32,310 matches
-
istorie a poporului român se înfățișează ca istoria unor necontenite lupte de clasă" (p. 29). Formula doctrinară hibridă a național-comunismului, minată de contradicții ideologice, face însă ca lupta de clasă purtată de masele populare să fie îndreptată înspre "libertate și dreptate socială", cât și "pentru apărarea ființei naționale" (!) (p. 29). Această împletire a năzuințelor de justiție socială și împlinire națională creează nota de specificitate a "felului de a fi și de a gîndi a poporului român", marcând "destinul său istoric" caracterizat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o serie de topoi mitoistorice: originea daco-romană, ponderea majoră având-o elementul traco- dacic; continuitatea neîntreruptă a poporului român și mai ales a statalității (fie ea și sub forma "statului neorganizat"); suflul naționalist ce străbate întreaga istorie alături de lupta pentru dreptate socială; voința de unire a românilor, a cărei producere stă sub semnul legilor obiective ale dezvoltării istorice; rolul mișcării muncitorești în crearea României moderne și în special a Partidului în împlinirea destinului social-național. Am văzut cum tot mai pregnant, Partidul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în drepturi, luând fața unității proletare care a fost relegată pe plan secund. Registrul discursiv setat de parametri internaționalismului proletar (1947- 1964) interpreta trilogia unirilor românești (de la 1600, 1859, respectiv 1918) ca evenimente de importanță marginală în istoria luptei pentru dreptate socială a clasei muncitoare. Mai mult, erau evidențiate consecințele antipopulare și efectele exploatative rezultate din cele trei evenimente politice: "legătura" lui Mihai prin care guvernatorul subordonat împăratului Rudolf a legiferat iobăgia; instituirea "statului național burghez" la 1859 care a facilitat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din blocul Puterilor Axei și câștigarea războiului alături de Aliați este acum interpretată internalist, ca evenimentul lansator al "revoluției de eliberare socială și națională" (Petric și Ioniță, 1983, p. 7). PCR devine astfel purtătorul torței în care arde idealul luptei pentru dreptate socială și cel al libertății naționale. Evocând linia trasată în Program..., în care sarcina socială a Partidului era completată cu "misiunea sa istorică de apărare a intereselor naționale ale întregului popor" (1975, p. 49), literatura didactică propagă noua fațetă națională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și o rafinare calitativă. Pecerizarea istoriei contemporane a însemnat acordarea unei atenții sporite momentelor fondatoare ale organizării politice a mișcării proletare (1921 crearea Partidului Comunist Român), perioadei de persecuție și represiune oficializată prin ilegalizarea partidului în 1924, lupta eroică pentru dreptate socială și națională, totul culminând cu organizarea "insurecției naționale" din 23 august 1944 un act profund patriotic soldat cu eliberarea națională și intrarea în epoca "democrației populare". După această dată, martirologia se preface în encomiastica de partid. Din acest moment
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dintr-un administrator politic într-un concurent activ pentru putere" (pp. 100-101). Metamorfoza FSN-ului în partid politic nu a rămas fără efect. A doua zi, cetățeni înfuriați de partinizarea subită a FSN-ului, pe care îl vedeau pe bună dreptate ca fiind avatarul postcomunist al PCR, au protestat pe străzile Bucureștiului. Liderii partidelor istorice, dizolvate în 1948, care începeau să se reînchege organizațional după o jumătate de secol de inactivitate, au denunțat și ei decizia FSN, acuzând imposibilitatea de organizare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2004 România a fost acceptată în NATO, iar la 1 ianuarie 2007 a aderat la Uniunea Europeană. Integrarea în UE avea să fie bifată în mandatul prezidențial al lui Traian Băsescu și sub guvernarea lui Călin Popescu Tăriceanu, a căror Alianță Dreptate și Adevăr s-a impus la alegerile din 2004. Dubla alternanță la guvernare, o condiționalitate formală și mai solicitantă a sistemului democratic, a fost astfel realizată. Integrarea în structurile euroatlantice (NATO, 2004 și UE, 2007) au încheiat sinuosul drum al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
procedeu analitic. Întrebarea la care dorim să răspundem este dacă, în privința periodizării timpului istoric, poate fi respectată injuncția epistemologică enunțată de Platon, aceea de a "decupa realitatea la încheieturile sale" (în Phaedrus). Știm că periodizarea își are locul, pe bună dreptate, după cum punctează J.H. Bentley (1996, p. 749), între cele mai delicate sarcini ale analizei istorice. Nu este singurul care împărtășește această credință. Din același club opinional face parte și B. Southgate (2001), care afirmă că "una dintre primele probleme ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în 1918 sub conducerea lui Ion Mihalache) și Partidul Național Român; a reprezentat interesele burgheziei mici și mijlocii; a fost al doilea partid ca importanță în viața politică interbelică; lideri: Iuliu Maniu (1926-1933, 1937-1947), Ion Mihalache (19331937); organul de presă: „Dreptatea”; doctrina: țărănismul; ideile de bază ale țărănismului: 1. pe plan economic, național țărăniștii susțineau că este necesară realizarea „statului național țărănesc” în care agricultura să aibă rolul principal. Ei erau de acord cu dezvoltarea ramurilor industriale care aveau asigurată baza
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
nu prin schimbarea categoriei gramaticale). În limba română, atributul predicativ stă fie în nominativ, fie în acuzativ obiect direct - ca și în latină: Când ochii tăi încă mari se uită dulci și galeși mă pierd. De n-ați spune cu dreptate,să vă vedem măritate. Sub raportul lexico-morfologic, atributul predicativ poate fi - ca și adverbul: a) simplu - când este exprimat printr-un cuvânt: În odaia de peste tindă se auzea plin, puternic glasul bătrânului. b) perifrastic - când este exprimat printr-o expresie
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
au plecat. Să plecăm de la Eminescu: Cum veniră se făcură toți o apă și-un pământ.( Scrisoarea III, p. 45, op. cit.) Schimbând structura gramaticală a frazei de mai sus (nerespectând limitele sinonimiei sintactice), putem exprima aceeași realitate istorică, evocată cu dreptate de poet: Se făcură toți o apă și-un pământ cei care veniră., frază în care am introdus subiectiva cei care veniră pe care o determină atributul predicativ toți, prezent chiar și în versul lui Eminescu. Scoțând pe toți din
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un spectacol penibil din toate punctele de vedere, datorită unei ostentații de neînchipuit. Tot așa, un teribilism juvenil. Am scris despre această eroare, despre un debut care nu era concludent și, din păcate, viața a confirmat că eu am avut dreptate. Radu Boroianu se realizează ca om politic, dar ca regizor este în afara profesiei. Ați amintit de Teatrul Bacovia, teatru de care este legată cea mai mare parte a activității dumneavoastră de dramaturg. S-au montat aici nu mai puțin de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
doar la o singură ediție? Am, întradevăr, și aici o medalie. Chiar de aur! Din păcate, doar atît, pentru că nu a mai urmat nimic după ea. Ce-ar fi trebuit să urmeze? Un disc, să spunem. Ai, trebuie să recunosc, dreptate. Pentru că așa cum s-au reunit în volume creațiile literare premiate, puteau fi selectate pe un disc și cele mai valoroase melodii folk, de muzică populară și ușoară. Ai avea suficiente piese ca să reziste trierii pentru un LP? Cânt de aproape
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ani, reușind să mă convingă că pot și că trebuie să dau mai mult. Dacă nu era el, rămâneam o atletă oarecare, care se menaja în continuare și obținea, poate, rezultate bune doar pentru palmaresul intern. 121 Că a avut dreptate, o dovedesc și opiniile agențiilor internaționale de presă, care vă plasează „printre cele mai mari atlete din lume”. Sunteți, practic, „imbatabilă” la o milă și la 1500 metri, dar aveți destule alte recorduri, de sală și în aer liber, la
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Și atât. Ei, profesorul clasei putea să dezvolte ideea, că disoluția nu înseamnă altceva, ci disoluția către rău și nu către bine a satului de la noi. Ați încercat să veniți în ajutorul elevilor întrebându-l pe Eugen Simion cine are dreptate? Venind în Bacău, am profitat de faptul că el e specialist în Marin Preda și i-am povestit întâmplarea, afirmând că nu-l pot determina pe colegul meu să fie atent când notează, pentru că îmi depunctează copiii, care răspund corect
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
această perioadă, putem considera devălmășia ca fiind corespunzătoare necesităților, satisfăcând trebuințele și fiind în concordanță cu firea liniștită a țăranului român. O asemenea formă de organizare și un asemenea mod de existență au contribuit la cultivarea și promovarea spiritului de dreptate și de adevăr, stări ce au animat în vremea respectivă pe săteanul din obște, spiritul lui de cinste și nepărtinire, de într-ajutorare și cooperare în folosul obștii și al fiecăruia în parte, stimulând și întreținând dragostea și atașamentul pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Palade, nemulțumită de frații ei și de sora Maria, pentru că nu au acceptat-o la moștenirea averii tatălui lor („am rămas și am trăit în lipsă și în nevoi toată viața mea”, va explica ea), după moartea surorii ei, revendică „dreptate și să se giudece pentru cele ce au rămas de la răposații frații miei ce s-au săvârșit stărpi anume, logofeteasa Maria Manolăchioae și Costantin Păladi păharnic și Nicolai Păladi ban”. În izvodul „de moșii și alte lucruri, vii și țigani
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
zeci de exemple din viața satelor, dar nu acesta este rostul lucrării noastre. Comunismul s-a folosit de starea de nemulțumire a celor mulți, a speculat-o la maximum în interese străine de cele ale poporului nostru, străine de spiritul dreptății și al adevărului, și de aici am mers din rău în mai rău; nu știu dacă va fi vreodată bine și pentru omul de rând. Judecând și comparând sub aspect material starea celor mulți din cele două perioade vecine, nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
considerată de Panait Balș ca „eșită din toate legile și rînduiala”, acuzându-i pe dregătorii locali că în loc să-i „pedepsească pe locuitori, îi ațâță să facă necuviinți”. Documentul este semnificativ pentru mentalitatea boierului și pentru spiritul său de împlinire a dreptății. În textul jalbei marelui proprietar se simte bine atmosfera anului 1848; el va cere autorităților centrale măsuri drastice de reprimare împotriva locuitorilor care „nu se supun la lucrul boierescului și fac tulburări”. Dar nu ar fi drept dacă nu am
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
intensă și permanentă ce se ducea în perioada respectivă, pentru încadrarea în această categorie socială și fiscală, drept ce se obținea, de cele mai multe ori, prin relații și cumpărarea cu bani, în afara clerului mare și mic care se încadra, pe bună dreptate în respectiva situație. Nu aceeași era situația pentru diverșii funcționari, micii dregători de stat cu ranguri de postelnicei, polcovnici, poroșnici (observăm termenii rusești), dar și acei ce formau așa-zisul „ram judecătoresc” sau cei care se aflau în slujba boierilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dia își ia dreptul de a stăpâni o parte din locul mănăstirii, inclusiv locul de prisacă avut, sub pretextul că acolo ar fi fost cea veche, la început. Oamenii bătrâni vin și depun mărturie în favoarea călugărilor întrucât, susțin ei cu dreptate, spătarul Dia „au intrat de au mâncat moșia mănăstirii cu năpaste”. Urmărind documentele în înșiruirea lor cronologică ajungem să constatăm că numărul prisăcilor era mai mare în vechime, înregistrându-se o descreștere (semnalată și de Neculce), poate și din cauza deseatinei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acțiunilor avute de către oamenii de afaceri din perioada modernă, în întreprinderile sau societățile comerciale și bancare. Desigur că nu existau evidențele contabile și birocrația aferentă lor, ci se conta mai mult pe încrederea reciprocă, se mergea pe calea cinstei și dreptății ce credem că domina obștea, astfel de virtuți cetățenești păstrându-se în lumea satelor până foarte târziu, când vor deveni simple naivități, de care vor beneficia profitorii locali sau de aiurea. Apoi, cisla nu credem că trebuie luată și înțeleasă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Domnesc menționată mai înainte. Din întregul ei conținut se constată dorința clasei boierești de a rezolva exclusiv în interes propriu problemele legate de activitatea de pe moșiile lor sub pretextul de „a așeza toate stările împregiur a acestei patrii după măsurile dreptății, într-o bună rânduială ce cade a /se/ păzi între stăpânii moșiilor și între lăcuitorii ce se hrănesc pe dânsa”. Boierii consideră că, după 1749, „din vreme în vreme ștergându-se de istov numele vecinătății și rămâind și aceia ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
slujbă” de la locuitorii care produc, zic ei, „mai multă pagubă de vreme că numai cât calcă și lucrează moșiile, dar nici slujba lor o fac în pace (nesiliți, I. S.) și precum se cade, nici dijma semănăturilor o dau după dreptate, ci, strângându-și ei mai înainte rodurile lor, lăsau pe țarină ceea ce ei voia/u/ pentru dijmă, care și aceea mai de multe ori acolo se prăpădește, neavând știre stăpânul moșiei [...] socotința noastră într-aceat chip este: de vreme că acum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dijma în mijlocul păpușoilor noștri undi să faci o mulțime de stricăciune cu carul. Iară noi numai atâta am zis: ca să culegem dijma din capitili bucăților, precum esti obiceiul”, motiv pentru care au fost bătuți, cerând acum să li se facă dreptate. Abuzurile erau mai vechi, dar ele iau amploare și devin frecvente datorită și generalizării, aproape, a fenomenului arendășiei, datul moșiilor de către stăpâni „pe posesie”, cum erau Torceștii și Umbrăreștii în vremea din urmă. Iar arendașii aveau interesul ca, în termen
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]