35,112 matches
-
permită garantarea acestui drept. De vreme ce statul și-a asumat obligația de a reconstitui dreptul de proprietate în favoarea persoanelor îndreptățite, tot acestuia îi revine obligația generală de a garanta acest drept, prin dispoziții legale clare și precise, care să confere garanții concrete și efective pentru protecția acestui drept fundamental. Or, dispozițiile legale criticate nu oferă aceste garanții, pe de o parte, prin faptul că permit tocmai autorităților care au atribuția emiterii titlului de proprietate să formuleze acțiune în constatarea nulității absolute a
DECIZIE nr. 676 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) lit. a) pct. (vi) şi alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280107_a_281436]
-
textul criticat este constituțional. Se arată că dispozițiile criticate trebuie interpretate în ansamblul normativ din care fac parte, că sintagmele "alte manifestări" și "în orice mod" au un caracter general, con��inutul lor urmând a fi determinat în fiecare situație concretă și că, în stabilirea acestuia, organele judiciare apelează la operațiuni de interpretare. Se susține că acest ultim aspect, referitor la caracterul necesar al interpretării textului criticat, nu este de natură a genera neconstituționalitatea acestuia. 11. Președinții celor două Camere ale
DECIZIE nr. 689 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280126_a_281455]
-
în politica penală a acestuia, aspect reținut de Curtea Constituțională în Decizia nr. 837 din 8 decembrie 2015 . Se susține că, din interpretarea sistematică și teleologică a dispozițiilor legale criticate, rezultă, cu claritate, sensul sintagmei "subiect pasiv", dar că aplicarea concretă a dispozițiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal și ale art. 238 din Legea nr. 187/2012 excedează competenței Curții Constituționale. 12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 726 din 6 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal şi art. 238 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280118_a_281447]
-
în: ... a) analiza nevoilor de educație, generale și specifice, comune și speciale și stabilirea priorităților pe baza cărora se proiectează procesul de învățământ; ... b) analiza resurselor educaționale și formularea modului în care acestea vor fi distribuite și utilizate la nivelul concret al școlii și al claselor de elevi/grupelor de preșcolari; ... c) analiza contextului social și pedagogic specific în care se desfășoară procesul de învățământ; ... d) analiza claselor de elevi/grupelor de preșcolari sub aspectul rezultatelor anterioare ale învățării și determinarea
METODOLOGIE din 7 octombrie 2011 (*actualizată*) privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279994_a_281323]
-
de la elevi. Articolul 95 Competențele dobândite prin promovarea gradului didactic I: (1).Competențe profesionale: a. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor; b. Valorificarea superioară a conceptelor fundamentale achiziționate prin cercetarea metodico-științifică. (2). Competențe psiho-pedagogice: a. Stabilirea unor conexiuni concrete între rezultatele învățării, experiențele de învățare și formele de evaluare; b. Utilizarea achizițiilor cognitive și practico-aplicative în elaborarea programelor pentru curriculum la decizia școlii și curriculum de dezvoltare locală; c. Elaborarea unor situații de învățare cu caracter aplicativ, raportate la
METODOLOGIE din 7 octombrie 2011 (*actualizată*) privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279994_a_281323]
-
constituțional [art. 138 alin. (5) din Constituție - sn.] se referă la caracterul obiectiv și efectiv al sursei de finanțare și operează cu elemente de certitudine și previzibilitate bugetară, [...] art. 138 alin. (5) din Constituție nu se referă la existența in concreto a unor resurse financiare suficiente la momentul adoptării legii, ci la faptul ca acea cheltuială să fie previzionată în deplină cunoștință de cauză în bugetul de stat pentru a putea fi acoperită în mod cert în cursul anului bugetar". 44
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
constituțional [art. 138 alin. (5) din Constituție - sn.] se referă la caracterul obiectiv și efectiv al sursei de finanțare și operează cu elemente de certitudine și previzibilitate bugetară, [...] art. 138 alin. (5) din Constituție nu se referă la existența in concreto a unor resurse financiare suficiente la momentul adoptării legii, ci la faptul ca acea cheltuială să fie previzionată în deplină cunoștință de cauză în bugetul de stat pentru a putea fi acoperită în mod cert în cursul anului bugetar". 43
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
unei persoane se arată că instanța de contencios constituțional, prin Decizia nr. 477 din 9 noiembrie 2004 , a constatat că o asemenea susținere nu este întemeiată deoarece, în cauză, nu operează un transfer de proprietate, ci se pune problema aplicării concrete, prin lege, a dispozițiilor art. 56 din Constituție. Cu privire la eventuala încălcare a unor prevederi din Convenția Europeană a Drepturilor Omului consideră că sunt incidente considerentele Deciziei nr. 1.249 din 7 octombrie 2010 . Față de cele prezentate apreciază că excepția de
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
și art. 136 din Constituție, întrucât în cauză nu operează un transfer al dreptului de proprietate, astfel încât să ducă așa cum susțin autorii excepției de neconstituționalitate la pierderea prerogativelor dreptului de proprietate - posesia, folosința și dispoziția, ci se pune problema aplicării concrete, prin lege, a dispozițiilor art. 56 coroborate cu cele ale art. 139 din Constituție (a se vedea Decizia nr. 477 din 9 noiembrie 2004 , precitată). 33. De altfel, art. 1 referitor la protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
în vederea asigurării validității și relevanței prezentului cadru strategic. ... 15. În vederea implementării strategiei, va fi necesară schimbarea de abordare în definirea planurilor de acțiune sectoriale ale sistemului de educație și formare profesională, astfel încât, în loc de o perspectivă de tip reactiv la cerințele concrete formulate de beneficiari, sistemul să fie în măsură să își planifice dezvoltarea proprie fundamentată pe nevoile prognozate ale economiei. 16. Cooperarea interinstituțională la diferite niveluri este un element fundamental în implementarea Strategiei EFP. De aceea, pentru a asigura coerența și
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
se asigure îndeplinirea obiectivelor și a țintelor/indicatorilor. 66. Implementarea Strategiei EFP depinde de existența unui mecanism de monitorizare, care este un element cheie. Acest mecanism de monitorizare reprezintă un punct de pornire pentru un proces decizional bazat pe date concrete, care este în sine un aspect esențial în susținerea succesului Strategiei. Pentru implementarea strategiei vor fi elaborate Planuri anuale de acțiune subsecvente Planului de Acțiune 2016-2020. Planul de Acțiune 2016 - 2020 poate include și alte tipuri de acțiuni care să
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
așa cum sunt ele menționate în Planul de Acțiune pentru implementarea Strategiei EFP - capitolul VI. Comitetul de Monitorizare administrează și analizează informațiile privind derularea acțiunilor din Strategie și oferă consultanță strategică astfel încât toate părțile interesate să ia decizii bazate pe date concrete. Mecanismul prevede, de asemenea, dezvoltarea unui sistem informatic de management pentru a gestiona datele referitoare la implementarea strategiei. 68. Mecanismul de monitorizare presupune colectarea periodică a datelor cu privire la implementarea direcțiilor de acțiune și a acțiunilor specifice propuse în Strategia EFP
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
cap. VI. Cu toate acestea, este posibil să fie necesară colectarea de date suplimentare din surse statistice oficiale furnizate de alte instituții pe parcursul perioadei de monitorizare și evaluare. 13. Indicatorii și țintele sunt esențiale pentru o monitorizare bazată pe date concrete. Prin urmare, credibilitatea Mecanismului de monitorizare va depinde de fiabilitatea și coerența datelor colectate ca dovadă a progresului, și de capacitatea de a susține concluziile formulate cu privire la progresul în îndeplinirea obiectivelor și succesul acestora. Această abordare sistemică le va permite
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
pe de altă parte, este mult mai dificilă deoarece se bazează pe date calitative. Abordarea propusă este capabilă să surprindă atât date cantitative, cât și date calitative, și le va permite utilizatorilor să dezvolte politici și programe bazate pe date concrete și să adapteze implementarea pentru a asigura îndeplinirea rezultatelor finale. 4) Managementul bazat pe rezultate este tehnica cel mai frecvent utilizată de țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și de Comisia Europeană pentru a evalua eficacitatea și
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
viziune. Managementul bazat pe rezultate este un proces de implementare care le oferă managerilor acces periodic la date privind performanțele, permițând modificarea activităților și alocarea resurselor pentru atingerea rezultatelor optime. În cele din urmă, este un mecanism care oferă date concrete privind progresul înregistrat și, prin analiza eficace a datelor privind performanțele, formulează lecții importante pentru politicile, programele și proiectele viitoare. Managementul bazat pe rezultate include și alte caracteristici importante, precum: ... a) accent pe rezultate prin utilizarea unui cadru de rezultate
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
și alte caracteristici importante, precum: ... a) accent pe rezultate prin utilizarea unui cadru de rezultate ca instrument central; ... b) transparență și responsabilitate, prin asigurarea unei monitorizări transparente și receptive la solicitările părților interesate, și care include raportarea bazată pe date concrete privind progresul înregistrat; ... c) asumare și parteneriat, prin crearea unui mediu favorabil pentru părțile interesate din toate sectoarele pentru a înțelege și a contribui la monitorizarea rezultatelor. ... 6) Managementul bazat pe rezultate este construit pe noțiunea de schimbare, în sensul
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
informații referitoare la educația și formarea profesională din România. Sistemul Informatic de Management va colecta date necesare pentru implementare și va gestiona schimburi de la și între diferite părți interesate, pentru ca rapoartele de date să ofere un fundament bazat pe date concrete pentru deciziile privind politicile și programele viitoare. Interacțiunea dintre aceste părți interesate se va baza pe un schimb reciproc de informații guvernat de un regim de aprobări care răspunde nevoilor specifice ale instituțiilor și luând în considerare regulile de confidențialitate
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
putea fi utilizat de programele informatice ale părților terțe. Astfel, clasificarea va deveni un element de bază al portalurilor online de locuri de muncă, al instrumentelor de consiliere profesională și al bazelor de date privind posibilitățile de învățare, generând beneficii concrete pentru solicitanții de locuri de muncă, persoanele care doresc să își schimbe cariera, cursanți și angajatori. Anexa 9 Dicționar de termeni Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare și validare, care este obținut atunci când un organism competent stabilește
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
cerinței ca făptuitorul să aibă calitatea de a constata sau sancționa contravenții. V. Punctul de vedere al procurorului și al părților cu privire la problema de drept a cărei dezlegare se solicită Procurorul a arătat că, în opinia sa, instanța, în raport cu datele concrete ale cauzei, poate aprecia dacă se impune a fi reținută și agravanta prevăzută de art. 254 alin. (2) din Codul penal, cu referire la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
trebuie înțeleasă, potrivit sensului acceptat al unor cuvinte uzuale, ca o activitate completă de verificare și analiză a unor situații sau sectoare în vederea urmăririi evoluției acestora și care se desfășoară, pentru moment ori periodic, în baza unor sarcini și atribuții concrete, menționate expres în fișa postului sau în lege. Dispozițiile art. 254 alin. (2) din Codul penal au în vedere pe funcționarul cu atribuții de control, care, în exercitarea acestora, pretinde sau acceptă bani ori alte foloase necuvenite, tocmai pentru a
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
necesară cu privire la existența subiectului activ al infracțiunii. Calitatea de subiect activ se află însă într-o legătură de interdependență cu o condiție esențială pentru existența obiectivă a infracțiunii. Această condiție este ca fapta să se realizeze în legătură cu atribuțiile de serviciu concrete ale funcționarului public. Condiția atașată laturii obiective a infracțiunii, respectiv ca fapta să se raporteze la atribuțiile de serviciu ale subiectului activ este, așadar, obligatorie. Atribuțiile de serviciu concrete ale subiectului activ reprezintă o condiție a laturii obiective a infracțiunii
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
condiție este ca fapta să se realizeze în legătură cu atribuțiile de serviciu concrete ale funcționarului public. Condiția atașată laturii obiective a infracțiunii, respectiv ca fapta să se raporteze la atribuțiile de serviciu ale subiectului activ este, așadar, obligatorie. Atribuțiile de serviciu concrete ale subiectului activ reprezintă o condiție a laturii obiective a infracțiunii, în sensul că fapta trebuie să se raporteze la aceste atribuții concrete. În ceea ce privește legătura între calitatea subiectului activ și atribuțiile de serviciu ale acestuia, în particular, în cazul variantei
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
fapta să se raporteze la atribuțiile de serviciu ale subiectului activ este, așadar, obligatorie. Atribuțiile de serviciu concrete ale subiectului activ reprezintă o condiție a laturii obiective a infracțiunii, în sensul că fapta trebuie să se raporteze la aceste atribuții concrete. În ceea ce privește legătura între calitatea subiectului activ și atribuțiile de serviciu ale acestuia, în particular, în cazul variantei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (forma în vigoare
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
achiziție publică din cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile; ... p) participă la reuniunile/ședințele echipelor de implementare, la invitația managerului/responsabilului de proiect; ... q) identifică eventuale riscuri în implementarea proiectelor/derularea contractelor de finanțare și informează conducerea instituției, propunând măsuri concrete de remediere/corectare/evitare/diminuare a efectelor acestora; ... r) ține evidența proprie a bunurilor achiziționate prin proiecte, pe baza datelor furnizate de către managerul/responsabilul de proiect, și verifică dacă acestea sunt utilizate și repartizate conform destinației stabilite în proiect; ... s
REGULAMENT din 2 februarie 2017 de organizare şi funcţionare a Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280059_a_281388]
-
organizare a activităților de protecție a mediului; ... b) controlează și îl informează pe rectorul Academiei despre încălcarea de către personalul instituției a legislației de protecție a mediului în obiectivele și incintele aparținând acesteia; ... c) propune și supune aprobării rectorului Academiei măsuri concrete pentru protecția mediului în obiectivele și incintele aparținând instituției; ... d) stabilește măsurile adecvate pentru prevenirea, limitarea și eliminarea efectelor poluărilor accidentale; ... e) urmărește implementarea și respectarea legislației în vigoare în domeniul protecției mediului, a instrucțiunilor și normelor de protecție a
REGULAMENT din 2 februarie 2017 de organizare şi funcţionare a Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280059_a_281388]