are aici, în mănăstire, penitența ei, felul ei de a-și dobândi mântuirea veșnică. Mie mi-a fost dată aceasta de a scrie povești: e grea, foarte grea. Afară e vreme însorită de vară, din vale îmi vine zvon de glasuri și plescăit de apă; chilia mea e sus, și de la ferestruie văd un cot al râului și tineri țărani despuiați" sau, pe măsură ce înaintăm în poveste, "Carte, cărticică, a venit seara, am început să scriu mai ușor, râul nu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lipsa din magazine a produselor strict necesare. Temelia documentară este vizibilă și în această problemă, făcând din acest roman un document al epocii respective. Lumea "dă buzna", "se așează la cozi", pentru că "se dă" ceva greu de găsit altminteri. Circulă zvonuri, nimeni nu știe niciodată cu precizie ce se dă, se proliferează un cult al secretului prin care oamenii sunt ținuți sub control. Neștiința este simptomatică. Nimeni nu știe ce urmează să se dea la magazin, așa cum nimeni nu știe nici
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a obține o porție în plus ori ceva din pachetul lui Cezar Markovici, îmbrăcămintea îl preocupă în sensul că trebuie să aleagă între pâslari și bocanci (deși ambele perechi îi sunt necesare), iar altă dată se revoltă când se aude zvonul că le vor fi luate cămășile. Grija pentru confort pe care o manifestă Ivan Denisovici (ca și ceilalți deținuți, de altfel) este adusă la dimensiuni parodice, de vreme ce aceasta este echivalentă cu a evita carcera, a-și procura tutun ori a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Galați, Sulina”. Pentru obținerea datelor asupra lor au fost însărcinați „James Cristea și Fleichman de la Legația SUA”. William E. Scotten îl „însărcinează” pe Frank E. Stevens, ziarist american și corespondent al agenției United Press Association (U.P.A.), cu verificarea unor „zvonuri relativ la remanierea guvernului român (noiembrie 1941). Rezultatul verificării a fost consfințit într-un Raport care a fost transmis la Washington. Frank E. Stevens era cunoscut la acea dată ca agent al serviciilor de informații americane, iar principalul domeniu de acțiune
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
frontului invizibil”. Eficacitatea lui este dată de impactul asupra cetățenilor români. Obiectivul urmărit era de a ține populația într-o continuă agitație și incertitudine. Pe lângă cele clasice, în 1941, oficinele de specialitate maghiare adoptă un „nou sistem de răspândire a zvonurilor, a știrilor alarmiste”. Căutau să „strecoare” și să inducă în opinia publică ideea că marea majoritatea a zvonurilor proveneau din surse germane. În acest scop, foarte des, în dialogurile provocate, agenții maghiari recurgeau la expresia „am auzit un ofițer german
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
într-o continuă agitație și incertitudine. Pe lângă cele clasice, în 1941, oficinele de specialitate maghiare adoptă un „nou sistem de răspândire a zvonurilor, a știrilor alarmiste”. Căutau să „strecoare” și să inducă în opinia publică ideea că marea majoritatea a zvonurilor proveneau din surse germane. În acest scop, foarte des, în dialogurile provocate, agenții maghiari recurgeau la expresia „am auzit un ofițer german spunând că ...”. Cum, în vara lui 1941, majoritatea ofițerilor germani veniseră în România de puțin timp și erau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
dialogurile provocate, agenții maghiari recurgeau la expresia „am auzit un ofițer german spunând că ...”. Cum, în vara lui 1941, majoritatea ofițerilor germani veniseră în România de puțin timp și erau nefamiliarizați încă cu situația ei internă, concludent era faptul că zvonurile lansate nu proveneau decât din surse maghiare. Chiar și atunci când un ofițer german lansa vreo știre falsă și aceasta provenea din sursele agenților maghiari, mulți racolați dintre șvabii maghiarizați din Banat, ce le răspândea în acel moment, faptul se petrecea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
sau care trebuia verificată se modifica întotdeauna. La 25 februarie 1941, Agentura Frontului de Sud era obligată să verifice, să confirme sau să infirme prin rezidențele și agenții săi plasați la sud de Dunăre alte informații: - dacă se adeveresc „pretinsele zvonuri” privind o pace între Italia și Grecia, prin intermediul lui von Pappen; - în cercurile militare și civile, cum este privită trecerea armatei germane prin România în Bulgaria spre Grecia; - dacă s-au luat măsuri speciale contra vreunei acțiuni germane; - dacă generalul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
nu fi murit de mâna armatei americane ci de la farmecele mamei Omida von România). Am detectat o oarecare mândrie în tonul comentatorilor, care parcă au participat ei personal la acțiune și nu vor să admită, că la o adică, asemenea zvonuri ar putea determina vreun fanatic musulman, rătăcit pe aici prin zonă, să facă o nefăcută, ca să vedem și noi pe pielea noastră cine e viteaz. Tot săptămâna asta, a apărut o știre care confirmă că americanii vor începe odată cu toamna
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cât mai repede domnule Băsescu!" Eu, nu am să adaug mai multe la dorințele poporului, mai ales că sunt pe aceeași lungime de undă cu ale mele. N-o să adaug, decât imensa mea părere de rău, că de data aceasta zvonul despre moartea capului caracatiței pedeliste, nu-i decât un zvon, și atât. Dar sperăm, sperăm în continuare, ca un zvon din acesta să devină adevăr, fiindcă întotdeauna adevărul te eliberează. Asemănări... In baie, într-un loc ferit de sub calorifer, a
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mai multe la dorințele poporului, mai ales că sunt pe aceeași lungime de undă cu ale mele. N-o să adaug, decât imensa mea părere de rău, că de data aceasta zvonul despre moartea capului caracatiței pedeliste, nu-i decât un zvon, și atât. Dar sperăm, sperăm în continuare, ca un zvon din acesta să devină adevăr, fiindcă întotdeauna adevărul te eliberează. Asemănări... In baie, într-un loc ferit de sub calorifer, a apărut pânza unui păianjen. Și în mijlocul pânzei trona însuși proprietarul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]