32,407 matches
-
nuvelă, afectează gesturile lui Gavrilescu și memoria: „Gavrilescule, șopti, atenție! Ce parcă ai Începe să Îmbătrânești. Te ramolești, Îți pierzi memoria.” Pe acest fond, apărea amintirea iubitei de la Charlotenburg, un leitmotiv al nuvelei. Semnele schimbării apar În finalul acestui episod, gestul personajului având semnificații premonitorii. „Aproape ajunsese când auzi tramvaiul gemând metalic În urma lui. Se opri și Îl salută lung cu pălăria. Prea târziu! - exclamă. Prea târziu.” Astfel se pregătește trecerea spre spațiul irealului. Episodul al doilea, cel mai lung dintre
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pus În fața probelor de cele trei fete: o țigancă, o grecoaică, o evreică - alte prezențe mitice, nu realizează schimbarea și acționează nehotărât, Încercând de fiecare dată să se refugieze În trecut (povestea cu Hildegard). Acțiunea continuă pe cele două planuri, gesturile și vorbele menținându-se În plan logic. Scenele din bordei au numeroase semnificații. Fetele simbolizează Parcele (zeițe romane ale destinului, Nona- Decuma- Marta), parcurgerea etapelor de către personaj semnifică ritul trecerii, probele-rituri ale inițierii. Episodul următor dezvoltă motivul labirintului, Întâlnit și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
trăsături definitorii ale comportamentului său: este locvace, distrat, curios, politicos peste măsură. Portretul păstrează numai liniile caracterologice, fără indicii privind Înfățișarea fizică. Pentru o asemenea viziune narativă, un personaj purtat de rațiune nu și-ar fi găsit locul. Pe parcursul acțiunii, gesturile eroului Întăresc progresiv datele din primul episod. În capitolul al doilea, locvacitatea lui crește. Amintirea lui Hildegard, credința În „arta pură”, conferă discursului note patetice, nu lipsite de grandilocvență: „Domnișoarelor, exclamă patetic, eram tânăr, eram frumos și aveam un suflet
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
surprinse sugestiv. „Începând să se jelească și căzându-i ca leșinată În brațe”, „zdrobită”, „revenindu-i deodată toată energia” , „cu energie crescândă”. Dandanache este foarte precis caracterizat prin didascalii: „vorbește peltic și sâsâit”, „aducându-și, În sfârșit, aminte”, „Dandanache face gestul cu clopoțeii”. Didascaliile ilustrează și atitudinile personajelor, În situații comice, care ilustrează indirect trăsăturile de caracter dominante. Discursul lui Farfuridi este sugestiv pentru imbecilitatea personajului, suplinit de parantezele autorului: „bea o sorbitură, apoi, reluându-și răsuflarea, rar ca și cum ar Începe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Pentru a nu se demoraliza din cauza neputinței impuse prin destin, atunci când vede „ca e lată rău”, Își ia cu el de acasă un acvariu, ca să pescuiască peștii care „au mai fost prinși o data”. Să nu se uite că el repetă gestul ancestral. Din pricina neputinței, se simte un ratat, un damnat, de aceea Încearcă, strigându-se pe sine, să se găsească, să se reidentifice pe sine insusi, cugetand, prin monologul interior, pe seama relației dintre viața ce se scurge foarte repede și moartea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de iluminare spirituală Împlinită ca o urmare a călătoriei initiatice. Constată că viața lui a greșit drumul, „totul e invers”, dar nu renunță, „plec din nou”. Soluția de ieșire găsită de Iona este cea a spintecării propriei burți cu un gest rutinat, după ce tăiase un nesfârșit șir de burți ale pestilor Înghitiți unii de altii, simbolizând evadarea din propria carceră, eliberarea din propriul destin, din propria captivitate. Drama ia sfârși cu o replică sugerând Încrederea dată eroului de regăsirea sinelui, fiindcă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din propria carceră, eliberarea din propriul destin, din propria captivitate. Drama ia sfârși cu o replică sugerând Încrederea dată eroului de regăsirea sinelui, fiindcă „e greu să fii singur”, simbolizând un nou Început: „Razbim noi cumva la lumină”. Acest ultim gest al lui Iona, de a-și spinteca propria burtă, poate fi un reflex ori o sinucidere, o părăsire voită a lumii și o retragere În sine Însuși, aceasta fiind unica salvare posibilă. Iona, pescar pasionat, simbolizează pe omul ce aspiră
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la lumină”. Își strigă numele și, În loc de a tăia burți de pește, În speranța unei libertăți iluzorii, iși spintecă propriul abdomen, cu gândul de a fi găsit, nu În afară, ci În sine deplina libertate: „Razbim noi cumva la lumina”. Gestul sinuciderii și simbolul luminii din final sunt o Încercare de Împăcare a omului singur și omenirea Întreagă.. În articolul intitulat sugestiv „Triumful lui Iona", Nicolae Manolescu interpretează gestul personajului, din finalul piesei, ca pe o salvare de sine, ca pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În afară, ci În sine deplina libertate: „Razbim noi cumva la lumina”. Gestul sinuciderii și simbolul luminii din final sunt o Încercare de Împăcare a omului singur și omenirea Întreagă.. În articolul intitulat sugestiv „Triumful lui Iona", Nicolae Manolescu interpretează gestul personajului, din finalul piesei, ca pe o salvare de sine, ca pe un alt inceput: „Gestul final al eroului nu e o sinucidere... ci o salvare. Singura salvare - care inseamna că lupta continuă și după ce condiția tragică a fost asumata
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
luminii din final sunt o Încercare de Împăcare a omului singur și omenirea Întreagă.. În articolul intitulat sugestiv „Triumful lui Iona", Nicolae Manolescu interpretează gestul personajului, din finalul piesei, ca pe o salvare de sine, ca pe un alt inceput: „Gestul final al eroului nu e o sinucidere... ci o salvare. Singura salvare - care inseamna că lupta continuă și după ce condiția tragică a fost asumata. Sinuciderea ar fi fost asumarea eșecului. Cum să nu se vadă cât de imensă, de copleșitoare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
al iluziei, un orizont al așteptării (vezi „Bătrânul și marea” al lui Ernest Hemingway). Peștele, motivul fundamental, Întârzie să apară și Iona, prin joc, Încearcă să contrafacă destinul, Înscenând realul. Din acvariul adus de acasă, vânează câte o „fâță”, imitând gestul ancestral, aruncândul În năvod. Acvariul este un model redus al universului pervertit. Neputând pescui peștele mitic, Iona ia În derâdere propiul destin. Un pește uriaș, ieșit din hăul apelor, Îl Înghite, arătându-i fața nevăzută a lumii, un spațiu visceral
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a renaște prin moarte. „Și acum, dacă stau să mă gândesc, tot eu am avut dreptate. Am pornit-o bine. Dar drumul, el a greșit-o. Trebuia s-o ia În altă parte.” Concluzii: a. În final, Iona se sinucide (gestul sinuciderii) rostind: „Răzbim noi cumva la lumină.” Această replică a dat naștere la diferite interpretări. Eroul aspiră spre un „dincolo intangibil”, biologic vorbind. Sentimentul singurătății metafizice este trăit acut În mijlocul unei lumi condamnate la absența dialogului (comunicării). Iona devine astfel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la ele, deși acest lucru nu era suficient. I. L. Caragiale a avut incontestabil un deosebit talent actoricesc, cultivat cu deosebită pasiune toată viața. Se spune că În copilărie, mergea pe stradă și „se ținea după oameni imitându-le umbletul și gesturile” ( G. Călinescu). În anii de școală, când era elev la Ploiești, pentru a intra fără bani la spectacolele de teatru ale unor mari trupe, poposind o vreme În oraș, adolescentul, pasionat de teatru, sărea peste ulucele gardurilor. În următorii ani
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
comunicare socială: strategii cum ar fi modelarea, jocul de rol, casetele audio și video, povestirile sociale, povestioarele amuzante etc. pot fi folosite pentru a-l Învăța pe copil să folosească comportamentele nonverbale de comunicare socială. Exemplu: un copil este Învățat gestul “vino aici” prin modelare, joc de rol și casete video. Un alt copil este Învățat să identifice și să controleze diferitele inflexiuni vocale atât În vorbirea proprie, cât și la ceilalți, folosindu-se casetele audio. O povestire socială și casete
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
Grecia, 50% în Ungaria și Iugoslavia și 25% în Bulgaria. După ce scrise aceste procente pe o jumătate de foaie de hîrtie, el i-o împinse lui Stalin, în partea cealaltă a mesei. Premierul își luă creionul albastru, bifă foaia cu gest amplu și ne-o dădu înapoi"177. Churchill era conștient că acest aranjament putea părea dur, așa încît, după două zile, îi comunică lui Stalin că aceste procente "nu ar putea sta la baza nici unui document public, mai ales acum
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se instaureze din nou ordinea, altfel aveau să se angajeze consultații între cele Trei Puteri 210. Molotov a răspuns pe 27 februarie. Adjunctul său, Andrei Vîșinski, s-a dus la București pentru a se întîlni cu regele. Cu obișnuitele lui "gesturi iuți, abrupte și cu vorbirea repezită"211, acesta îi spuse lui Mihai că Rădescu trebuie înlocuit cu un nou guvern "care să reprezinte cu adevărat forțele democratice ale țării"212. Vîșinski s-a întors în aceeași zi și, într-o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și nici nu i-a redus capacitatea de a efectua o intervenție militară în România. Ba chiar a dat campaniei pacifiste a Moscovei o mai mare credibilitate în fața Occidentului. Poate că această concesie a lui Hrușciov voia să pară un gest prietenesc față de guvernul român, care să-l determine să rămînă loial Moscovei și să reducă influența Chinei asupra Europei de Est915. O altă explicație ar fi aceea că guvernul sovietic credea că retragerea trupelor avea să dea partidului și guvernului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cel sudic, subdezvoltat. Poziția României era clară: ea refuza să-și sacrifice viitorul industrial pentru a fi un furnizor de alimente pentru Germania de Est și Cehoslovacia. Gheorghiu-Dej și-a continuat politica sa de touts azimuts 1027. El a schițat gesturi prietenoase față de Axa Tirana-Beijing. În martie, a inițiat discuții diplomatice, pentru a normaliza relațiile cu Albania și a semnat un acord comercial cu China, în aprilie 19631028. Conferințele CAER din aprilie și mai nu au redus tensiunea dintre Moscova și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
desfășurarea de manevre militare pe teritoriul românesc, în schimb a acceptat să participe cu trupe la manevrele din Rusia Subcarpatică, din mai 19691296. România își menținea aceeași politică externă omnidirecțională față de țările necomuniste. În februarie 1969, Ceaușescu a făcut un gest istoric. El era conștient că Nixon are o "slăbiciune" pentru România, în urma primirii furtunoase de care avusese parte în 1967, cînd vizitase Bucureștiul 1297. În februarie, Ceaușescu l-a instruit pe ambasadorul Bogdan să-l invite pe Nixon la București
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
trimită Statelor Unite un semnal încurajator. Oricum, Casa Albă nu avea încredere în Snow, din cauza apropierii sale de stînga și ajutorului consistent pe care acesta i-l acordase lui Mao în anii '30. Ca urmare, Administrația n-a putut înțelege importanța gestului lui Mao. Mesajul era simplu. Mao voia să susțină personal reconcilierea chino-americană1386. Kissinger avea să remarce, în memoriile sale, că "subtilitatea excesivă blocase comunicarea"1387. Pe 5 octombrie 1970, Nixon a trimis Beijingului un mesaj care nu era nici pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pleca la Moscova și anunțul lui Jackson avea să zădărnicească toate eforturile președintelui de a ajunge la un compromis cu sovieticii 1667. În discuțiile sale particulare cu Brejnev, Nixon a încercat să-l convingă pe liderul sovietic să "schițeze un gest cît de mic în privința emigrării evreilor, chiar și numai pentru a-i tăia lui Jackson craca de sub picioare"1668. Mai tîrziu, Brejnev a spus că-i va "lăsa pe toți evreii să plece", fără a-i da, însă, lui Nixon
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu sînt vorbe în vînt. Pe 18 aprilie, el a acordat 47 de pașapoarte și vize de ieșire pentru plecarea din țară1943. Avînd în vedere că această cifră era aproape egală cu numărul emigranților pe o lună de iarnă, acest gest avea o anumită greutate. Se poate ca Ceaușescu să fi acordat vizele și ca să înlăture unul din subiectele ce puteau fi criticate de către americani. Pe 2 aprilie, nouă baptiști, printre care și preotul exilat Pavel Niculescu, au înființat Comitetul de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vârfurile degetelor în timp ce vorbea și s-a simțit imediat relaxat, reușind să-și încheie discursul cu succes. Își amintește însă că și-a ținut vârfurile degetelor apăsate unele de celelalte pe toată durata discursului. Acum își dă seama că simplul gest de a-și presa degetele l-a eliberat de stres și l-a ajutat să se liniștească pe parcursul discursului. La vremea aceea însă nu și-a dat seama că folosea unul din darurile naturale de eliberare a tensiunii nervoase. Atingeți
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
de durere fizică intensă, de enervare sau de teamă, unele persoane își mușcă buzele până la sânge. Oamenii au astfel de reacții naturale deoarece sunt atât ființe raționale, cât și instinctive și pentru că natura își urmează cu precizie cursul. Facem aceste gesturi involuntar, în mod automat, pentru că atenuează durerea, reduc tensiunea nervoasă și acționează ca un anestezic. Să vedem cum ne putem elibera de tensiune stimulând anumite zone reflexe, ca în foto 16 (p. 153), foto 43 (mai jos) și foto 46
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
consecințele sale logice ultime. Iar concluzia terminală, singura autorizată de logica principiilor politice, este necesitatea doctrinară a antipatriotismului socialist. Personaj controversat până la extrem, provocateur prin vocație și demagog exersat în artificii retorice, Hervé și-a asigurat notorietatea publică printr-un gest profanator care a oripilat sentimentele pătrunse de smerenie ale patrioților francezi: a arborat drapelul național tricolorul într-un morman de bălegar. Scrierile sale violente la adresa autoritățile publice ale celei de-a Treia Republici Franceze i-au atras condamnarea penală și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]