33,332 matches
-
Reg. 5 linie; Dan Alexandru, sold. Reg. 16 Dorob.; Ichim Dumitru, soldat, Reg. 16 Dorob., Magazin Gheorghe, soldat, Reg. 3 Art. din comuna Burdujeni-Sat, județul Botoșani. Morți pentru țară în războiul de neatârnare din 1877-78. Patria recunoscătoare"". Un al treilea tablou pe care erau înscrise numele altor trei eroi căzuți în același război se afla în biserica Mănăstirii Teodoreni din Burdujeni. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfânta Treime" din Burdujeni-Sat avea o sesie parohială de
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
tras de 8 boi sau înălțându-se la cer într-un car de foc). Naosul prezintă scene mai întinse ca dimensiuni: Adormirea Maicii Domnului, Iisus învățând pe înțelepți, Izgonirea negustorilor din templu, Ducerea Crucii, Sfinții Împărați Constantin și Elena etc. Tabloul votiv se întinde pe doi pereți. Pe peretele de vest, lângă ușă, este înfățișat ctitorul bisericii ținând biserica în mâna stângă și călăuzit de Sfântul Ilie la tronul Mântuitorului. În spatele ctitorului (de pe peretele vestic), pe perele sudic apar fiii săi
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
Ilie la tronul Mântuitorului. În spatele ctitorului (de pe peretele vestic), pe perele sudic apar fiii săi, Bogdan și Ștefăniță, ambii reprezentați maturi, și doamna Maria Voichița. Prezența soției voievodului ultima este un lucru neobișnuit, ea aflându-se imediat după voievod în tablourile votive de la Pătrăuți, Bădeuți și Voroneț. Altarul prezintă patru scene: Cina cea de taină, Împărtășirea sub ambele forme și Spălarea picioarelor. Catapeteasma actuală a bisericii prezintă importanță prin icoanele aflate pe ea. Biserica a fost înzestrată cu icoane împărătești executate
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
marea expoziție retrospectivă Velázquez, Frans Hals și Vermeer. În Paris face cunoștință cu Gustave Courbet, maestru al realismului, care va exercita o vreme o mare influență asupra picturii sale. ""La pian"" este prima operă importantă a lui Whistler. Artistul propune tabloul spre expunere la Salon, în 1859, dar juriul îl consideră "prea original" și îl respinge. Prietenul lui Whistler, pictorul François Bonvin, expune lucrarea în atelierul său din Paris, unde Courbet are ocazia să o vadă. Maestrul realismului îl felicită pe
James Abbott McNeill Whistler () [Corola-website/Science/317512_a_318841]
-
care sunt primite creațiile sale. Expoziția sa din anul 1873 se transformă într-un fiasco material. Whistler trăiește și lucrează în Anglia, dar călătorește adesea în Franța și expune cu regularitate la Paris. În 1863, participă la "Salonul Refuzaților", unde tabloul ""Dejunul pe iarbă"" al lui Édouard Manet provoacă scandal. Whistler trezește și el reacții furioase. Criticii îi reproșează comportamentul extravagant și nu iau în serios tablourile sale. La mijlocul anilor șaizeci, Whistler este din ce în ce mai însingurat, trece printr-o criză sentimentală și
James Abbott McNeill Whistler () [Corola-website/Science/317512_a_318841]
-
Franța și expune cu regularitate la Paris. În 1863, participă la "Salonul Refuzaților", unde tabloul ""Dejunul pe iarbă"" al lui Édouard Manet provoacă scandal. Whistler trezește și el reacții furioase. Criticii îi reproșează comportamentul extravagant și nu iau în serios tablourile sale. La mijlocul anilor șaizeci, Whistler este din ce în ce mai însingurat, trece printr-o criză sentimentală și artistică. În toamna anului 1865, împreună cu prietena sa Joanna, îl vizitează pe Courbet la Trouville. Courbet are o aventură cu Joanna și îi pictează portretul: ""Frumoasa
James Abbott McNeill Whistler () [Corola-website/Science/317512_a_318841]
-
Whistler face o lungă călătorie prin America de Sud; rămâne mai mult timp în Valparaiso (Chile). Reîntors în Anglia, Whistler caută noi căi în pictură, ar dori să se exprime mai fin și mai original. În 1867, când i se expun patru tablouri la Expoziția Mondială de la Paris, Whistler cucerește aprecierea colegilor săi artiști. Reacțiile publicului și ale criticei sunt însă din nou nefavorabile. Whistler caută acum recunoașterea în mediul artistic britanic. El ia legătuă cu prerafaeliții care obțineau mari succese în Anglia
James Abbott McNeill Whistler () [Corola-website/Science/317512_a_318841]
-
des în galeriile londoneze și lucrează tot mai mult. Pictează peste treizeci de ""Nocturne"", cu motive de noapte din Londra, mai ales în vecinătatea Tamisei, într-o manieră aproape monocromă, cu efecte armonice de culoare. În 1871 realizează renumitul său tablou ""Aranjament în gri și negru: Mama artistului"". O cotitură hotărîtoare în cariera sa o constituie prima expoziție personală la Galeria Flemish în anul 1874, unde prezintă peste optzeci de tablouri: picturi, desene, grafică. Între aprilie 1876 și februarie 1877, Whistler
James Abbott McNeill Whistler () [Corola-website/Science/317512_a_318841]
-
cu efecte armonice de culoare. În 1871 realizează renumitul său tablou ""Aranjament în gri și negru: Mama artistului"". O cotitură hotărîtoare în cariera sa o constituie prima expoziție personală la Galeria Flemish în anul 1874, unde prezintă peste optzeci de tablouri: picturi, desene, grafică. Între aprilie 1876 și februarie 1877, Whistler decorează reședința din Londra a colecționarului Frederick Richards Leyland, care se va numi ""The Peacock Room"" ("Sala Păunului"). Artistul pictează suprafețe mari monocromatice, prin care obține un rezultat impresionant de
James Abbott McNeill Whistler () [Corola-website/Science/317512_a_318841]
-
faptul că au de-a face cu un artist de mare talent. În anul 1877, Whistler îl dă în judecată pe criticul de artă John Ruskin, acuzându-l de jignire și calomnie. Acesta afirmase într-un articol, referindu-se la tabloul lui Whistler ""Nocturnă în negru și auriu - Ploaie de artificii"", că artistul nu s-a mulțumit numai să arunce un vas de vopsele în fața publicului, dar ar mai fi avut și impertinența să pretindă pentru aceasta suma de douăsute guinee
James Abbott McNeill Whistler () [Corola-website/Science/317512_a_318841]
-
septembrie 1879, artistul pleacă în Italia, unde va rămâne la Veneția timp de peste un an. După reîntoarcerea la Londra, în noiembrie 1880, Whistler își expune gravurile și pastelurile, obținând un mare succes. Valoarea operei sale este recunoscută și în Franța. Tabloul intitulat ""Aranjament în gri și nergru nr. 1 - mama artistului"", expus la Salonul din 1883, este cumpărat de statul francez pentru colecțiile oficiale. În 1885, Whistler ține la Londra celebra conferință intitulată ""Ten o'clock"" ("Ora zece"), în care își
James Abbott McNeill Whistler () [Corola-website/Science/317512_a_318841]
-
aici are ocazia să-l întâlnească pe Max Beckmann. Aversiunea sa față de grozăviile războiului se reflectă într-o serie de gravuri în lemn și litografii, ca "Marinarul rănit" (1915). Cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, pictează pentru răniții dintr-un lazaret tabloul "Madonna din Ostende" (1915), executat pe o foaie de cort. După sfârșitul războiului, în 1918, se întoarce la Berlin. Participă la o expoziție împreună cu artiști din "„Novembergruppe”" și devine membru în "„Arbeitsrat für Kunst”", care se declară programatic o „Anti-Academie
Erich Heckel () [Corola-website/Science/321915_a_323244]
-
astăzi. Începând cu anul 1920 cutreieră Europa (Sudul Franței, Munții Alpi, Italia, diferite regiuni din Germania. Numeroasele opere rezultate din această perioadă, în special acuarele, demonstrează atașamentul artistului de natură. În 1937, oficialitățile naziste îl defăimează ca „artist degenerat”, 729 tablouri sunt îndepărtate din muzeele germane, unele au fost distruse, lui Heckel i se interzice să mai expună. Artistul părăsește în 1941 Berlinul și se stabilește pentru o vreme în Carintia (Austria). Într-un bombardament din anul 1944, atelierul său din
Erich Heckel () [Corola-website/Science/321915_a_323244]
-
După 1920, culorile sunt mai armonizate și mai luminoase, se observă o tendință spre clasicitate și o preferință pentru peisagistică, artistul fiind apropiat de natură. În lucrările realizate după 1940, elementele decorative dobândesc un plus de atenție, autonomia ornamentală a tablourilor căpătând mai multă greutate.
Erich Heckel () [Corola-website/Science/321915_a_323244]
-
40 de ani, cu evoluție de obicei favorabilă. MC se manifestă clinic prin următoarele semne: Bilateralitatea afectărilor (tulburări motorii și abolirea mai multor reflexe osteotendinoase) și caracterul poliradicular sunt evocatoare pentru MC. Afectările radiculare se pot manifesta prin mai multe tablouri clinice: Evoluție MC evoluează relativ imprevizibil, dar de obicei lent, cu perioade lungi fără agravare. Deficite neurologice majore sunt posibile, în special la vârstnici, dar sunt rare. Diagnostic radiologic Evidențiază pe Rg laterală: Nevralgia cervicobrahială (NCB) este o afecțiune frecventă
Cervicalgie () [Corola-website/Science/321902_a_323231]
-
Biciuirea lui Cristos este un tablou de dimensiuni mici (58,6 x 80,5 cm) pictat de Piero della Francesca, pe un panou de lemn, către 1445. Tabloul prezintă simultan două scene plasate în epoci diferite. În jumătatea stângă se zăresc trei personaje în haine din
Biciuirea lui Cristos (Piero della Francesca) () [Corola-website/Science/321942_a_323271]
-
Biciuirea lui Cristos este un tablou de dimensiuni mici (58,6 x 80,5 cm) pictat de Piero della Francesca, pe un panou de lemn, către 1445. Tabloul prezintă simultan două scene plasate în epoci diferite. În jumătatea stângă se zăresc trei personaje în haine din Perioada Renașterii. Se presupune că este vorba despre fratele vitreg al lui Federico da Montefeltro, însoțit de doi dintre consilierii săi, doi
Biciuirea lui Cristos (Piero della Francesca) () [Corola-website/Science/321942_a_323271]
-
vorba despre fratele vitreg al lui Federico da Montefeltro, însoțit de doi dintre consilierii săi, doi trădători care luaseră parte la complotul prin care se urmărea răsturnarea lui Federico. Scena ar prezenta, așadar, supliciul nobilului trădat și asasinat. Dar interpretările tabloului sunt numeroase. La dreapta, oare este vorba despre pocăința lui Iuda, sau, în partea stângă este oare evocată cucerirea orașului Constantinopol de turci, în 1453? Cristos ar fi pe atunci o metaforă a Bisericii biciuite sub privirile unui turc? Această
Biciuirea lui Cristos (Piero della Francesca) () [Corola-website/Science/321942_a_323271]
-
Personajele sunt plasate într-un spațiu determinat printr-o riguroasă construcție în perspectivă ritmată de coloane, arhitrave și pavimente. Linii diferite formează o rețea armonică în care dimensiunile decurg una din alta, ceea ce permite construirea unui univers matematic ideal. Înălțimea tabloului, de 58,6 cm, corespunde lungimii unui braț toscan, unitate de măsură a epocii. Pentru artiștii Renașterii, inălțimea ideală a omului (reprezentat de Cristos) masoară trei brațe. Acest modul reglează așezarea în pagină și proporțiile tuturor părților tabloului. Așa, de
Biciuirea lui Cristos (Piero della Francesca) () [Corola-website/Science/321942_a_323271]
-
ideal. Înălțimea tabloului, de 58,6 cm, corespunde lungimii unui braț toscan, unitate de măsură a epocii. Pentru artiștii Renașterii, inălțimea ideală a omului (reprezentat de Cristos) masoară trei brațe. Acest modul reglează așezarea în pagină și proporțiile tuturor părților tabloului. Așa, de exemplu, pictorul plasează linia orizontului în funcție de înălțimea lui Cristos. Axa verticală a compoziției împarte pictura în două părți, fiecare dintre ele devenind un tablou independent, după o metodă din Evul Mediu, condamnată de Giotto cu mai mult de
Biciuirea lui Cristos (Piero della Francesca) () [Corola-website/Science/321942_a_323271]
-
Cristos) masoară trei brațe. Acest modul reglează așezarea în pagină și proporțiile tuturor părților tabloului. Așa, de exemplu, pictorul plasează linia orizontului în funcție de înălțimea lui Cristos. Axa verticală a compoziției împarte pictura în două părți, fiecare dintre ele devenind un tablou independent, după o metodă din Evul Mediu, condamnată de Giotto cu mai mult de un secol în urmă. Jumătatea dreaptă, cu grupul de personaje plasate în prim-plan, contribuie la evidențierea profunzimii din jumătatea stângă. Această scenă, cu cele două
Biciuirea lui Cristos (Piero della Francesca) () [Corola-website/Science/321942_a_323271]
-
hard, iar lovitura serviciul.Turneele sale preferate: Beijing, US Open, Madrid Open. Este fan înfocat al lui Bayern Munchen, iar idolii copilăriei sale erau Pete Sampras și Roger Federer. În septembrie 2009 a primit un wild card și acces pe tabloul principal al BCR Open România 2009, unde l-a învins în turul întâi pe compatriotul său, Victor Crivoi, pierzând însă în turul doi, în fața spaniolului Rubén Ramírez Hidalgo. Momentan se antrenează în București cu Andrei Mlendea. În mai 2010, ajunge
Marius Copil () [Corola-website/Science/321377_a_322706]
-
Marius primește din nou un wild card la BRD Năstase Țiriac Trophy și trece în primul tur de Victor Crivoi, ca ma apoi să piardă în turul secund la spaniolul Pablo Andujar-Alba. De asemenea, în octombrie ajunge din nou pe tabloul principal al unui turneu din circuitul ATP World Tour 250 series și anume la Stockholm Open. El ajunge acolo din calificări, unde i-a învins pe rând pe americanul Michael Yani și pe germanii Cedrik-Marcel Stebe și Mathias Bachinger, pe
Marius Copil () [Corola-website/Science/321377_a_322706]
-
iar în primul tur îl învinge pe favoritul numărul 4 al turneului, respectiv numărul 13 mondial, pe croatul Marin Cilic. El se oprește în turul 2 însă, pierzând în fața germanului Florian Mayer. La Stockholm Open, Marius ajunge din nou pe tabloul principal din calificări și de această dată reușește să treacă de primul tur, învingându-l pe argentinianul Federico Delbonis. Se oprește în turul secund după o înfrângere în fața spaniolului Nicolas Almagro. Pentru al treilea an la rând, Marius ajunge în
Marius Copil () [Corola-website/Science/321377_a_322706]
-
treilea an la rând, Marius ajunge în luna februarie într-o finală de turneu Challenger, la Open BNP Paribas Banque de Bretagne din Quimper, Franța, acolo unde îl învinge pe Marc Gicquel. În martie, ajunge pentru prima oară pe un tablou principal al unui turneu din circuitul ATP World Tour Masters 1000 și anume la Turneul de Master Series de la Miami. El îi învinge în calificări pe Steve Darcis și Jan-Lennard Struff, dar pierde în primul tur al turneului în fața francezului
Marius Copil () [Corola-website/Science/321377_a_322706]