32,407 matches
-
la nivelul unei abile puneri în scenă, în tablou, ca act estetic, așa cum sudoarea de pe fruntea Salomeei în povestirea lui Flaubert devine un șirag de perle, iar actul sângeros al decapitării este eufemizat sexual, fie în dansul Salomeei, fie în gestul final, deopotrivă cumplit și senzual, al sărutului. Rama aurită servește astfel drept punere în scenă, ca spectacol strălucitor al actului crud, este integrată, la rândul ei, în aria reprezentării. Cum am văzut, Nicolae Vermont reia tema într-un alt tablou
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Vermont reia tema într-un alt tablou, fără a schimba atitudinea Salomeei. Tabloul este împărțit în două segmente, două volete pe verticală, de dimensiuni diferite. În primul, Salomeea ține pe o tavă capul sfântului Ioan cu o garnitură de flori, gestul recomandând extazul dansatoarei care-și expune triumfătoare trofeul. Florile reprezintă fie o imagine eufemizată a sângelui, fie, într-un registru ironic, laurii, omagiul postum adus sfântului, fie ilustrează pentru Salomeea caracterul de artefact estetic pe care-l reprezintă trofeul decorat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fulgurantă și amenințătoare, una din "umbrele" pe care subconștientul le proiectează din neant, masca realizează un contrast violent, ireductibil cu mizanscena maladiv-voluptuoasă a sacrilegiului. Nicolae Vermont ne face părtași la ponderea malefică a acestui chiasm pe care-l realizează prin gestul sacrileg vestala impudică, recomandând capul sfântului martirizat ca obiect al satisfacției sale erotice. Florile care înconjoară pe platou capul tăiat într-un sens decorativ-licențios, asemeni unei coroane de lauri, sunt menite să confere un caracter burlesc ororii, plonjând în abisul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prestigios al sacrificiului. Bărbatul care-și întinde brațele în gol, după axele unui cruci, poate să-l reprezinte foarte bine pe Iisus Hristos. În datele sale expresive, acest chip se constituie ca ecou al imaginii terifiante din primul volet, iar gestul său sugerează atât crucificarea, cât și o binecuvântare, așa cum florile care servesc drept element decorativ, dispuse în jurul capului sfântului, prefigurează supliciul încoronării derizoriu-sadice a Mântuitorului cu o coroană de spini. Sfântul Ioan este Precursorul, iar martirizarea sa o anunță pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
binecuvântare, așa cum florile care servesc drept element decorativ, dispuse în jurul capului sfântului, prefigurează supliciul încoronării derizoriu-sadice a Mântuitorului cu o coroană de spini. Sfântul Ioan este Precursorul, iar martirizarea sa o anunță pe cea a lui Iisus. În acest fel, gestul sacrificării sale, precum și dansul Salomeei, dobândesc un sens suplimentar, de predicție, parte a unei scenografii celeste. Pe fondul unei cruzimi teribile, această figură a femeii fatale, Salomeea, se detașează, sporită paradoxal de chiar lumina sfințeniei, complicitate care ține de estetica
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Wilde, fie al extazei comandate de epifania sângeroasă a capului sfântului Ioan. Și lui Vermont pare să-i fi servit drept model literar Salomeea lui Oscar Wilde, fapt subliniat și de critică, care sesizează decupajul dramatic focalizând pe un singur gest climactic, poematic, de efect. În plus, titlul tabloului este același cu titlul piesei lui Oscar Wilde, Salomé, înscris în partea de jos a ramei, cu majuscule. Pictorul păstrează intenționat varianta franceză a numelui pentru care ar fi putut găsi corespondent
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sugestie a unei scriituri senzuale, pe care linia corpului o preia. "Coloritul viu și simpatic analizează, cu o măiestrie rară, expresivitatea unei lucrări ponderoase (cum e Salomé (180)) în care eroina lui Wilde (sic) ne apare povestind, cu un singur gest (pe care l-a prins artistul cu o așa de fericită inspirație), întregul poem, sublim și sălbatec"552. Lucrarea este reprodusă pe aceeași pagină, într-un format foarte mic. Cu o grație ilustrată gestual, dansatoarea Salomeea apare ca una dintre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
piesa lui Oscar Wilde. Într-adevăr, dansatoarea lui von Stück "come una zingara danzatrice del ventre tra profumi d'Oriente"553 aduce foarte mult cu țigăncile travestite în Salomei ale lui Vermont, de la coregrafia unei exuberanțe erotice la expresivitatea senzuală. Gestul frânt al dansatoarei se conjugă lubric- terifiant cu prezența trofeului, capul așezat pe tavă, pe care doar aura îl scoate din anonimatul unui conjunctural artefact atroce, diminuat prin culori terne care-l topesc în obscuritatea fundalului. În schimb, Mariana Vida
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Oscar Wilde, o comuniune derealizată, imposibilă, menținând o tensiune dureroasă exilată în limbul senzualității macabre? Nimic din toate acestea nu se află în tablourile pe această temă ale Ceciliei Cuțescu-Storck. Cu toate că îmbrățișează capul sfântului, Salomeea nu intenționează să facă gestul blasfemic-provocator, să-l sărute pe buzele inerte. Franz von Stück, Aubrey Beardsley, Lucien Levy-Dhurmer încercau să prindă tocmai acest episod revelator și definitoriu decadent al sărutului pe gură, obstinația sacrilegă a Salomeei din piesa lui Oscar Wilde. Salomeea obținea sărutul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care-și plânge fratele ucis, sau ca o femeie care-și jelește soțul sau iubitul mort. Chipul Salomeei a fost înnobilat prin suferință, s-a spiritualizat prin ecou cu hieratismul pe care-l degajă chipul cețos al sfântului. Surprinde gingășia gestului care nu contrariază, nu generează tensiunea specifică esteticii decadente, ci mai degrabă un sens unional, redempționist, cathartic, al unei reconcilieri în suferință a călăului cu victima. Îmbrățișarea capului are ceva suroral sau chiar marial, apropiată de tratarea unei teme complementare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
recuzitei decadente. Chipurile, față sau profil, sunt simple ovaluri de cretă pe care trăsăturile sunt abia ortografiate. Armonia decurge dintr-o regăsire a unității, mișcării de sens contrar față de suspensia schizoidă a celor două naturi ireconciliabile apropiate artificial, ostentatoriu, de gestul sacrileg al sărutului. Cele două ovale care reprezintă chipurile Salomeii și a Sfântului Ioan tind în această pictură spre o mișcare eliptică, prin care este refăcut centrul gravitațional al comuniunii. Capul sfântului nu mai devine un trofeu oferit privirii celorlalți
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
capul sfântului Ioan. Apropierea de decadentism ține și de estetizarea actului crud. Figura sfântului posedă frumusețea melancolic renascentistă a reprezentărilor cristice, o frumusețe nobilă a durerii resemnate. Servitorul îi închină ofranda, talgerul pe care se află capul martirului, într-un gest care poate fi tradus prin ecoul suferinței pe care-o provoacă Salomeei vederea acestuia. Aici apare acel personaj pe care l-am intitulat confidentul și care are un dublu rol: structural, el realizează o separare între planuri a cuplului Salomeea-Sfântul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
arbori simbolizând moartea, făcând parte din recuzita simbolisto-decadentă, ceea ce dovedește încă odată familiaritatea pictoriței cu secesionismul de factură simbolistă al picturii germane. Nuditatea femeii la Cecilia Cuțescu -Storck nu este sursă a senzualității, cu toate că în context ea reprezintă simbolic păcatul, gesturile confirmând acest fapt, numai că oroarea este acompaniată acum de milă, de remușcare. Scena poate furniza și o altă interpretare, dacă socotim nudul ca parte a unui cod cultural alegoric, reflectat de tabloul lui Tițian, Amor sacru, amor profan, sursă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Salomeei generează un act crud, iar păcatul este expiat prin suferința celei culpabile, transfigurată pietist. Confidentul nu este singurul care împiedică apropierea de talgerul pe care se află capul tăiat, una din mâinile Salomeei rămâne liberă și cu toate acestea, gestul palmei deschise ca într-o mângâiere denotă sfiala, retractilitatea. Pusă în fața faptului împlinit, Salomeea apare umanizată, conștientă de gravitatea actului său, ceea ce deschide nu vechiul contencios decadent al femeii fatale și al războiului sexelor, ci o posibilitate de expiere a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mască, el este aproape aplatizat. Cecilia Cuțescu-Storck focalizează, mai degrabă, intensitatea suferinței, un bocet mut al femeii îngenunchiate la picioarele piedestalului. Ea atinge cu una din mâini chipul sfântului, lipindu-și fața de fața lui. Lipsește atât sângele, cât și gestul blasfemic al sărutului pe gură. Salomeea își ține ochii închiși, o formă de interiorizare a suferinței. Și aici intervine ceva maternal și nu senzual, ceea ce ține de luxura dansatoarei apare destul de palid detașat în decorațiunea florală a perdelei aflate în spatele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
semnat pe postament spate cu monograma FS, nedatat, 575 x 14,5 x 46 cm, inventar 915467, 1926), ne oferă o Salomee verticală, care ține capul sfântului în dreptul feței, la oarecare distanță, în timp ce întoarce privirea în cealaltă direcție. Acesta este gestul care conferă tensiune compoziției, Salomeea pare să execute o figură de dans, expunând trofeul fără să se uite la el, ca și cum acesta i-ar inspira oroare sau dezgust, realizând astfel un cuplu de forțe din care rezidă tensiunea irepresibilă a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îndepărtându-l pe cât posibil de corpul ei și deturnându-ne privirea către el. Odată cu capul tăiat putem contempla liniile armonioase ale unui corp feminin adolescentin și tăietura á la garcon a părului. Storck apelează la același transfer al afectelor în gest, în tensiunea corpului, apropiere și refuz totodată, care conferă caracter dramatic sculpturii. Această tensiune a contrariilor, specifică sensibilității decadente, este vizibilă aici în dinamica particulară a corpului, coregrafiată cu minuțiozitate de sculptor. O a treia tratare a temei, Salomeea (nud
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
talerul Herodiadei, pasul făcut nu este considerabil, însă de efect, sugerând o convalescență estetică. "Nu mai era nimic din acel straniu și delicios asil de flăcău, plin de artă, unde Boticelli, Watteau, BurneJones, Moreau, în cadre dulcege, puneau pe pereți gestul naiv și pervers, angelismul efebilor primitivi, indiferența ascultătoare a mondenelor și oglinda legendelor. Acolo, în strada Courty, erau perdele de un roz învechit, farmecul unui cuartier central dar retras, un etaj propice cu o poartă ascunsă, o mobilă grațioasă pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a corpurilor umane de lentoarea și flexibilitatea vegetalului. Corpurile acestor femei devin flori, fructe, tulpini, plantele unei sere miraculoase, beneficiind de un climat blând, tropical. La aceasta contribuie, în opinia criticului, lipsa unei vectorializări de factură simbolică sau alegorică a gesturilor acestor fete. Ele tind să se topească în masa foliară, riscă să se metamorfozeze narcisic, fructe de carne cu latențe erotice, pentru că sera Ceciliei Cuțescu- Storck se feminizează, devenind o metaforă a unei feminități eliberate prin Artă. Artista face o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
erotică pe măsura farmecului. Decadența orașului luminilor, lumini ale localurilor de noapte și ale felinarelor care dezvăluie efervescența străzii, poartă propriul stigmat ca pe o strălucire, strălucirea vieții moderne pe care o elogia și-o execra totodată Baudelaire. "Dănțuitoarele cu gesturi nebune și riscate, cu beția de mișcări, cu voluptatea echivocă ce se desprinde din valurile de dantele și din spuma mătăsoasă a "dessous-urilor" sunt iarăși o temă favorită a acestui pictor [...]. Alte ori pictorul surprinde colțuri pitorești din Paris, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de fard ordinar și fețe supte de nopțile pierdute într-o viață necinstită două femei al căror costum eclatant și sărăcăcios e stigmatul tristei lor meserii, s'au luat la ceartă. Și pe când una exasperată ridică un cuțit într'un gest criminal, cealaltă cu mâinile în sân o sfidează cu o figură crudă, și calmă... Iar bărbații năuciți de alcool și josnicie stau nepăsători pe scaunele murdare..."602. Tabloul care se intitulează sugestiv, În tavernele din Montmartre, nu prezintă o boemă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
serie de accente senzual-macabre care o apropie de sensibilitatea decadentă. Este cazul cu Sarabanda prezentată la Salonul umoriștilor români. Pe o grămadă de cranii dansează o femeie goală care pare să oficieze ceva, cu o atitudine de devot, într-un gest păgân de invocare sau ofrandă. În jurul ei se află o serie de demoni lubrici și veseli, dispuse simetric ard două cazane care alcătuiesc decorul unui număr de circ. Imaginea somptuoară a locurilor de perdiție ca substitute ale infernului reprezintă, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de consumator: consumator de informație, de 16 hrană materială, spirituală, afectivă etc., pentru a ne dezvolta potențialele, pentru a ne adapta, a ne transforma și a crea. A consuma este, așadar, o activitate fundamentală pentru undiviul uman. Ca urmare, primele gesturi, deprinderi, obișnuințe, atitudini și comportamente de consumator se formează din fragedă copilărie. Dacă viața poate fi Înțeleasă ca o succesiune de crize și conflicte pe care le avem de rezolvat, aceste crize sunt izvor de provocări, stări afective și motivaționale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
etc.) În raport cu persoanele din ambianță, față de jocuri etc. La Început, atitudinile se caracterizează printr-o mobilitate situativă, printr-o variabilitate rapidă În contraste sub influența unei stări afective trecătoare. Atitudinile apar contopite intim cu faptele, cu reacțiile copilului. Disocierea Între gest, comportare și dispoziție psihică, Între componenta externă și cea internă nu este Încă vizibilă. Opiniile și atitudinile nu se formează independent de celelalte fenomene ale conștiinței (reprezentări, noțiuni, convingeri etc.) ci În strânsă corelație cu acestea, oarecum o prelungire și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și autopromovarea care urmăresc aprecierea competenței unei persoane, recunoașterea cunoștințelor, resurselor, rolului și statusului persoanei. Prin autoprezentare oferim informații celorlalți, care le vor influența reacțiile. Eileen Gambrill (1984,107) atrage atenția asupra mesajelor pe care le transmitem În autoprezentare prin gesturi, expresii faciale și postură, deci prin comportamentul nonverbal. Și acesta contribuie la realizarea distincției dintre asertiv și non-asertiv. Astfel, contactul vizual, expresia facială, poziția corpului, apariția fizică, gestica mișcările capului, zâmbetul, toate alcătuiesc o structură complet diferită la persoanele care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]