32,407 matches
-
unei flori să repete aceeași formă sau toate trunchiurile copacilor într-o pădure să crească în paralel. Traducând acest fenomen în termenii artei, Hodler a plasat câteva figuri de mai multe ori într-o secvență mitică sau a repetat anumite gesturi expresive, cum ar fi un braț întins sau un pumn încleștat"456. Cecilia Cuțescu-Storck își făcea cunoscut interesul deosebit pentru expresivitate într-un cadru mai larg decât cel presupus de trăsăturile unui chip. Expresivitatea antrenează un ansamblu de gesturi și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
anumite gesturi expresive, cum ar fi un braț întins sau un pumn încleștat"456. Cecilia Cuțescu-Storck își făcea cunoscut interesul deosebit pentru expresivitate într-un cadru mai larg decât cel presupus de trăsăturile unui chip. Expresivitatea antrenează un ansamblu de gesturi și atitudini, un întreg complex postural. Forța gestului, potențialul său de expresivitate simbolistă creează relația, proiectând-o într-o transcendență semnificativă, transcrisă ca ritualitate, ce conferă în același timp o notă hieratică tablourilor ei. De aici decurge poate un anumit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
întins sau un pumn încleștat"456. Cecilia Cuțescu-Storck își făcea cunoscut interesul deosebit pentru expresivitate într-un cadru mai larg decât cel presupus de trăsăturile unui chip. Expresivitatea antrenează un ansamblu de gesturi și atitudini, un întreg complex postural. Forța gestului, potențialul său de expresivitate simbolistă creează relația, proiectând-o într-o transcendență semnificativă, transcrisă ca ritualitate, ce conferă în același timp o notă hieratică tablourilor ei. De aici decurge poate un anumit aer de familie, pe care pictura Ceciliei Cuțescu-Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
d'Anethan, Femeile sfinte la mormânt (1892), care alături de pictori precum Alexandre Séon sau Alphonse Osbert în Franța invocă moștenirea artistică a unor Gustave Moreau sau Puvis de Chavannes, relevă aceleași coregrafie liturgică. Trei femei alcătuiesc un grup consolidat prin intermediul gesturilor lor. Prima dintre ele se află într-o atitudine de devot, următoarea îi cuprinde brațul și-și reazămă capul de umărul ei, iar ultima se sprijină de spatele celei de-a doua într-o atitudine meditativă, cu o mână dusă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ultima se sprijină de spatele celei de-a doua într-o atitudine meditativă, cu o mână dusă la frunte. Avem, prin intermediul acestor trei femei îmbrăcate aproape la fel, trei atitudini: rugăciunea, suferința sau priveghiul și meditația. Pentru a accentua tensiunea gesturilor, pictorul a plasat acest grup într-un peisaj arid, stâncos, unde în fundalul cel mai îndepărtat se poate vedea marea, contribuind astfel la izolarea în atemporal a acestor gesturi-atitudini a căror semnificație este eliberată astfel de imediatul contingențelor. Putem așeza
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la o parte faptul că pictorița era familiarizată și cu pictura Renașterii. Și în celălalt panou decorativ, Taina, avem un grup de trei femei, numărul pe care artista îl privilegiază. Cecilia Cuțescu-Storck subliniază puternica relație dintre ele tot la nivelul gesturilor investite cu semnificație simbolică. Cele trei se țin îmbrățișate într-un mod care pare să stabilească o ierarhie sau un anumit grad de emotivitate, de sensibilitate al fiecărui personaj în parte. Ca și în cazul celuilalt panou decorativ, Mila, unul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu se vrea rezolvată pe deplin. O alta își ascunde privirea și-și întoarce capul, astfel încât să nu-i putem vedea chipul. Aici avem de-a face cu o substituție semnificativă a privirii ca expresie a vizibilului -, tranzitivă, cu un gest, cel al ascunderii privirii, menit să sugereze taina. Jocul acesta între vizibil și invizibil nu rămâne aici, și a treia femeie privește, însă privirea sa nu angajează direct spectatorul, ci ușor oblică, deviază orice posibil contact. Ierarhia se dezvoltă și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îngeri, lucrare expusă cu ocazia celei de-a paisprezecea expoziții a Secession-ului între 15 aprilie și 27 iunie 1902, dedicată în exclusivitate personalității lui Beethoven și sculpturii lui Max Klinger, înfățișându-l pe marele compozitor. Pictorița preferă gradarea unui gest integrat unei armonii care evocă mai puțin paralelismul menționat de Hodler cât un efect de rezonanță, de empatie, ilustrat la fel de bine de compoziții precum Mila sau Taina. O altă influență, cea a picturii lui Gauguin, o va îndepărta de la o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de la o soluționare a gestualității în arabescurile Art-Nouveau-ului. Acest fapt este important pentru toată pictura simbolistă și pentru ceea ce ea are în comun cu decadentismul și anume, clivajul dintre profunzime și suprafață. Ambele întrețin o relație dialectică prin proiectarea acestor gesturi într-o transcendență semnificativă, fără a pierde din vedere efectul suprafeței, decelat de Hodler în reluarea aceluiași model ca laitmotiv în cadrul aceleiași compoziții, pornind de la datele armoniilor horticole. Plantele și în special florile constituie elementele definitorii pentru decorativismul Art-Nouveau. "Profunzimea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în reluarea aceluiași model ca laitmotiv în cadrul aceleiași compoziții, pornind de la datele armoniilor horticole. Plantele și în special florile constituie elementele definitorii pentru decorativismul Art-Nouveau. "Profunzimea" decurge și din caracterul aproape ceremonial al gestualității. Cecilia Cuțescu-Storck ritualizează cele mai simple gesturi, prinzându-le într-un medalion de armonie și solemnitate, precum într-o serie de picturi decorative ale lui Puvis de Chavannes, spre exemplu, Sorbona (1886-1887), decorul amfiteatrului mare de la Sorbona, apropiind pictura de un decor teatral. Așa cum remarcă și Rodolphe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dezvelește, în parte, pieptul: mireasa, una dintre cele trei care alcătuiau grupul Tainei, și o altă femeie din anturajul miresei, care face legătura cu cineva din afara acestui grup. O altă femeie se află în stânga, îngenuncheată pentru a culege flori și gestul acestei femei din anturaj pare să o indice pe mireasă, deși relația nu se stabilește la nivelul privirii. Asemeni miresei, acest personaj feminin are o atitudine devoțională condensată în gestul emblematic. Coregrafia ceremonială face posibilă această deplasare către centrul de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
femeie se află în stânga, îngenuncheată pentru a culege flori și gestul acestei femei din anturaj pare să o indice pe mireasă, deși relația nu se stabilește la nivelul privirii. Asemeni miresei, acest personaj feminin are o atitudine devoțională condensată în gestul emblematic. Coregrafia ceremonială face posibilă această deplasare către centrul de semnificație a sensurilor acumulate la periferie. Pictura se desface la rândul ei în trei, asemeni unui triptic, două volete laterale și partea centrală. Lectura se organizează fie pornind de la margine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
conferă personajelor sale, ca și efectul de superficia lizare, de planeitate a scenei, trasată după arhitectonica scării, cea care dirijează și coregrafia întregului tablou, este pregnant. Relația dintre arhitectură și gestualitate depășește condiția teatralizării tabloului, conferindu-i o profunzime aparte. Gesturile corespund unei structuri arhitecturale, aspectul de statui a personajelor este evident. Impresia pe care ți-o lasă personajele din tabloul lui Burne-Jones și care se transmite și în pictura murală a Ceciliei Cuțescu-Storck este că acestea se constituie într-un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe Ileana, "patroana" simbolică a revistei, ca împărăteasă a florilor, printre flori de floarea-soarelui. Pictorul Luchian își face un autoportret de tânăr distins, cu o alură de dandy, reverele pardesiului sau hainei sunt deschise, pictorul ține mâna în buzunar, dar gestul are o evidentă notă de eleganță și detașare, iar privirea artistului se fixează în acord cu ținuta aristocratică asupra unui interlocutor invizibil. L. Bassarab desenează o friză decorativă în stil Seccesion, Pești, dar și un portret al lui Friedrich Nietzsche
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plimbe în voia lor prin atelier, să se familiarizeze cu locul și să-și regăsească naturalețea în mijlocul unui mediu străin, la fel de exotic pentru ele, pe cât de exotice sunt aceste prezențe într-un spațiu închis. Cecilia Cuțescu-Storck se află în căutarea gestului, posturii revelatoare, care intervine spontan; pentru aceste gesturi arhetipale, ea creează, însă, o ambianță vag orientală, de exotism hindus, în felul picturii lui Gauguin din etapa sa tahitiană, departe de modelul romantic, respirând prin decor dolce farniente-le voluptuos de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
familiarizeze cu locul și să-și regăsească naturalețea în mijlocul unui mediu străin, la fel de exotic pentru ele, pe cât de exotice sunt aceste prezențe într-un spațiu închis. Cecilia Cuțescu-Storck se află în căutarea gestului, posturii revelatoare, care intervine spontan; pentru aceste gesturi arhetipale, ea creează, însă, o ambianță vag orientală, de exotism hindus, în felul picturii lui Gauguin din etapa sa tahitiană, departe de modelul romantic, respirând prin decor dolce farniente-le voluptuos de harem. Atitudinea pictorului se apropie în cazul ei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îmi păreau în timpul lucrului zeități exotice, în fața cărora oficiam. Coloritul lor brun oriental, pe fond luminos, le delimitau sculptural, sau le făceau să pară un arabesc decorativ închis, pe fond deschis. Deseori, pe neașteptate, descriau în aer mișcări euritmice și gesturi evocatoare de mister, iar eu, înfrigurată de emoție, le prindeam sensul exprimărilor în linii sumare și cât mai expresive"519. Această juxtapunere a modelului pe fundalul îndepărtat al peisajelor din insulele Oceaniei se poate observa ca cezură care identifică, subliniază
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
copiilor sau a nebunilor. Deși intervin foarte rar, există și figuri masculine extrase din același mediu ancestral, precum Înțelept indian (ulei pe pânză, 2000x 1250, inventar 915006), expus în atelierul artistei, în casa Storck. Bărbatul stă așezat și desfășoară cu gesturi hieratice un papirus. Felul Ceciliei-Cuțescu Storck de a picta vegetația are ceva din tușa "naivă" a lui Rousseau Vameșul, prin exagerarea vegetalului în raport cu corpul uman, urmărind în același timp o simetrie decorativă. Vegetația, ficușii uriași care apar ca un laitmotiv
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în cadrul unui peisaj cu influențe din miniaturile orientale, cu motive văzute în plan apropiat, pictate în largi pete de culoare. Pictate sub elegante arabescuri de frunze, siluetele par desprinse uneori de pe templele hinduse. În carnația lor, în ritmica lineară, în gesturile lipsite de orice convenționalism (sau de o banalitate dobândită prin îndelungă repetare), descifrăm o notă monumentală, ca și o anumită demnitate, o grație majestuoasă"527. Unul dintre tablourile care poartă vizibil amprenta picturii lui Gauguin, dar și a artei bizantine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care o dă compoziției Cecilia Cuțescu-Storck, prin aducerea fundalului și personajelor în prim plan. În bună măsură, și acest fapt este responsabil pentru armonia ritmurilor tratate ca perioade egale, asemeni unui laitmotiv care intervine pe portativ. "Muzicalitatea ondulațiilor corpurilor. Cu gesturile brațelor și ale capetelor, trebuiau să determine o anume expresie generală, iar ritmului redus la un paralelism de verticale, pentru a nu fi monoton, i-am impus întreruperi și de aceea, am așezat la distanțe bine echilibrate doi copii, unul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru a evidenția o armonie deplină. Întreaga pictură se centrează în jurul unei femei îmbrăcate într-un veșmânt diafan, de culoare albă, deasupra căreia se închide o arcadă formată din corolele și lujerii florii-soarelui, către care ea ridică mâinile într-un gest de vot. Pictorița nu urmărește o activitate reală, acțiunea fiecărui personaj este menită nu să reprezinte o ocupație, ci să sprijine o armonie de ansamblu prin gestualitate, prin eleganța corpului împrumutată, parcă, dintr-un ritual hindus, precum dansurile oficiate de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prin gestualitate, prin eleganța corpului împrumutată, parcă, dintr-un ritual hindus, precum dansurile oficiate de dansatoarele din Insula Bali, ilustrând fragmente din Ramayana. Ceea ce se impune în tabloul pictoriței ține de misterul vieții, al cărui fruct este prețuit parcă în gestul personajului din mijloc, o laudă a creației. X.2. Țigăncile lui Vermont Senzualismul decadent Compozițiile lui Nicolae Vermont (1886-1932) având ca temă țigăncile se remarcă prin nota clară de artificialitate, indusă și de postúrile pe care acestea le adoptă, pentru că
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ludic erotic, libertate consfințită cutumiar în cadrul acestei etnii. Vermont își dirijează modelul pentru a obține poza unei senzualități convenționale, spre deosebire de Cecilia Cuțescu-Storc,k care îi conferă modelului o totală libertate, în linia unei dezinvolturi pe care o scontează, fotografiind acel gest memorabil, genuin, acea atitudine emblematică, extrasă pitorescului, senzualității, sau oricărei alte contingențe. Pictorul vizează în primul rând cuprinderea în poza adoptată de model a unei dimensiuni senzuale. În Țigancă florăreasă (ulei pe pânză, P.N. 2283, Bacău 1915, 1,195 x
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se "rumenește" de reflexul pielii ei. Și într-un caz și în celălalt, avem o încercare de sens opus reificării viului în specii relevante sub raport estetic, și anume vivificarea inanimatului, care corespunde relecturii decadente a mitului lui Pygmalion. Artificial, gestul Salomeii secularizează sub forma patologiei sacrilegiul provocării unei interdicții, construită în jurul intangibilității ființei complet dedicate a sfântului care se reflectă în atitudinea de respingere a acestuia față de tot ceea ce este mundan, impur. XI.3. Salomeea în pictura lui Nicolae Vermont
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Expresie a unei psihologii morbide, suport al unei senzualități sangvine, această punere în prezență conferă uneori o dimensiune coșmaresc- onirică scenei, dimensiune pe care, spre exemplu, Gustave Moreau o accentuează în tabloul său intitulat Apariția. În acest tablou, cu un gest care somează meduzant orientarea privirii, Salomeea fixează apariția capului tranșat al sfântului, suspendat ca un glob iradiant în sala imensă a palatului lui Irod. La rândul său, Vermont scoate în evidență această dimensiune spectrală, ireală, proprie simbolismului, prin "apariția" din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]