33,104 matches
-
agresivitatea, mai degrabă o intensifică, fapt observat în special la copii. Experimentele din laborator arată că după ce au administrat șocuri electrice complicelui experimentatorului care-i insultaseră, indivizii devin și mai ostili față de provocator. Într-adevăr, după ce individul și-a manifestat violența, el retrăiește experiența subiectivă a unui conflict interior ce se duce între normele sale morale și consecințele imediate ale actelor sale (disonanță cognitivă), mai ales dacă victima este inocentă. Pentru a reduce conflictul și a rezolva problema morală, individul își
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
constituie bazele acestei mentalități sociale. Urmărind aceeași logică, copiii sunt pedepsiți dacă comit o greșeală, delicvenții sunt condamnați de la vârste din ce în ce mai fragede la pedepse din ce în ce mai grave. Executarea criminalilor minori nu mai scandalizează pe nimeni. Dar care sunt consecințele ? Agresivitatea sau violența scad în aceste condiții? În realitatea cotidiană, proverbele, simțul comun, regulile își pierd semnificația în funcție de contextul aplicării lor. Prin definiție, pedeapsa este o tehnică folosită pentru a modifica un comportament. Pedepsirea unui copil vizează inhibarea comportamentului pentru care este pedepsit
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Rezultatele constatate nu sunt afectate de alți factori ai agresivității (situația economică și socială; Arcus, 2002). Chiar dacă atacurile din școli pot avea multiple alte explicații, folosirea pedepselor corporale în educarea și formarea adolescenților contribuie la creșterea probabilității acestui gen de violență. Teoriile clasice ale învățării susțin că copilul învață doar prin experiență directă și în funcție de recompensele și pedepsele pe care le primește ca urmare a ceea ce face. O serie de experimente realizate de Bandura și colegii săi arată că copiii însușesc
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fost crescut într-un mediu abuziv reduce inhibiția față de folosirea agresivității. Ce se întâmplă cu adulții? În mai toate sistemele juridice actuale, pedepsele cele mai grave sunt folosite pentru a-i convinge pe criminali să nu mai comită acte de violență și pentru a-i determina și pe alții să le evite. Dar oare aceste amenințări implicite sau explicite au vreun efect asupra recidiviștilor sau asupra frecvenței actelor criminale? Se gândesc oare oamenii, înainte de a comite un act de violență, la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de violență și pentru a-i determina și pe alții să le evite. Dar oare aceste amenințări implicite sau explicite au vreun efect asupra recidiviștilor sau asupra frecvenței actelor criminale? Se gândesc oare oamenii, înainte de a comite un act de violență, la eventualele pedepse? Poate doar atunci când pedeapsa este percepută ca fiind imediată și sigură, ea funcționează ca element ce poate schimba o hotărâre. Dar acest lucru se întâmplă foarte rar în viața reală. În sistemele juridice actuale pedeapsa este aplicată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pedeapsa cu moartea; Archer și Gardner, 1984). Pedepsele moderate, ferme și sistematic aplicate pot totuși avea un efect preventiv asupra adulților. Departamentul de poliție din Minneapolis (Minnesota) a cerut polițiștilor să intervină, timp de șase luni, în toate cazurile de violență domestică în trei feluri diferite: să dea sfaturi celor implicați, să-i ceară agresorului să părăsească casa pentru 8 ore sau să-i oprească manifestările agresive. Analiza minuțioasă a rapoartelor a arătat că în toată această perioadă 19 % dintre agresori
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dezorganizare a personalității și la formarea ostilității și a agresivității. Părinții care adoptă practici disciplinare negative o fac pentru că de cele mai multe ori nu cunosc alte practici disciplinare. Factorii socio-economici pot cauza de asemenea atitudini de neglijență, de maltratare și de violență din partea părinților. De aceea o metodă de prevenire și de intervenție nu poate fi eficientă decât dacă permite o intervenție precoce, susținută și aplicată la toate nivelurile mediului social în care copilul evoluează. Practicile școlare influențează și ele comportamentul social
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
din punct de vedere social în afara normei, fiind astfel pasibile de sancțiune, mesajul transmis de mijloacele media contrazice în totalitate norma socială. Cea mai dramatică influență a societății asupra comportamentelor agresive o reprezintă influența exersată de către agresivitatea instituționalizată. Percepția impactului violenței depinde de puterea coercitivă pe care actorii sociali o impun unul altuia. Instituțiile sociale și birocrația produc anumite acte de violență care devin, în timp, acceptabile fără ca agenții acestor instituții să conștientizeze ceea ce se întâmplă. Indivizii naivi, dar normali din
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
socială. Cea mai dramatică influență a societății asupra comportamentelor agresive o reprezintă influența exersată de către agresivitatea instituționalizată. Percepția impactului violenței depinde de puterea coercitivă pe care actorii sociali o impun unul altuia. Instituțiile sociale și birocrația produc anumite acte de violență care devin, în timp, acceptabile fără ca agenții acestor instituții să conștientizeze ceea ce se întâmplă. Indivizii naivi, dar normali din punct de vedere moral, integrează aceste norme, lăsându-se ulterior influențate de către ele. Comportamentele violente care au la început cauze externe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
22, 28, 104-106 Trans-sexual 105, 106 Trăire personală 33 V Valoare afectivă 23 instrumentală 23 Variabilă dependentă 154 independentă 154 moderatoare 31 Victimă 12, 14, 17, 27, 58-60, 193, 199, 204 pasivă 77, 171 provocatoare 77 Viol 15, 68, 174 Violență 14 domestică 203 împotriva femeilor 68 instituțională 89 mediatizată 81, 82, 84, 193-198 sportivă 186-193 Viziune negativă asupra lumii 193 COMPORTAMENTUL AGRESIV 2 1 Agresivitatea: un comportament social specific omului? De ce este omul agresiv? În ce împrejurări devin indivizii agresivi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu propriul copil, să ne considere un prieten și nu un dușman care îi vrea răul. Ideal este să fim câte puțin din fiecare tip de părinte și să-i arătăm dragostea așa cum putem mai bine, fără a ajunge la violență fizică sau la un răsfăț exagerat. Acest lucru presupune transpunerea fiecăruia în ipostaza unui părinte apropiat și deschis față de copilul său, care să reflecte la dorințele acestuia și să-i înțeleagă nemulțumirile, care să-l ajute când este nelămurit și
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
e... necesitate. Pentru cine? Iluzia că societatea trebuie o altă idee fixă (!) să fie guvernată de către establishment-ul social-politic este o strategie a discursurilor moderne despre Politică, unde partidele (de conducere și de opoziție) își împart guvernarea modernă, criminalitatea și violența ce derivă din aceasta. Ori de câte ori sistemul politic deraiază sau iese din matca lui social-politică precum un râu, avem clasicele violențe între civili sau noua idee despre război: Războiul nu e război până când frații nu se ucid între ei! spunea un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o strategie a discursurilor moderne despre Politică, unde partidele (de conducere și de opoziție) își împart guvernarea modernă, criminalitatea și violența ce derivă din aceasta. Ori de câte ori sistemul politic deraiază sau iese din matca lui social-politică precum un râu, avem clasicele violențe între civili sau noua idee despre război: Războiul nu e război până când frații nu se ucid între ei! spunea un personaj din filmul Underground al lui Kusturica. Războaiele civile ar fi bine să le înțelegem ca expresii extreme ale raporturilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și distruge potențialul uman. Principiul puterii, în forma lui occidentală, este profund impregnat în mentalitatea omului modern. Puterea nu este obiect, nu este privilegiu, ea este exercițiu și control, drept pozitiv, iar orice deviere de la acestea nu înseamnă altceva decât violențe, agresiuni, contra-puteri. Prin violență, puterea nu mai este putere ci o contra-putere; rezistența față de ea însăși, erodarea forței sale, absența controlului. Contra-puterea este pretutindeni unde se exercită represiune social-politică asupra libertăților și drepturilor garantate de către dreptul internațional și de documentele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Principiul puterii, în forma lui occidentală, este profund impregnat în mentalitatea omului modern. Puterea nu este obiect, nu este privilegiu, ea este exercițiu și control, drept pozitiv, iar orice deviere de la acestea nu înseamnă altceva decât violențe, agresiuni, contra-puteri. Prin violență, puterea nu mai este putere ci o contra-putere; rezistența față de ea însăși, erodarea forței sale, absența controlului. Contra-puterea este pretutindeni unde se exercită represiune social-politică asupra libertăților și drepturilor garantate de către dreptul internațional și de documentele constituționale. Oricum puterea nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mai este putere ci o contra-putere; rezistența față de ea însăși, erodarea forței sale, absența controlului. Contra-puterea este pretutindeni unde se exercită represiune social-politică asupra libertăților și drepturilor garantate de către dreptul internațional și de documentele constituționale. Oricum puterea nu este în violență, nu este în agresiuni, nu este în brutalitatea fizică și nici în atacuri perfide prin intermediul cuvântului. Puterea-cunoaștere este forma instituțională a cunoașterii despre om și a discursurilor ce analizează existența acestuia și funcțiile lui într-un mecanism de control social-politic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și arbitrari în modul lor de a fi și de a acționa; nu pot institui structuri sociale și politice pe baza unor idei și principii de partid; nu pot exercita puterea prin "forță brută". Puterea nu poate fi confundată cu violența și agresivitatea, nici cu idolatria unor simboluri și a unor programe politice. În dezvoltarea ei modernă, puterea politică e strict legată de dreptate, iar orice deviere de la principiul dreptății în multiple raporturi sociale și politice este o contra-putere, anihilarea puterii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
tortura pentru adevăr) reprezenta forma esențială de manifestare a puterii, în epoca modernă puterea și-a sporit intensitatea și eficacitatea prin panoptism. La fel ca ghilotina, panoptismul este venit să curme suferințele sufletelor, este un progres în manifestarea social-politică a violenței! Într-un fel, puterea și-a îmblânzit regimul, dar și-a totalizat efectele asupra societății printr-o supraveghere atentă și permanent reluată. Dacă ancheta viza anumiți indivizi, panoptismul supraveghează întreaga societate, care la sfârșitul secolului al XVIII-lea, era de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
social-politic. Tot acest "normal" e produsul unui complex macanism instituțional și politic, având imaginea producerii acelor ciocane pe post de oameni din melodia The Wall a celor de la Pink Floyd. În locul faptelor memorabile ale Evului Mediu, au izbucnit, cu o violență discursivă și acțională, falsele identificări (etnia, clasa, rasa, grupul social, minoritățile sexuale etc.), pe care individul modern le substituie în ființa și în gândirea sa. În loc să vedem adevăratele diferențe legate de fapte și de gândire, omul modern s-a obișnuit
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mijloc primar, de la sine înțeles, pentru a realiza ceva în viață, pentru a fi în istorie. Puterea nu este nici pozitivă, nici negativă, ci un element de transformare. Ea transformă omul, viața, societatea. A fi în putere este dincolo de principiul violenței, iar secolul XX și toată politica lui nu se află în registrul puterii, ci în acela al violenței și al unor agresiuni împotriva civililor. Oamenii confundă puterea cu violența și agresivitatea. Oricum, unui atac (intelectual) mârșav nu i se poate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
este nici pozitivă, nici negativă, ci un element de transformare. Ea transformă omul, viața, societatea. A fi în putere este dincolo de principiul violenței, iar secolul XX și toată politica lui nu se află în registrul puterii, ci în acela al violenței și al unor agresiuni împotriva civililor. Oamenii confundă puterea cu violența și agresivitatea. Oricum, unui atac (intelectual) mârșav nu i se poate răspunde decât într-un mod reciproc, cu riscul asumat de a leza anumite simboluri și autorități. Foucault este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
transformă omul, viața, societatea. A fi în putere este dincolo de principiul violenței, iar secolul XX și toată politica lui nu se află în registrul puterii, ci în acela al violenței și al unor agresiuni împotriva civililor. Oamenii confundă puterea cu violența și agresivitatea. Oricum, unui atac (intelectual) mârșav nu i se poate răspunde decât într-un mod reciproc, cu riscul asumat de a leza anumite simboluri și autorități. Foucault este vizibil influențat de Nietzsche atunci când face o cercetare istorică, preluând de la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
al societății civile, trădată de câteva "vedete" intelectuale, fără contribuții certe în domeniile lor de interes; 2) al modului de a face politică de parti-pris și de interes personal; 3) al educației printr-un rudimentarism media, ce promovează incultura și violența; 4) al culturii scrise prin drastica reducere numerică a oamenilor formați pe baza lecturilor și a dezbaterilor de idei. Presiunea media asupra societății, asupra civililor este poate de 10 ori mai puternică decât în Occident. Ceea ce avem aici este o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
gândirii și artelor este pierdută... Bibliografie Agamben, G., Means without End: Notes on Politics, University of Minnesota Press, Minneapolis, 2000. Ankersmit, F.R., Aesthetic Politics: Political Philosophy beyond Fact and Value, Stanford University Press, California, 1996. Aron, R., Istoria și dialectica violenței, Babel, București, 1995. Barzun, J., The Modern Researcher, Hardinger Books, New York, Burlingame, 1962. Berlin, I., Adevăratul studiu al omenirii (antologie de eseuri), Meridiane, București, 2001. Besnier, J.M. (coord.), Conceptele umanități: O istorie a ideilor științifice, politice, sociale, religioase, filosofice, artistice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Societatea deschisă în primejdie, Polirom/Arc, Iași/Chișinău, 1999, p. 164. 136 H. White, Metahistory, Johns Hopkins University Press, Baltimore & Londra, 1973, p. 314. 137 Ibidem, p. 315. 138 G. Soros, op. cit., p. 71. 139 R. Aron, Istoria și dialectica violenței, Babel, București, 1995, p. 68. 140 Idem, Arheologia cunoașterii, Univers, București, 1999, p. 78. 141 K.R. Popper, În căutarea unei lumi mai bune, Humanitas, București, 1998, p. 160. 142 Idem, Cuvintele și lucrurile, Univers, București, 1996, p. 287. 143 Idem
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]