32,407 matches
-
isterice, dar nu o criză propriu-zisă. În fragmentul intitulat Forțele ostile din Friza Beethoven, prezentată la expoziția secesionistă dedicată exclusiv personalității marelui muzician, Klimt înfățișează Eriniile, ale căror gesturi convulsive se conformează simptomatologiei lui Charcot ca expresii ale raptului isteric. Gesturile lor sunt frânte, crispate, încercând să apuce la întâmplare, corpurile marcate de anorexie lasă să se vadă proeminențele osoase, de unde și impresia de cadavru ambulant pe care o lasă aceste divinități maligne. La aceasta se adaugă expresia chipului desfigurat de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ipostaza de victimă, ca și în Jurisprudența aceluiași Klimt, și nu de reprezentant al violenței și barbariei cele două tablouri sunt concepute în aproximativ aceeași perioadă. Ambiguitatea decurge din faptul că Judith ține capul tăiat al lui Holofern cu un gest aproape tandru, care poate glisa oricând în mângâiere, situație care amortizează conflictul de ordin patriotic sau politic, 2) expresia chipului ei relevă extazul erotic, buzele senzual întredeschise, ochii pe jumătate închiși, veșmântul semitransparent subliniind frumusețea corpului care a servit drept
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în armă. Dacă Judith I afișa o expresie de voluptate asociată orgasmului, Judith II apare ca o ipostază a "corpului isteric" sau a isteriei înseși. Corpul se află într-o tensiune nervoasă care exercită o presiune teribilă, fracturându-l spasmotic. Gestul ambiguu de mângâiere pe care-l afișa în prima ipostază Judith, semnalizând de fapt și sursa plăcerii sale, capul tranșat al lui Holofern, devenit fetiș sângeros, se transformă aici în gestul mâinilor crispate asemeni unor ghiare, evocând animalul de pradă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nervoasă care exercită o presiune teribilă, fracturându-l spasmotic. Gestul ambiguu de mângâiere pe care-l afișa în prima ipostază Judith, semnalizând de fapt și sursa plăcerii sale, capul tranșat al lui Holofern, devenit fetiș sângeros, se transformă aici în gestul mâinilor crispate asemeni unor ghiare, evocând animalul de pradă. Această lectură devine posibilă pe fondul investigațiilor freudiene, a popularității de care se bucura neurologul Charcot la Viena, ale cărui opere erau traduse chiar de către Freud, dar și a unui presupus
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la picioarele ei, întruchipează deja pe cel învins. Surprinde expresia aproape extatică a lui Judith, al cărui frumos corp gol se asociază cruzimii și actului sângeros care urmează. Gudrun Körner este de părere că intriga politică și sensul patriotic al gestului lui Judith nu au fost complet eliminate din tablou, dar că ceea ce prevalează este tema decadentă a războiului dintre sexe365. Chiar dacă intriga politică nu a dispărut complet, cum susține Gudrun Körner, ea a devenit o temă secundară, un simplu reper
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
însă fără a-l atinge. Sub aspect formal, tratarea temei se îndepărtează de tradiția iconografică, atenția pictorului s-a focalizat mai degrabă asupra unei reprezentări feminine a dorinței, cu o senzualitate însoțită de anxietate, care caracterizează sfârșitul de secol XIX. Gestul prin care femeia își acoperă gura cu o batistă rămâne misterios, este greu de spus dacă aceasta vine în continuitatea temei păcatului mortal, ca blocare a discursului, dacă rămâne un gest cuprins într-o sferă mondenă sau are relevanță simbolică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
însoțită de anxietate, care caracterizează sfârșitul de secol XIX. Gestul prin care femeia își acoperă gura cu o batistă rămâne misterios, este greu de spus dacă aceasta vine în continuitatea temei păcatului mortal, ca blocare a discursului, dacă rămâne un gest cuprins într-o sferă mondenă sau are relevanță simbolică sugerând camuflarea unei dorințe interzise. Cu ocazia Expozițiilor de la Ateneu din 1908, pictorii români aveau ocazia să vadă la ei acasă tablourile senzualist-decorativiste cu tentă simbolistă ale lui Edmond Aman-Jean printre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
manieră tranșantă. Este vorba doar de un joc perfid al seducției, făcând din sugestie orizontul infinit al dorinței neîmplinite. Nudul menționat mai sus nu este unul convențional, Pallady adaugă un excendent care introduce o aluzie, un accent senzual printr-un gest premeditat. Femeia adoptă o poză voluptuosă, cu brațele ridicate ca într-o figură coregrafică, un gest de baiaderă, de răsfăț voluptuos, cu ochii închiși, iar corpul și gestul absorb întreaga senzualitate. Părul desfășurat în dezordine are o culoare flamboiant-portocalie. Deși
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al dorinței neîmplinite. Nudul menționat mai sus nu este unul convențional, Pallady adaugă un excendent care introduce o aluzie, un accent senzual printr-un gest premeditat. Femeia adoptă o poză voluptuosă, cu brațele ridicate ca într-o figură coregrafică, un gest de baiaderă, de răsfăț voluptuos, cu ochii închiși, iar corpul și gestul absorb întreaga senzualitate. Părul desfășurat în dezordine are o culoare flamboiant-portocalie. Deși respectă datele academice ale nudului, lipsit de păr pubian, sexualitatea coaptă a femeii este accentuată prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
adaugă un excendent care introduce o aluzie, un accent senzual printr-un gest premeditat. Femeia adoptă o poză voluptuosă, cu brațele ridicate ca într-o figură coregrafică, un gest de baiaderă, de răsfăț voluptuos, cu ochii închiși, iar corpul și gestul absorb întreaga senzualitate. Părul desfășurat în dezordine are o culoare flamboiant-portocalie. Deși respectă datele academice ale nudului, lipsit de păr pubian, sexualitatea coaptă a femeii este accentuată prin volumul coapselor, fără a atinge steatopigia feminității klimtiene din Danae, unde aceasta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
carnală amplifică erotica posturală a femeii. Însă, un tablou precum Vampirii (1907) corespunde pe deplin licențioasei senzualități decadente. Vampirii femeli devoră o tânără victimă masculină, una poartă o floare în păr, o alta ține o floare în mână cu un gest delicat, floare a cărei culoare reverberează în părul de flamă și rictusul hematoreic al alteia, iar florile sunt din nou prezente cu caracter ornamental în veșmântul celei care stă aplecată peste gâtul tânărului abandonat festinului canibal. Unul dintre acești vampiri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Baudelaire, Florile răului, volum pe care Ion Minulescu îl introducea în bric-a-brac-ul "bazarului sentimental" al unei iubite, alături de cel al lui Villiers de l'Isle Adam, coincidență perfectă cu gusturile pictorului, epitomizând sensibilitatea simbolistă a epocii modelată livresc. Lectura este gestul cheie al reveriei simboliste, iar Pallady erotizează subtil spațiul reveriei căreia lectura, prin aluzie, îi servește drept anticameră. Tudor Vianu sesiza această alianță pusă în abis între pictură și poezia lui Baudelaire, a cărui carte se evidențiază pe o masă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lor. Florile par să se imprime în țesătura rochiei care devine ușor translucidă. Ofelia este asemenea unei umbre topindu-se în acest câmp floral, care o înconjoară. Ea păstrează o relație metonimică cu florile pe care le ține cu un gest absent, nu există tablou care să omită detaliul floral. Pallady exagerază puțin statura ei pentru a realiza un efect de longilinitate. Despletită, cu picioarele goale în iarbă și un aer pierdut, Ofelia este una din încarnările Melacoliei simboliste, o ipostază
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
siguratic sau la vibrația sensibilă a feminității din La malul lacului. Ipolit Strâmbu atinge tema reveriei în Visare și Pe gânduri tot în registrul unei feminități transportate reflexiv în cuprinsul propriei interiorități. În Visare, femeia își acoperă fața cu mâna, gest care reflectă interiorizarea ca o separare, ca o retragere din contingent. Cu totul remarcabil este tabloul lui Ion Theodorescu Sion, intitulat Visare, tablou de reflex secesionist -, Klimt dar și Schiele pot fi invocați pentru o comparație unde figura feminină are
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
afect, nuditatea reflectă starea emoțională prin reverie. Frumusețea acestui nud nu mai este asociată cu voluptatea, nu este menită să reflecte o armonie a proporțiilor, ci este trecută prin filtrul sentimentului de tristețe, de abandon, corporalitatea fiind astfel sensibilizată prin gest. Altfel, inefabilul reveriei melancolice poate fi cuprins într-o temă îndelung utilizată în formatul idilic. Artur Verona încetează să mai picteze idile, ceea ce-l reține sunt elementele folclorice și desfășurarea plenitudinară a unui suflet național. O parte din tablourile sale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
iubite se sinucide, fie în aceea în care este ucis de menade. Legat de pierderea lui Euridike avem pictura lui Charles de Soucy, Orfeu și Euridike (1922), intens dramatizată, cu o notă ușor artificială, deloc străină sensibilității decadente. Într-un gest deznădăjduit de implorare inutilă, Orfeu își ridică lira în timp ce Euridike, de o lividitate de statuie, își întoarce dramatic capul în direcție opusă. Poezia preia tot acest fond dramatic, ilustrat de episodul tragic al celei de-a doua pierderi a Euridikei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
infernului elogiul adus artei în economia simbolică a esteticii decadente îl "sanctifică" pe poet -, dar, în același timp, artistul dobândește ceva din strălucirea luciferică a îngerului căzut. Orfeul lui Delville are înfățișarea unui efeb, ținând lira deasupra capului într-un gest de grație și forță. Ca și cum ar dori s-o ferească de impuritatea locului în care se află, el pășește printre flăcări amenințat de gurile deschise ale Cerberului sau ale altor demoni care au luat o formă igniferă. Asemeni haloului auratic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu un fundal cețos care evacuează reperele unui cadru determinat. Corpul acestei femei apare eterat, suspendat cumva într-o trăire care nu evocă nimic material, niciun context de ordin fizic. Dematerializat, corpul devine complementar stării care-i imprimă o postură, gestul unei mâini pe jumătate deschise, dar în care nu se află nimic și al unei mîini care sprijină delicat trunchiul, cu un fel de sfială. Privirea îndreptată în sus sugerează posibila adresare a unei rugăminți, dacă nu chiar a unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
căci acesta este rostul picturii. Poezia e un accesoriu la calitatea pictoricească și se vădește în modul de expunere, iar nu în alegerea subiectului. Subiecte "Poetice" nu există pentru pictor 432. Și Francisc Șirato remarcă decorul teatralizat, artificialitatea postúrilor, a gesturilor, în aceeași manieră literaturizantă care se constituie, pe un alt versant, ca o trăsătură simbolistă, în măsura în care pictorul încearcă să redea situații emblematice, decupaje ale unei coregrafii hieratice. "D-sa pictează cu predilecție scene din povești cu zâne clorotice, feți frumoși
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aceeași manieră literaturizantă care se constituie, pe un alt versant, ca o trăsătură simbolistă, în măsura în care pictorul încearcă să redea situații emblematice, decupaje ale unei coregrafii hieratice. "D-sa pictează cu predilecție scene din povești cu zâne clorotice, feți frumoși cu gesturi teatrale, convenționale, ce-și plimbă spleen-ul într-un mediu, tot teatral conceput, cu lacuri, lună, nori, stânci, castele etc. Fauna și flora din tablourile d-sale au un caracter nedeterminat în corelațiile lor de volum, formă și culoare, probabil
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
puțin complicată a florilor. Ornamentalul devenit podoabă și accesoriu, paftale, bijuterii sofisticate la Gustav Moreau ele îmbracă până la saturație nuditatea Salomeii devine prim plan al tabloului, chipul femeii întreținând o relație metonimică cu el. În aria senzualității Jugendstil intră și gestul cochet sau zâmbetul enigmatic al acestor femei-flori, al căror chip își face cu greu loc din tapiseria vegetală. Desenele acuarelate, servind drept antract panourilor decorative, relevă finețea compozițiilor, punând în evidență virtuozitatea liniei și capacitatea pictorului de a lucra pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care artista nu le mai descrie, forța lor de sugestie făcând inutilă descripția. "Mă atrăgeau mai mult calcanele caselor bătrâne, pentru că în zidul vechi și sgronțuros, în crăpături, ca și în părțile lui netede, vedeam desenându-se figuri în gesturi de rugăciune, cavaleri medievali în zale, alergând pe cai repezi, oameni disperați ridicând mâinile spre cer; vedeam valuri, flăcări și o serie de motive curioase și fără legătură între ele, dar foarte sugestive"453. Pictorița descoperă o sală plină cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o sală plină cu bronzuri, descoperire esențială care lasă o puternică impresie asupra ei și ne permite să vedem amprenta unei sensibilități care va ghida opțiunile artistice ulterioare. La fel, Cecilia Cuțescu-Storck remarcă la aceste statuete înfățișând figuri umane, spontaneitatea gesturilor și caracterul lor genuin. Artista pare atrasă de o Ur-Form transpusă la nivelul acestei gestualități pe care o reconsideră decorativ, făcând nenumărate crochiuri după ceea ce va constitui subiectul multora dintre tablourile ei, grupuri de persoane ale căror gesturi compun atitudini
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
umane, spontaneitatea gesturilor și caracterul lor genuin. Artista pare atrasă de o Ur-Form transpusă la nivelul acestei gestualități pe care o reconsideră decorativ, făcând nenumărate crochiuri după ceea ce va constitui subiectul multora dintre tablourile ei, grupuri de persoane ale căror gesturi compun atitudini hieratice, după o coregrafie misterioasă. "Descoperisem la stânga urcând la etaj, o sală plină cu vitrine, în care stăteau înșirate rând la rând sute de mici bronzuri vechi pe piedestalele lor. Erau atât de originale aceste statuete cu formele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Descoperisem la stânga urcând la etaj, o sală plină cu vitrine, în care stăteau înșirate rând la rând sute de mici bronzuri vechi pe piedestalele lor. Erau atât de originale aceste statuete cu formele lor curioase... Primitivismul lor, verva și spontaneitatea gesturilor, m-au făcut să înțeleg frumusețea viziunei decorative în sculptură. [...] Desenam, ca în atâtea rânduri, pe genunchi, pe o foiță ruptă din carnet, și cu un creion ciunt găsit în pungă: grupuri de personagii în tot felul de mișcări ce
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]