33,104 matches
-
S-a calculat că În momentul sosirii primului transport de deținuți trebuiau să existe circa 300.000 de băștinași pe continent și 4000 În Tasmania. După o sută de ani numărul lor se micșorase din cauza bolilor și a actelor de violență, Încât se credea că vor dispare total. Un grup de etnografi, care au poposit printre ei, a rămas surprins de bogăția spirituală a băștinașilor, mai ales că mulți cercetători emisese ipoteză rămânerii lor În urmă din toate punctele de vedere
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Susilo Bambang Yudhoyono. Frontul Revoluționar din Timorul de Est Independent (FRETELIN) redeschide lupta armată Împotriva forțelor militare indoneziene. După prăbușirea regimului generalului Suharto, guvernul indonezian acceptă un referendum (8 august 1999), la care 75% din populație se proclamă pentru independență. Au loc violențe, fără precedent Împotriva adepților independenței, ceea ce determină ONU să trimită o forță de menținere a păcii În septembrie 1999, până la instalarea unui guvern ales pe baze democratice, În vederea proclamării independenței. La 20 mai 2002, Megawati Sukarnoputri participă la Gili la
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
filoindonezian care să solicite intrarea Timorului de Est la Indonezia, devenind provincie indoneziană În 1976. 575 H.Matei, S.Negruț, I.Nicolae, Enciclopedia statelor lumii, p. 232. 378 Trecerea la procesul de democratizare se face lent, tranziție haotică, bordată de violențe separatiste, manifestații explozive, Într-o țară cu peste 18.000 de insule, 400 de etnii și 5 religii oficiale, ceea ce stârnește tensiuni interetnice și interconfesionale, acutizate pe fondul crizei economice și sociale. Tendințe separatiste manifestă provincia Aceh din Sumatera, Papua
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
deșertului. Iată-l Marele Ocean sau Pacificul. 578 Desigur că epitetul de Marele i se potrivește mai mult decât cel de Pacific, pentru că nu este totdeauna liniștit. Nicăieri, În nici un alt ocean, furtunile și uraganele nu se dezlănțuie cu atâta violență, ca În acest ocean „Pacific”. Locuitorii insulelor Pacificului, polinezienii, buni navigatori, Întreprindeau pe bărcile lor cu numeroase pânze, Îndepărtate călătorii dintre diferite insule, Învățând să cunoască vânturile și curenții Marelui Ocean. Au urmat marile călătorii ale exploratorilor portughezi, spanioli, olandezi
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
este renumită pentru minele de cupru și aur, transformate Într-un sângeros război civil, soldat cu zeci de mii de morți și răniți, până la sfârșitul secolului al XX-lea. Alegerile legislative din 2002 s-au desfășurat Într-un climat de violență și anarhie (ibidem, p. 381). 589 (bază de cazare limitată, insecuritatea internă, rata Înaltă de criminalitate din principalele orașe)748. Limba oficială este engleza, dar sute de grupuri etnice vorbesc peste 700 de limbi și dialecte, Înțelegându-se În hiri
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
corupție și jefuire a economiei statului, mișcările de stradă violente Îl silesc la 20 ianuarie 2001 să demisioneze, iar vicepreședintele Gloria Macapagal Arroyo devine președintă a republicii. Alegerile parlamentare și locale din aprilie 2001 se desfășoară Într-un climat de violență soldat cu peste o sută de morți. Gruparea teroristă condusă de Abu Sayyaf, din insula Basilian și Jolo mențin legătura cu Osama bin Laden și statele musulmane fundamentaliste care Îi subvenționează 801. În 2005 au avut loc În Manila trei
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
paradisiace, p. 134-135. 832 În trecut Taal era un principat malaez, devenit datorită poziției sale pe malul lacului, un important centru politic și comercial, capitala regiunii, după cucerirea de către spanioli (1572). Erupția vulcanului din 1774 a fost de o mare violență, inundând Împrejurimile cu lava sa, ceea ce a determinat schimbarea locației orașului, pe celălalt versant. Noul oraș era și mai impunător, dominând tot ținutul Tagalog. În 1911 catastrofa s-a produs din nou, cutremurul care a Însoțit erupția a completat dezastrul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din situațiile existențiale în care m-aș fi aflat, pornind de la persoană, de la bunătatea ei naturală. Pornind de la această premisă, reflecția de față are scopul de a propune teme de actualitate despre persoană, conștiință, experiență morală, realitatea bolii, criza antropologică, violență și spiritualitate, și de a ajuta la repunerea pe baze solide a concepției despre persoană, respectul față de valoarea și demnitatea ei, în orice etapă a existenței sale. Temele propuse, unele publicate deja în câteva reviste, evident aici reelaborate, se inspiră
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a apropia, în aceeași expresie, termeni cu o semnificație contradictorie și, în cazul nostru, probează posibilitatea de a concilia imagini derutante ale apocalipsei, care evocă răvășiri cosmice, războaie, temeri, sânge, moarte, cu tema nonviolenței și lansează o sfidare: în pofida prezenței violenței sub diferitele forme din Cartea Apocalipsului, mesajul său este de speranță și nonviolență. În spatele (background-ul) acestei teme există o dezbatere reală, care îi vizează în primul rând pe bibliști și pe moraliști, dar și pe sociologi, pe antropologi, care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
mesajul de încredere și de speranță care o caracterizează. În primul rând, vrem să luăm în considerare câteva texte alese din Evanghelie, care vorbesc în mod expres despre atitudinea nonviolentă a lui Isus în fața evenimentelor care sugerează sau vorbesc despre violență. În al doilea rând, vom prezenta câteva consecințe care rezultă din interpretările reductive ale Apocalipsului și factorii care determină acest tip de ambient. În ultimul rând, după trecerea de la apocaliptica iudaică la Apocalipsul lui Ioan, vrem să relevăm lectura pe
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pe care vrea să o întemeieze, în care mânia este învinsă prin reconciliere, setea de plăcere este ținută sub control și iubirea dușmanilor ia locul urii. De aici rezultă că aspectul cel mai important al acestei comunități constă în depășirea violenței prin iubirea dușmanilor. R. Schnackenburg, punând în discuție contextul istoric al timpului, se întreabă dacă Isus nu a cerut renunțarea la violență, ținând cont de istoria care de secole a caracterizat viața acestui popor. Același biblist german afirmă că, de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
dușmanilor ia locul urii. De aici rezultă că aspectul cel mai important al acestei comunități constă în depășirea violenței prin iubirea dușmanilor. R. Schnackenburg, punând în discuție contextul istoric al timpului, se întreabă dacă Isus nu a cerut renunțarea la violență, ținând cont de istoria care de secole a caracterizat viața acestui popor. Același biblist german afirmă că, de fapt, ceea ce-l interesează în mod exclusiv pe Isus este raportul dintre Dumnezeu și om, dintre domnia sa divină și răspunsul omului față de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
din Ierusalim. Tot legat de studiul acestui text, M. R. Bredin încearcă să simplifice înțelegerea atitudinii lui Isus: templul ajunsese în punctul de a reprezenta puterea și succesul, deoarece devenise un loc care perpetua și alimenta îngrădirile puterii și ale violenței. 1.3 Al treilea text: Mt 22,15-21 (Tributul datorat lui Cezar) Expresia devenită celebră, „Dați Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”, a fost interpretată de multe ori ca o separare între două
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cinstea datorată lui Dumnezeu, nici să-i contrasteze poruncile; Isus nu afirmă că statul este limitat și efemer, pentru că știe că este supus voinței și puterii lui Dumnezeu. În acest context este clar că Isus nu vrea să incite la violență, ci vrea ca ucenicii săi și noua comunitate să urmeze calea iertării și a iubirii în situația unei slujiri responsabile față de Dumnezeu. 2. Apocalipsul între violență și nonviolență 2.1 Efectele unei interpretări reductive a Apocalipsului Cartea Apocalipsului uimește cititorul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
lui Dumnezeu. În acest context este clar că Isus nu vrea să incite la violență, ci vrea ca ucenicii săi și noua comunitate să urmeze calea iertării și a iubirii în situația unei slujiri responsabile față de Dumnezeu. 2. Apocalipsul între violență și nonviolență 2.1 Efectele unei interpretări reductive a Apocalipsului Cartea Apocalipsului uimește cititorul prin imaginile sale îndrăznețe și complicate până la neverosimil, tulburările cosmice cele mai ciudate, ființele angelice și demonice în formele cele mai variate și impresionante, într-o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
fost nevoie de "revoltele periferiilor" pentru ca unii dintre decidenți, orășenii, să-și amintească de vechea propunere a lui Hobbes (pentru ca lumea să evite "un război al tuturor contra tuturor"): să se pună în act pactul prin care oamenii renunță la violență, dacă puterea le oferă mai multă siguranță existențială și mai multe certitudini... * Deoarece cartea lui Th. Oblet se adresează studenților, profesorilor de științe socioumane și altor actori și profesioniști ai elaborării și implementării politicilor sociale și urbane, ca și responsabililor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aplicate prin proceduri specifice, susținute de importante mijloace financiare care au plătit acțiuni concrete ce detaliau obiective asumate 1. Statul și conducerile orașelor au vegheat asupra coerenței acțiunilor întreprinse în cele mai diverse domenii: producție, ocupare, locuire, educație, sănătate, prevenirea violenței și asigurarea securității urbane, principiile acestor acțiuni fiind: globalitatea, transversalitatea (legătura inextricabilă dintre urban, social și economic), teritorialitatea (trecerea de la scara cartierului la cea a orașului și la interco-munalitate), contractualizarea (statul își păstrează mari prerogative, dar asociază și colectivitățile teritoriale
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să creadă în perspectivele sale de dezvoltare; dezvoltarea economică și inserția socială corespunzătoare; nu s-a urmărit construirea de mari întreprinderi în cartiere, ci dezvoltarea unor întreprinderi mici și mijlocii, a unor unități comerciale și servicii; securitatea urbană și prevenirea violenței care cereau prezența eficientă a polițiștilor pe teren, însoțirea copiilor și tinerilor, dar și a adulților în căutarea locurilor de muncă; locuința scara, holul, conviețuirea în același imobil, luarea în seamă a unor "spații ale nimănui", a unor spații de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în majoritate caracter intercomunal (vizând 27 milioane de locuitori)1. În acest interval temporal, contractele s-au caracterizat prin: parteneriat mai larg (au asociat un număr mai mare de actori, inclusiv Uniunea Europeană), finanțare masivă de către stat (în special pentru prevenirea violenței, pentru proiecte sociale, de întărire a liantului social, acțiuni în favoarea familiilor, activități culturale și educative etc.), o angajare crescândă a colectivităților teritoriale, credite europene. Acțiuni în favoarea zonelor urbane defavorizate s-au desfășurat și în alte țări europene: contracte în Belgia
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și a-l face tabula rasa, distanța este enormă, iar deciziile în acest sens, abuzive. Un sistem viu consumă și produce. Orașul consumă energie, materii prime, capătă putere, produce bunuri, activități, liant social, dar produce și dioxid de carbon, deșeuri, violență, frică... Orașul se autoproduce în permanență, (se) transformă, capătă noi forme. El este periclitat de cartierele defavorizate, de periferiile explozive, dar poate fi însănătoșit de "marile bulevarde", de străzile curate, de obiectele publice utile și estetice (nu "buticuri"). Orașul reacționează
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
lor, să identificăm ceea ce le face complementare, să luăm seama la periurban (sau rurban), care induce schimbări ale identității colective și noi exigențe privind gestionarea serviciilor publice, să luăm seama la "ghetouri", la cartierele care fac și suportă "secesiunea", creșterea violenței, care au probleme cu integrarea tinerilor, să luăm seama la polarizare, la fractura dintre bogați și săraci. Mobilizarea noastră nu este însă la înălțimea mizelor actuale. Să reflectăm înainte de a acționa, desigur, dar să și acționăm până nu este prea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
etc., dar nu luăm în seamă ce se întâmplă în orașele reale, nu vedem complexitatea lor, nu vrem să știm care este calitatea reală a vieții oamenilor care le locuiesc... Pe teren putem afla ce efecte poate avea mizeria insuportabilă, violența fără perspectivă, mediatizările ostentative, cinice, jignitoare doar ale tuturor relelor din orașe, discursurile demagogice, promisiunile fără acoperire... 5. Cum am putea avea orașul pe care-l vrem? Reținem câteva dintre concluziile Forumului Mondial al Orașelor (Paris, 2006): printr-o politică
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
atractivitate cartierului (prin acțiuni de ameliorare a condițiilor vieții colective în spațiile publice, parcuri, clădiri), de a modifica în profunzime ambianța urbană, calitatea serviciilor private și publice (ajungându-se chiar la acțiuni de mediere în vederea stingerii conflictelor de vecinătate, diminuării violenței domestice etc.). În derularea proiectului s-a respectat cu strictețe principiul afirmării competențelor fiecărei părți, iar coordonarea operațională și evaluarea au vizat în permanență pertinența obiectivelor, coerența activităților și impactul favorabil potrivit aprecierilor locuitorilor. S-au constituit tablouri sintetice care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
tinerilor angajați în competiții sportive, Atelierele Școlii de fotbal, Clubul de prevenire Escale, Biroul de întâlnire a educatorilor, ateliere cu activități specifice pentru cei cu vârste cuprinse între 6-16 ani, pentru persoanele implicate în servicii de securitate comunitară și controlul violenței, discuții cu familii în dificultate, întărirea prezenței adulților în spațiul public. Experiența de la Porto Alegre arată că eforturile în direcția democrației participative pot fi încununate de succes ... chiar dacă după douăzeci de ani. Acest oraș brazilian este împărțit în 16 sectoare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sociale. Puternic marcată de pecetea certitudinilor tehnocratice, această politică a dezvoltat o viziune funcționalistă a democrației, în care autoritatea științelor urbane, economice și sociale părea să absoarbă divergențele de interese dintre diferiții actori urbani. Astăzi, dezorganizarea ilustrată de incivilitățile și violențele urbane nu mai este etapa ineluctabilă, ci aceea tranzitorie a unui proces de dezorganizare/reorganizare inerent creșterii urbane comandate de industrializare. Ea pare imputabilă și impactului mondializării și preponderenței unui nou mod de dezvoltare, informațional, asupra vechiului mod de dezvoltare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]