33,104 matches
-
să instige astfel o revoltă. Era lucrul pe care cu adevărat dorea să-l evite. Unii ar putea pune la îndoială această interpretare amintind de incidentele care arată că Pilat e un tip mai degrabă dispus să facă uz de violență împotriva supușilor săi. În acele cazuri însă, Pilat își apăra propriile acțiuni. În schimb, în cazul lui Isus, pentru Pilat nu exista altceva în joc decât menținerea păcii. Pe măsură ce episodul evoluează, mai marii preoților ațâță mulțimea să ceară eliberarea lui
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
săi după înviere, moartea sa a dat un nou sens sacrificiului și ispășirii. Moartea unui singur om a ispășit păcatul celor mulți. Noua alianță promisă a fost încheiată. Mântuirea așteptată de Israel poate avea loc acum, dar fără înlăturarea cu violență a puterilor păgâne. Acestea vor fi cucerite nu prin sabie, ci prin vestea cea bună a domniei lui Dumnezeu și a morții ispășitoare a Fiului său. Dar ucenicii nu au perceput acest lucru în acea după-amiază de vineri când a
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
trupul tău care zăcea acolo, te-aș fi îngropat cu fast și n-aș fi lăsat deoparte niciunul dintre ritualurile obișnuite” (De Josepho 22-23). Cântarea funebră închipuită continuă să vorbească despre însemnătatea unei înmormântări cuviincioase: Dacă ai fi murit prin violență ori cu premeditare, cu siguranță, mi-ar fi cauzat o suferință mai ușoară; dacă ai fi fost ucis de o mână omenească, ea ar fi putut să aibă milă de victima sa moartă, ar fi adunat ceva pământ și ar
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
a ucis-o pe femeia din mormântul C, ruda sa. Totuși, antropologul Joe Zias se îndoiește că omul a fost executat, deoarece gâtul său a fost lovit de două ori, fapt care, după el, sugerează mai mult un act de violență decât o execuție judiciară. Desigur, Zias ar putea avea dreptate, dar nu putem fi siguri că decapitările judiciare erau întotdeauna duse la îndeplinire ca la carte. Ar ajunge să ne amintim de loviturile țintite greșit care, într-un final, i-
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
scris, dar autoarea sintetizează într-un subcapitol această problemă. PNL-Gh. I. Brătianu s-a pronunțat împotriva extremismului. Istoricul a dat explicații publice asupra contradicției dintre această atitudine și relațiile cu Mișcarea Legionară, în anumite momente. El respingea folosirea forței, a violenței în viața politică. Mișcarea comunistă era respinsă deoarece primea directive din afara țării, care lezau interesele României. Discutată în istoriografie a mai fost și problema mai vastă a poziției PNL-Gh. I. Brătianu față de politica externă a țării. Dar autoarea adaugă o
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
caracterul deschis al viitorului. Spre deosebire de liberalismul tradițional, manchasterian, liberalismul evoluționist pleda pentru "o libertate a criticii", susținând că "lumea este ordonată de reguli generale, universale și abstracte, precum proprietatea plurală, economisirea, onestitatea, respectarea cuvântului dat, contractul [...] critica rațională și refuzul violenței", sau că "statul trebuie să vegheze [...] la respectul normelor alese în mod tacit de către indivizi în cooperarea lor liberă"293. La rândul său, neoliberalismul aprecia că pentru a ieși din criza prin care trecea liberalismul, pentru a împiedica intervențiile inoportune
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a motivat refuzul afirmând că fusese împiedicat de două motive, "unul de ordin etic și altul de ordin politic și național"397. Era o aluzie la condițiile impuse lui I.G. Duca de forțele interne și externe care îi susțineau guvernarea. Violența atacurilor din presa georgistă care denigrau noul guvern în articole precum: Țara sub guvernul de sdrențe al Camarilei, Guvernul conspirației; Guvernul călău al conștiinței naționale 398 au determinat guvernul să suspende ziarul "Mișcarea", după 19 noiembrie. Reluându-și apariția în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în discuția Camerei proiectul de lege, chiar în ziua anterioară pronunțării sentinței în cazul celor acuzați de uciderea lui I.G. Duca era nejustificată, în opinia lui, întrucât nu se stabilise, încă, dacă o întreagă grupare politică se făcuse vinovată de violență sau de crimă. Radu Lascu atrăgea atenția asupra faptului că sancțiunile prevăzute pentru salariații publici care făcuseră parte dintr-o grupare dizolvată trebuiau să fie aplicate diferențiat, între cei care nu aveau dreptul de a fi înscriși în partidele politice
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
regelui abuzurile și teroarea în care se desfășura campania electorală era binevenită, la fel ca și ideea organizării unei "poliții comune în alegeri"540. Măsurile abuzive ale guvernului au culminat în ziua de 13 decembrie, când s-a ajuns la violențe între angajații ziarului "Mișcarea" și reprezentanții autorităților. Arestat și eliberat la scurt timp, Gheorghe Brătianu s-a prezentat la Parchet, unde a declarat că era hotărât să se apere prin mijloace proprii împotriva abuzurilor autorităților. În ziua următoare, a trimis
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de rege lui Gheorghe Tătărescu. Se vorbea despre posibilitatea ca vechiul partid să se scindeze, iar ramura dinistă să fuzioneze cu liberalii georgiști. După fuziune, Dinu Brătianu s-ar fi retras de la conducere, cedând președinția partidului, lui Gheorghe Brătianu 594. Violența atacurilor proferate de Gheorghe Brătianu împotriva guvernului și a camarilei, cu ocazia Congresului general georgist, din decembrie 1934, i-a surprins pe unii dintre fruntașii georgiști, determinând proteste în interiorul acestei formațiuni politice. În schimb, discursul lui Gheorghe Brătianu a fost
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să fie confundată cu nemulțumirea tinerilor hrăniți, în timpul școlii, cu mirajul unei stări sociale mai bune, dar afectați, la absolvire, de șomajul intelectual 725. Luând cuvântul în Parlament, cu ocazia comemorării lui I.G. Duca, în februarie 1934, Gheorghe Brătianu respingea violența, condamnând folosirea ei împotriva fostului președinte al Consiliului de Miniștri. Atta Constantinescu protesta împotriva învinuirilor aduse georgiștilor de deputații majoritari 726, cerând stabilirea răspunderilor în procesul care se desfășura în fața instanțelor militare. La rândul său, deputatul georgist N. Constantinescu-Bordeni depunea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
trebuia să fie guvernul, lupta cu celelalte partide justificându-se numai în situații deosebite. Cu alt prilej, Gheorghe Brătianu evidenția și etapele parcurse de guvern, în acțiunea sa față de mișcarea legionară. Astfel, susținea istoricul, dacă, la început, autoritățile au folosit violența față de legionari, provocând atentatul de la Sinaia, au instaurat, apoi, un regim de toleranță care a permis reconstituirea partidului desființat. După înmormântarea lui Moța și Marin și după atentatul împotriva rectorului Universității ieșene, reamintea vorbitorul, a fost inaugurată o nouă etapă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
marginea proiectului de lege a învățământului superior din 1937, Gheorghe Brătianu revenea asupra problemei culpabilizării întregii studențimi române, precum și a profesorilor implicați în politică. Șeful partidului accepta ideea că de la catedră nu trebuia să se facă politică și că pedepsirea violenței și a terorii era îndreptățită. Totuși, el aprecia că educația politică a tinerei generații era absolut necesară, iar interzicerea ei încuraja acțiunea clandestină extremistă. Șeful de partid, care în același timp era și dascăl, semnala, astfel, apariția unui conflict și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cele două partide liberale 740. Scopul declarat al pactului de neagresiune electorală, semnat la 25 noiembrie 1937, era "de a apăra libertatea și a asigura corectitudinea alegerilor". În concepția celor trei semnatari, aceasta însemna "înconjurarea actelor și a limbajului de violență și de denigrare, [fără a] împiedica afirmarea ideologiei proprii și discuția de bună credință"741. Într-adevăr, deosebirile doctrinare între partidele semnatare ale pactului s-au menținut, așa cum s-a menținut și atitudinea lui Gh. Brătianu de apărare a principiilor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a] împiedica afirmarea ideologiei proprii și discuția de bună credință"741. Într-adevăr, deosebirile doctrinare între partidele semnatare ale pactului s-au menținut, așa cum s-a menținut și atitudinea lui Gh. Brătianu de apărare a principiilor liberalismului, de respingere a violenței sau a antisemitismului. În timpul campaniei electorale, Georghe Brătianu preciza că unul din obiectivele definitorii ale pactului a fost răsturnarea guvernului, care era considerat "inamicul public numărul 1"742. Potrivit liderului georgist, au existat anumiți factori care l-au determinat să
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
trebuia să aibă dreptul, contestat uneori de Franța, de a încheia acorduri comerciale și cu alte țări. Pe de altă parte, susținea șeful georgiștilor, relațiile franco-române erau tulburate de alianța încheiată între Franța și Uniunea Sovietică, deoarece ultima, propaga cu violență în afară, doctrina revoluționară 848. Abordând, din nou, problema revizionismului, Gheorghe Brătianu arăta că eventualitatea unei restaurări habsburgice ar provoca tulburări cu consecințe incalculabile, deoarece tradițiile dinastiei habsburgice erau în contradicție cu ordinea nouă din Europa. În același timp, el
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de înfăptuiri, fără soluții imediate și practice de guvernământ"874. În urma unor noi ciocniri, între legionari și cuziști, Mihail Sturdza 875, diplomat de carieră și simpatizant al mișcării legionare, s-a prezentat la primul ministru pentru a cere socoteală asupra violenței manifestate de autorități. Goga i-a cerut lui Mihail Sturdza să-i medieze o întrevedere cu șeful legionarilor, pentru a ajunge la o înțelegere. Ca urmare a înțelegerii prin care Codreanu se angaja să sprijine guvernul în alegerile care urmau
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
critică și pact electoral. Explicația constă în faptul că, prin tenta naționalistă a programului adoptat după 1933, georgiștii s-au apropiat de unele din punctele de vedere susținute de legionari, respingând însă aspectele extremiste ale naționalismului lor, precum șovinismul și violența. Semnalând desființarea abuzivă a acestei organizații, în noiembrie 1933 și măsurile dure luate de guvern față de legionari, în 1937, georgiștii dezaprobau aceste acte, învinuind guvernul că încălcase legile statului, care își pierdea, astfel, calitatea de "stat de drept". Pactul de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
noilor elite și a liberalismului în România. Extras din revista "Libertatea", București, 1933, Tipografia de Artă și Editură Leopold Geller, p. 6-15.) Guvernul asupririi naționale. Comunicat "Samavolniciile guvernului nu mai cunosc nicio limită. După toate ilegalitățile, abuzurile de putere și violențele menite să împiedice libera exercitare garantată prin lege, a propagandei electorale de către organizațiile politice ale opoziției, acțiunea de teroare a guvernului prezidat de dl. Duca, culminează în dizolvarea uneia din aceste organizații și în arestarea arbitrară a fruntașilor ei. [...] Partidul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
abatere de la cerințele unei funcționări normale a aparatului de stat. Textul Jurnalului Consiliului de Miniștri care a hotărât dizolvarea unei grupări politice, greșit întemeiat pe drept [...] poate fi aplicat cu aceeași nesocotire a legalității, oricărui partid politic. De aceea, reprobând violența și înțelegând lupta politică pe cale pașnică și legală, noi socotim că guvernul trebuie să o înțeleagă la fel. Dacă trecem însă de la examinarea campaniei electorale la aceea a alegerilor, trebuie să constatăm că ziua de vot a fost cu adevărat
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ne-au atacat nici ei. Să examinez care este atitudinea guvernului față de această problemă: ați început prin dizolvare [...] Ați dezlănțuit o atmosferă violentă, care a culminat prin crima de la Sinaia, pe care am reprobat-o, cum reprobăm orice acțiune de violență și orice vărsare de sânge. [...] ați trecut la a doua fază, la regimul de toleranță, ați permis reconstituirea partidului desființat, i-ați îngăduit deplină libertate [...] și astăzi constatăm că vă speriați de propria dvs. operă și confundați în măsuri de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la Gh. I. Brătianu. Devenire și sinteză istorică, Editura Academiei Române, București, 2012, pp. 158, 159. 303 Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 46; 304 Ibidem; I.G. Duca definea progresul, în 1923, în mod asemănător: "Progresul nu înseamnă salturi, progresul nu e violență, progresul e grija, grija permanentă a viitorului [...] progresul nu e zvâcnire incoerentă, ci mișcare organizată"." I.G. Duca, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond, f.a, pp. 144, 145. 305 Panfil Nichițelea, Gh. Brătianu, filosof al istoriei, Editura Litera
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
naturalistă. O atare „artă poetică” urmărește în fond o democratizare absolută a universului poetic: la nivelul limbajului propriu-zis, al temelor, al atitudinii față de ele. Vizate sunt aici în primul rând sentimentalismul minor, purismul, intimismul. Stilul adresativ liber șochează, bruschează „bunul-simț”. Violența este nelimitată. Lira „stiliștilor” îi pare lui P. „foanfă” și „rablagită”, aceștia sunt niște „maimuțoi”, „marțafoi”. Umanismul invocat teoretic are o solidă acoperire estetică. Tematica însăși e grandioasă. Este cântată în general germinația universală, cu substitutele ei: maternitatea, rodirea vegetală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
opt de ani... Cât despre Albertine, pretinsa victimă a moravurilor burgheze, ea avea să se afle puțin după aceea pe marginea alunecoasă a unei gropi deschise în care zburau deja primele lopeți de pământ. Avea să se zbată cu atâta violență între mâinile care o țineau, să scoată strigăte atât de sfâșietoare, încât până și cortegiul funerar al rușilor din cimitirul acelui îndepărtat orășel siberian avea să rămână înmărmurit. Deși obișnuiți cu strălucirea tragică a funeraliilor din țara lor, cu lacrimile
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
semănau potârnichile și ortolanii aceia faimoși). Pur și simplu, clipa aceea care era în mine - cu luminile ei cețoase și cu mirosurile ei marine - transformase în ceva relativ tot ce ne înconjura: orașul și înfățișarea lui stalinistă, așteptarea nervoasă și violența obtuză a mulțimii. În loc de mânie împotriva oamenilor care mă impinseseră afară, simțeam acum o ciudată compasiune: ei nu puteau, strângând ușor din pleoape, să pătrundă în ziua aceea plină de miresmele proaspete ale algelor, de țipetele pescărușilor, de un soare
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]