32,310 matches
-
și i se plânge de toate nedreptățiile Îndurate În legătură cu moștenirea lui. Judecata Începuse din vremea lui Vodă Calimah și nu se Încheiase Încă, deși trecuseră mai multe generații. Comisul Îi spune marelui boier că merge la domnie, să-i facă dreptate. Auzind povestea lui, boierul Îl Întreabă, ce va face dacă nici vodă nu-i va da dreptate? Răspunsul comisului se constituie Într-un motiv comic popular, aflat apoi În centrul narațiunii, În desfășurarea momentelor subiectului. Daca nici Voda nu-i
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Calimah și nu se Încheiase Încă, deși trecuseră mai multe generații. Comisul Îi spune marelui boier că merge la domnie, să-i facă dreptate. Auzind povestea lui, boierul Îl Întreabă, ce va face dacă nici vodă nu-i va da dreptate? Răspunsul comisului se constituie Într-un motiv comic popular, aflat apoi În centrul narațiunii, În desfășurarea momentelor subiectului. Daca nici Voda nu-i va face dreptate, atunci il va pofti, „sa-i pupe iapa nu departe de coada”. Boierul râde
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lui, boierul Îl Întreabă, ce va face dacă nici vodă nu-i va da dreptate? Răspunsul comisului se constituie Într-un motiv comic popular, aflat apoi În centrul narațiunii, În desfășurarea momentelor subiectului. Daca nici Voda nu-i va face dreptate, atunci il va pofti, „sa-i pupe iapa nu departe de coada”. Boierul râde și Închină vinul plătit de comis, după care pornește fiecare pe drumul lui. Comisul Își strânge hrisoavele și pleacă la domnie, unde este primit de Îndată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Domnitorul Îi spune comisului să se ridice și văzându-l, Își dădu seama de cum a intrat, că boierul de la han nu era nimeni altul decât Voda Mihalache Surza, domnitorul În fața căruia se afla. Cercetând cu atenție documentele, domnitorul Îi face dreptate și, amintindu-și de Întâmplarea de la han, Îl Întreabă ce ar fi făcut daca nu iar fi dat dreptatea cuvenită. Răspunsul comisului vine promt, cu aceiași nota de umor: „Eu vorba nu mi-o iau Înapoi, iapa-i peste drum
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
han nu era nimeni altul decât Voda Mihalache Surza, domnitorul În fața căruia se afla. Cercetând cu atenție documentele, domnitorul Îi face dreptate și, amintindu-și de Întâmplarea de la han, Îl Întreabă ce ar fi făcut daca nu iar fi dat dreptatea cuvenită. Răspunsul comisului vine promt, cu aceiași nota de umor: „Eu vorba nu mi-o iau Înapoi, iapa-i peste drum!”. Dând dovadă de curaj si demnitate, Vodă, om cu simțul umorului, face haz de răspuns și trimite cu Ioniță
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
taie firele de telegraf, alungă autoritățile, omoară pe boierul Miron Iuga etc. Când ajung la Împărțirea pământului, nu se mai Înțeleg, de aici caracterul neorganizat, spontan și ahotic al mișcării. Unii propun să aștepte venirea inginerilor ca să Împartă ogoarele cu dreptate, ca la carte. Părerile zboară În toate părțile. Acțiunile sunt săvârșite sub obsesia unui singur gând, răscala. Ea Începe atunci când durerile și mâniile nu mai pot fi stăpânite. Răscoala este reprimată violent, imediat, cu o rară cruzime și este condusă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de Însuși fostul avocat Baloleanu, demagog versat, pretins apărător al țăranilor până nu de mult. El Întreprinde toate acestea pentru a fi numit prefect de noua conducere politică a țării. Lupu Chirițoiu, un fel de țăran simbol, spune: „lume fără dreptate nu se poate”. Dar cuvântul lui a fost rostit În vânt. Rebreanu Își pune În valoare În aceste pagini talenul și marea capacitate de a Înfățișa forța maselor de țărani. Sunt momente când imaginile se succed, parcă impinse cu Încetinitorul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
eșuată, și apoi pentru Olga Predeleanu. Nadina este prezentată ca un proprietar nepreocupat de moșie, sub nici o formă. Ea se mulțumește, În exclusivitate doar să primească veniturile cuvenite de la arendași. (Rogojinaru, Platamonu). Spiritul ei este simbolic și sugerează lupta pentru dreptate a țăranilor asupriți. Petre Petre, ca personaj ce se detașează din masa țăranilor, este și el confuz, duios, sensibil și nestatornic În conducerea acțiunilor. Nu este capabil să Înțeleagă rostul problemelor sociale la care participă. Atenția prozatorului se Îndreaptă spre
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Un cuvânt greu de spus Îl au bătrânii și Învățătorul. În partea a doua, („Focurile”) mulțimea apare, când unită În acțiuni de protest, când dezbinată de interesele individuale. Tăria mulțimii stă În modul În care suportă reprimarea și Încrederea În dreptatea care va veni. Faptele sunt sudate, gesturile și atitudinile individuale sunt prezentate Într-o imagine de ansamblu unică În literatura română. Tradus În mai multe limbi de circulație universală, romanul „Răscoala” comunică literaturii universale un mesaj românesc impresionant. CAMIL PETRESCU
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
banală a existenței personajului. Nu avem senzația că el trăiește o dramă când jandarmul Îl caută peste tot pe Achim, pentru că l-a snopit În bătaie pe paznicul moșiei Marica, mai ales că feciorul mai mare făcuse un act de dreptate În baza legilor nescrise, ca să-l apere pe fratele lui vitreg, Nicolae. El le privește cu detașare, chiar cu o ironie ascunsă, iar În cuvintele lui se consumă mai curând un moment de meditație pe seama celui care se pripește ca
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
om cu credința că singura condiție a existenței țăranului este aceea de a-și păstra pământul În tiparele unei lumi tradiționale, iar Nicolae crede În miracolul unui altfel de sat, dovedit mai târziu un eșec. Din păcate, nici unul nu avea dreptate, dar lucrurile nu puteau fi văzute altfel atunci Depășit de evenimente, Moromete are o condiție tragică, iar moartea lui a devenit un simbol al dispariției țăranului cu proprietatea lui asupra pământului și nostalgia unei asemenea existențe. Să nu se uite
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ironice. Primind multe scrisori, Iona remarcă faptul că „scriu nenorociții, scriu”, cu speranța deșartă a naufragiatului, nădăjduind că va fi salvat de cineva: „Cât e pământul de mare, să treacă scrisoarea din mână În mână, toți or sa-ți dea dreptate, dar să intre În mare după tine - nici unul”. Finalul tabloului ilustrează o infinitate de ochi care Îl privesc, simbolizând nenăscuți asumați de chit și care1 Înspăimântă pe Iona: „Cei nenăscuți, pe care-i purta În pantece ... și acum cresc de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Își spintecă propriul abdomen, pentru a găsi În sine deplina libertate (prin moarte). „Răzbim noi cumva la lumină.” Întrerupe astfel circuitul inconștient al naturii pentru a renaște prin moarte. „Și acum, dacă stau să mă gândesc, tot eu am avut dreptate. Am pornit-o bine. Dar drumul, el a greșit-o. Trebuia s-o ia În altă parte.” Concluzii: a. În final, Iona se sinucide (gestul sinuciderii) rostind: „Răzbim noi cumva la lumină.” Această replică a dat naștere la diferite interpretări
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a adus nici un serviciu teatrului „ajuns astăzi În desăvârșită decădere”. Critica are o funcție constructivă „asupra mersului lucrurilor publice”, dacă aceasta este cinstită cu adevărat. Lipsa de profesionalism a gazetarilor, uneori chiar lipsa onestității este măsura criticii teatrale. Pe bună dreptate dramaturgul se Întreabă: „cum se face critica teatrală la noi?” Beneficiind de intrare gratuită, uneori „de câte o lojă, tot fără bani” de intrare deschisă la „toate repetițiile teatrului” și prin culise unde este „aproape cu multe ademeniri”, gazetarul devine
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
canalizează. Ea se explică În momentul istoric În care șase decenii de-a rândul a trăit autorul, cu indignare față de ceea ce a fost nedrept, contra prejudecăților inerente, comode și conservatoare care păstrau cu Îndărătnicie ceea ce era absurd, ceea ce sfida logica, dreptatea, adevărul. Revoltatul devine apostol și profet”. (1) O asemene dispoziție specifică poeziei lui Tudor Arghezi este prezentă În poezii ca: „Rugă de seară”, „Caligula”, „Testament”, „Plugule”, „Întoarcere În țărână”, „Inscripție pe o ușă”, „Inscripție pe o casă de țară”, „Flautul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
A History of Sociological Analysis, Basic Books, New York. Pop, Luana Miruna, 2003, Imagini instituționale ale tranziției, Editura Polirom, Iași. Popescu, L., 1998, Structură socială și societate civilă în România interbelică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Ralea, M., 1928, „Intelectualii și țărănimea”, Dreptatea, 9 ianuarie. Ralea, M., 1926, Introducere în sociologie, Editura Cartea Românească, București. Ralea, M., 1930, Ideea de revoluție în doctrinele socialiste. Studiu asupra evoluției tacticei revoluționare, Casa Școalelor, București.s Rădulescu-Motru, Constantin, 1904, Cultura română și politicianismul, Editura Socec, București
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
următor, când dominau copios piața comerțului cu amănuntul și adăugând la aceasta și activele rezultate din timida privatizare care începuse, statul tot continua să dețină 89% din totalul mijloacelor fixe. Nici Schumpeter și nici Kornai nu par să fi avut dreptate. Libera inițiativă a creat într-un ritm extraordinar de rapid o clasă de comercianți, o clasă de oameni net mai înstăriți decât restul populației (în 1995, veniturile medii ale unei gospodării de patroni erau aproape duble față de cele ale unei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ca întreg, printr-un proces complex de transformare economică și socială” (Midgley, 1995, p. 26). Pentru Samuel Huntington, țelul, dezvoltării îl reprezintă Buna Societate (Good Society), care poate fi înfăptuită prin atingerea următoarelor obiective majore: bogăție (realizabilă prin creșterea economică), dreptate (prin distribuția echitabilă a veniturilor), democrație (prin participare), ordine (prin coeziune și solidaritate), armonie (prin independența și suveranitatea țării). Alte abordări asupra dezvoltării sociale consideră că aceasta este rezultatul competiției între state, efectul conjugat al interacțiunilor internaționale, al evoluției sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost provocat de jidanii lumii întregi. Luptați contra provocatorilor de războaie !"; "Armatele română și germană nu vin pentru a se răsbuna pe populație. Ele luptă pentru distrugerea comunismului și cahalului jidovesc"; "Domnia jidanilor și a străinilor s'a sfârșit. Soarele dreptății românești din nou a răsărit"; Cine luptă pentru comunism, luptă pentru subjugarea tuturor popoarelor de către comuniști și jidani"; "Comuniștii și jidanii v'au luat pământurile, casele, vitele și recoltele voastre. Armatele română și germană vin să vă dea înapoi avuturile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
satelor s'au constatat grave fricțiuni între populația creștină și evrei, între oamenii regimului sovietic și regimul românesc. Intrigi, ură și patimi, manifestate prin crimă și execuții făcute chiar de populația locală. Sunt sate unde populația și-a făcut singură dreptate, pedepsind cu moartea pe cei vinovați sau numai acuzați de o vină oarecare fictivă, răzbunându-se. În unele sate populația românească a arestat pe conducătorii care au oprimat-o sub regimul sovietic și i-a predat posturilor de jandarmi. Unele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de muncă obligatorie prin tabele, a fost luată dintr-un dublu interes: a). Pentru a stăvili multiplele și repetatele cereri neîntemeiate, pe cari le făceau unii dintre evrei, solicitând scutirea de m.o.; b). Pentru a stabili un principiu de dreptate pentru evrei, cari prestează muncă obligatorie în detașamente exterioare mai mult de un an de zile, departe de căminul lor și cari din lipsă de înlocuitori, trebuiau să presteze acolo munca în continuare, în care timp ceilalți repartizați numai în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
respectiva întrebare. Așa cum preciza același Dumitru Muster, „ipoteza este o legătură, o conexiune, o corelație între faptele observate în procesele educative și pentru care trebuie să se caute confirmarea; ipoteza este, în fond, începutul de dezlegare a unei probleme”. Au dreptate cei care spun că o problemă bine formulată este pe jumătate rezolvată! Nu întodeauna ipoteza „sare în ochi”, nu mereu se conturează fără efort în fața cercetătorului. Se întîmplă ca acesta să sesizeze existența unei probleme, să reușească s-o și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și Dominioanele Britanice. Așa cum avea să precizeze mai tîrziu Averell Harriman, "într-un cuvînt, revendicările teritoriale sovietice nu fuseseră respinse, ci doar amînate"137. Întrucît sovieticii nu recunoscuseră nicidecum cedarea Basarabiei României, Stalin continua s-o revendice. Sesizînd, pe bună dreptate, că britanicii nu sînt atît de legați de o interpretare textuală a Chartei Atlanticului precum americanii, Molotov a relansat aceste pretenții teritoriale asupra Basarabiei și Bucovinei de Nord la convorbirea avută cu Eden, din mai 1942. Molotov a propus ca
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
străinătate. Cînd arestările s-au întețit, cîțiva membri ai Partidului Național-Țărănesc au încercat să plece ilegal din România. Aceștia au fost arestați, împreună cu Maniu, pe 14 iulie. Guvernul Groza i-a etichetat imediat drept trădători. Guvernul a închis ziarul partidului, "Dreptatea", iar pe 30 iulie, Consiliul de Miniștri a scos partidul în ilegalitate. Cei arestați aveau să fie judecați pentru conspirație în vederea răsturnării guvernului 383. Frustrarea a ajuns, în cele din urmă, la Legația americană din București. Rudolph Schoenfeld, care, pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
omului în alte țări. Argumentul consta în aceea că toate țările au sarcina de a le garanta cetățenilor lor drepturile omului. Dar cînd "guvernul este el însuși autorul încălcărilor, victima nu are altă alternativă decît aceea de a-și căuta dreptate în afara granițelor"1841. Comisia lui Fraser a susținut mai mult de 150 de audieri în următorii cinci ani, la care au pledat 500 de vorbitori. Accentul s-a pus pe țările care se făceau vinovate de încălcări "grosolane" ale drepturilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]