34,705 matches
-
Pământului, orientat spre centrul planetei și cu valoarea standard de 9,80665 m/s² (valoarea reală depinde de poziția geografică și de altitudine). Ca pentru orice alt tip de forță, unitatea de măsură în Sistemul Internațional pentru greutate este newtonul (simbol: N). În sistemul CGS de unități greutatea se măsoară în unitatea numită „dină”, definită ca forța care imprimă unui corp de 1 g o accelerație de 1 cm/s². În aplicații practice greutatea se exprimă adesea și în kilograme-forță (simbol
Greutate () [Corola-website/Science/305963_a_307292]
-
simbol: N). În sistemul CGS de unități greutatea se măsoară în unitatea numită „dină”, definită ca forța care imprimă unui corp de 1 g o accelerație de 1 cm/s². În aplicații practice greutatea se exprimă adesea și în kilograme-forță (simbol: kgf), unitate definită ca forța egală cu greutatea unui corp cu masa de 1 kg la suprafața Pământului; relația dintre kilogramul-forță și newton este: 1 kgf = 9,80665 N (egalitate exactă prin definiție). Greutățile exprimate în kilograme-forță au avantajul că
Greutate () [Corola-website/Science/305963_a_307292]
-
și elementul zoomorf bizantin, interpretat în maniera Artei 1900. Biroul reginei Maria, amplasat într-un interior împodobit cu coloane brâncovenești și un cămin specific interioarelor românești, cuprinde un mobilier conceput de regină. Scaunele și masa pentru corespondență sunt decorate cu simbolurile Mariei, crinul și crucea gamată. Camera de aur, încăperea pivot a palatului, este insolită ca decorație. Pereții din stuc aurit poartă frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema orașului Nancy, capitala Art-Nouveau-lui, dar și legat de Scoția, locul
Castelul Pelișor () [Corola-website/Science/305950_a_307279]
-
Depozitul de bronz de la Suseni este o altă descoperire arheologică de mare importanță și valoare din această perioadă. Tot aici au fost descoperite seceri, topoare, târnăcoape, cuțite. Printre descoperirile arheologice din acest sit este și Fibula de la Suseni, descoperire devenită simbol al județului, figurând pe actuala stemă a județului Mureș. Prima epocă a fierului, Hallstatt (1200-300 î.e.n.), a fost confirmată prin descoperirile efectuate pe teritoriul a 27 localități aflate pe întreaga Vale Mureșului (între Deda și Luduș), în Câmpia Transilvaniei (Band
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
l este un element sintetic în tabelul periodic al elementelor care are simbolul No și numărul atomic 102. Un element metalic radioactiv transuranic în seria actinidelor, nobeliul este sintetizat prin bombardarea curiului cu ioni de carbon. A fost descoperit pentru prima dată, de o echipă condusă de către Albert Ghiorso șiGlenn T. Seaborg în
Nobeliu () [Corola-website/Science/305264_a_306593]
-
durată de înjumătățire de 10 minute la 8,5 MeV după ce au bombardat Cm cu nuclee de C. Bazându-se pe acest raport Comisia Maselor Atomice din cadrul Uniunii Internaționale de Chimie Aplicată a stabilit și acceptat numele de nobeliu și simbolul No pentru acest nou element descoperit.În ciuda eforturilor ulterioare americane și rusești să repete acest experiment, au fost sortite eșecului. În anul 1966 cercetătorii de la Universitatea Berkley au confirmat că experimentele din 1958 au demonstrat existența No (55 s.) No
Nobeliu () [Corola-website/Science/305264_a_306593]
-
l este un element chimic sintetic din sistemul periodic al elementelor cu simbolul Cm și numărul atomic 96. Este un metal radioactiv transuranic din seria actinidelor ce a fost obținut prin bombardarea unor atomi de plutoniu cu particule alfa (ioni de heliu). Numele a fost dat în onoarea savanților Marie și Pierre Curie
Curiu () [Corola-website/Science/305269_a_306598]
-
l (din limba greacă "rhodon" = roșu, pentru că multe săruri de rodiu au o culoare roșie intensă) este un element chimic cu simbolul Rh și numărul atomic 45. Este un metal de tranziție rar, din grupa platinei, de culoare alb-argintie și cu o duritate ridicată. El se găsește în minereurile de platină și se folosește ca element de aliere în aliajele de platină
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
l este un element chimic din tabelul periodic care are simbolul Ce și numărul atomic 58. l este un element metalic argintiu, aparținând grupului lantanidelor. Se folosește în aliaje de "pământuri rare". Seamănă cu fierul la culoare, dar este moale, precum și maleabil și ductil. La contactul cu aerul își pierde luciul
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
l este un element chimic din tabelul periodic care are simbolul Yb și numărul atomic 70. Din punct de vedere fizic este o substață metalică moale, de culoare argintie; yterbiul este un pământ rar din seria lantanidelor și în natură este răspândit sub forma unor compuși în compoziția unor minerale ca
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
l este un element chimic sintetic din sistemul periodic al elementelor cu simbolul Cf și numărul atomic 98. Este un metal radioactiv din seria actinidelor care a fost obținut în 1950 prin bombardarea unor atomi de curiu cu particule alfa (ioni de heliu). Numele provine de la statul american California în care se află
Californiu () [Corola-website/Science/305270_a_306599]
-
l este un element chimic cu simbolul Fr și numărul atomic 87. În trecut era cunoscut ca eka-cesiu și actiniu K. E unul din cele două elemente cel mai puțin electronegative, celălalt fiind cesiul. l este un metal foarte radioactiv ce se descompune în astatiniu, radiu și
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
Fred Allison de la Institutul Politehnic Alabama a pretins să fi descoperit elementul 87 atunci cand analiza polucit și lepidolit folosindu-și dispozitivul sau magneto-optic. Allison a cerut ca elementul să fie numit "virginiu" după statul său natal, Virginia, si sa aiba simbolul chimic Vi sau Vm. În 1934, H. G. MacPherson de la Universitatea Berkeley a demonstrat ineficacitatea dispozitivului folosit de Allison și că el nu a descoperit, de fapt, nimic. În 1936, fizicianul român Horia Hulubei și colegul său francez Yvette Cauchois au
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
de aparatul lor de rezoluție înaltă cu raze X. Ei au observat mai multe linii de emisie slabe, care au presupus a fi ale elementului 87. Hulubei și Cauchois și-au raportat descoperirea și au propus numele "moldaviu" elementului, si simbolul Ml, după Moldova, unde Hulubei s-a născut. În 1937, munca lui Hulubei a fost criticată de fizicianul american F. H. Hirsh Jr., care a contrazis metodele de cercetare a le lui Hulubei. Hirsh era sigur că eka-cesiul nu se
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
pisică în engleză) decât la "cation." Ulterior, Perey a propus numele "franciu", după Franța. Acest nume a fost adoptat oficial de IUPAC în 1949, franciul devenind al doilea element după galiu care e numit după Franța. I-a fost pus simbolul Fă, dar acesta a fost schimbat în Fr (simbolul de astăzi) la scurt timp după. Franciul a fost ultimul element descoperit în natură, si nu prin sinteză, după reniu în 1925. Cercetările ulterioare asupra structurii franciului au fost efectuate de
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
propus numele "franciu", după Franța. Acest nume a fost adoptat oficial de IUPAC în 1949, franciul devenind al doilea element după galiu care e numit după Franța. I-a fost pus simbolul Fă, dar acesta a fost schimbat în Fr (simbolul de astăzi) la scurt timp după. Franciul a fost ultimul element descoperit în natură, si nu prin sinteză, după reniu în 1925. Cercetările ulterioare asupra structurii franciului au fost efectuate de, printre alții, Sylvain Lieberman și echipa sa de la CERN
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
l este un element chimic sintetic din sistemul periodic al elementelor cu simbolul Am și numărul atomic 95. Este un metal radioactiv din seria actinidelor. El a fost cel de-al patrulea element transuranic descoperit, fiind obținut prin bombardarea plutoniului cu neutroni și numit după continentul America, prin analogie cu europiul (acestea două
Americiu () [Corola-website/Science/305271_a_306600]
-
l este un element chimic, transuranic și radioactiv cu simbolul Bk și numărul atomic 97, făcând totodată parte și din seria actinidelor. A fost numit după orașul Berkeley, din California, locul unde se află "University of California Radiation Laboratory" și unde acesta a fost descoperit în luna decembrie a anului
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
și Pierre Curie, ca și gadoliniul, denumit în onoarea celui care a cercetat câteva pământuri rare, anume Johan Gadolin. Astfel, grupul care a descoperit Berkeliu a declarat: <nowiki>"</nowiki>Este sugerat ca elementul 97 să primească numele de berkeliu (și simbolul Bk) după orașul Berkeley într-o manieră similară cu cea utilizată la denumirea elementului terbiu , a cărui nume a derivat de la orașul Ytterby, din Suedia, unde au fost găsite minereuri de ale acestuia.<nowiki>"</nowiki>." Această tradiție s-a sfârșit
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
plachetele sau portretele rondo-bosso semnate de el redau impresionant galeria corifeilor școlii de artă (Portretul lui Tasso Marchini, Aurel Ciupe, propriul Autoportret). Modelele sale trec prin transformări neașteptate: marile figuri ale istoriei naționale (Cloșca, Doja, Simion Bărnuțiu, Regele Ferdinand) devin simboluri naționale, iar eroii fantastici ai legendelor populare (Strâmbă-Lemne, Iovan Iorgovan) se transformă în figuri umane, victorioși luptători împotriva răului amenințător. Alături de el se afirma sculptorul Sebastian Rotschingk cu portretele sale de început purtând marca liniilor unduitoare ale Secessionului (Țăran german
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
este elementul chimic cu numărul atomic 107 și simbol chimic Bh. Este un element chimic radioactiv și este artificial. A fost descoperit de o echipă de cercetători din Germania, condusă de Peter Armbruster și Gottfried Münzenberg în 1981. El a fost denumit în cinstea fizicianului danez Niels Bohr. Prima
Bohriu () [Corola-website/Science/305363_a_306692]
-
mod original elementul numit bohriu. În perioada în care existența sa era doar presupusă, dar elementul nu fusese încă izolat, bohriul era denumit eka-reniu. La început, grupul german a sugerat ca elementul nou să fie denumit nielsbohriu și să aibă simbolul Ns, în onoarea fizicianului danez Niels Bohr. Însă oamenii de știință sovietici au sugerat ca această denumire să fie dată elementului cu Z=105 (care a fost numit, în cele din urmă, dubniu), iar echipa germană a dorit să-l
Bohriu () [Corola-website/Science/305363_a_306692]
-
a propus reacția de fuziune la rece. Totuși, a existat și o controversă în legătură cu denumirea elementului, în perioada în care se căutau denumiri pentru elementele cu numărul atomic cuprins între 104 și 106. IUPAC a adoptat termenul de "unnilseptiu" (cu simbolul Uns) ca denumire provizorie și sistematică pentru acest element. În 1994, o comisie de la IUPAC a recomandat ca elementelul 107 să fie numit "bohriu" ci nu "nielsbohriu", deoarece nu mai există vreun element care să conțină numele întreg al unui
Bohriu () [Corola-website/Science/305363_a_306692]
-
de zile.Din această cauză destul de rar dar poate fi lună cu două Zhōngqì, și altă lună fără Zhōngqì. Ciclul de 60 de ani, lunile și zilele repetându-se în mod ciclic cu 10 elemente cerești (天干 "tiăngăn") și 12 simboluri de animale (地支 "dìzhī"). Ciclul de 60 de ani a fost introdus în timpul dinastiei Han în secolul III, azi "Ciclul de 60 de ani" respectiv ciclul de 12 ani a simbolurilor de animale este important pentru astrologia chineză. Cele 10
Calendarul chinezesc () [Corola-website/Science/305360_a_306689]
-
ciclic cu 10 elemente cerești (天干 "tiăngăn") și 12 simboluri de animale (地支 "dìzhī"). Ciclul de 60 de ani a fost introdus în timpul dinastiei Han în secolul III, azi "Ciclul de 60 de ani" respectiv ciclul de 12 ani a simbolurilor de animale este important pentru astrologia chineză. Cele 10 elemente (trunchiuri cerești) sunt combinații a celor 5 forme de transformare cu Yin și Yang (cer și pământ). Cele 12 simboluri de animale sau "ramuri" sunt împărțiți pe zile de 2
Calendarul chinezesc () [Corola-website/Science/305360_a_306689]