35,725 matches
-
toate acestea, numeroase regiuni din Apulia nu sunt încă explorate din punct de vedere turistic. În Apulia, demne de atenție sunt nu numai marile orașe, precum Taranto sau Bari, sau stațiunile de lux din "Peninsula Gargano". În centrul regiunii, în apropiere de "Alberobello", peisajul este dominat de "trulli", case tradiționale rotunde cu acoperișuri conice, construite fără mortar din calcarul disponibil în împrejurimi. Zidurile acestor case sunt de obicei vopsite în alb, iar acoperișurile sunt adeseori împodobite cu decorații de piatră cu
Apulia () [Corola-website/Science/296710_a_298039]
-
Italia de astăzi, deoarece populația se rărise acolo, iar împărații au interzis colonizările cu cetățenii născuți în Peninsula Italica. Cei veniți din apropierea Daciei erau de obicei traci, înrudiți cu geții (dacii), vorbeau aceeași limbă, fapt ce a dus la o apropiere între ei. Din Imperiu au mai venit cei mai prigoniți, mai ales creștinii și preoții lor. Limba geților s-a păstrat precum și modul de viață și ocupațiile autohtonilor. Deși a avut o perioadă relativ scurtă, colonizarea Daciei cu oameni proveniți
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Plautius Silvanus Aelianus au afectat zona de câmpie, iar populația dacica a coborât din zona subcarpatica și de dealuri, umplând golul demografic. S-au descoperit 120 de așezări de tip Chilia-Militari, situate în zone de dealuri și de câmpie, în apropierea surselor de apă. Nu s-au găsit așezări fortificate. Cimitirele erau plane, iar ca riț funerar se practică incinerația. Ocupațiile principale erau agricultură, creșterea animalelor, meșteșuguri precum confecționarea ceramicii, prelucrarea lemnului, metalurgia fierului. Au fost găsite obiecte din metal și
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
fost integrarea geto-dacilor în sec. I a.Chr. - sec. IV p. Chr. în cadrul civilizației antice de tip român. Civilizația traco-geto-dacă a constituit materialul primar al etnogenezei românilor. Influențele eline au format condițiile necesare pentru distanțarea traco-geto-dacilor de lumea barbara și apropierea lor de valorile civilizației antice. În fine, includerea traco-geto-dacilor în sistema civilizației române a creat cele mai favorabile condiții pentru desfășurarea procesului de asimilare etnoculturala a autohtonilor și de constituire a unei noi etnii. Etapele etnogenezei ilustrează fazele de constituire
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
fost unul dintre cele mai frumoase domenii aparținând familiei. Castelul care are arhitectură specifică stilului romantic german, tipic stațiunilor montane, era înconjurat de un parc natural, iar fațadă se oglindea într-un mic lac natural alimentat de un parau. În apropierea castelului, în același parc, se află și o capelă a familiei Stirbey, pictată de Gheorghe Tattarescu. În Sinaia se află câteva posibilități de practicare a sporturilor de iarnă:
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]
-
astfel numele s-ar traduce prin „pământ sărat”, „sărătură”, „apă sărată”, care se referă la apa râului Olt. Această ipoteză pare să fie argumentată de toponimia slavă a unor zone din oraș și din împrejurimi, precum și a unor localități din apropiere (Obrocari - azi strada Tudor Vladimirescu, Dealul Grădiștea, Clocociov, Dobrotinet, Milcov, Brebeni, Sopot, Teslui etc.). Tot în favoarea acestei ipoteze vin consemnările istoricului A.D. Xenopol, care vorbește despre slavi ca populație migratoare: „între anii 500-600, slavii locuiau în regiunile înconjurătoare munților Daciei
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
-și indentitatea peste secole. În contextul generalizării vieții rurale, comunitatea rurală existentă se va organiza în obști teritoriale sau romanii populare (cum sunt cunoscute în tradiția noastră istorică), reprezentând nuclee solide demografice, lingvistice și de cultură romanică. La Ipotești, în apropiere de Slatina, a fost identificat pentru prima dată conținutul unei atare obști romanice care a fost îmbogățită ulterior cu alte descoperiri similare. Acestea aparțin culturii Ipotești - Cândești - Ciurel, creată de populațiile autohtone în secolele V - VII. Descoperirile din așezarea de pe
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
i-a învins pe otomani într-o luptă purtată la Slatina. În timpul Revoluției de la 1821, Tudor l-a întâlnit la Slatina pe Iancu Jianu, conducătorul haiducilor. La începutul secolului XX, Slatina era un mic târg de provincie așezat în imediata apropiere a râului Olt, între Dealul Grădiște și ceea ce este cunoscut astăzi ca orașul nou. Se păstrează încă numeroase clădiri din acea perioadă: Grand Hotel Regal, Școala de Fete, Catedrala Ionașcu, Cofetăria Minerva și alte 50 de clădiri istorice incluse în
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
Construcția este executată din bârne și scânduri groase de brad și de ștejar pe temelie de piatră, fiind de tipul bisericilor cu plan simplu în formă de navă, fără sânuri laterale și cu altar pentagonal, clopotnița aflându-se în imediata apropiere, spre sud. Acoperișul de șindrilă este unitar, fără a sublinia la exterior decât prezența altarului. Interiorul este împărțit în pronaos, naos și altar. Pridvorul de la apus reprezintă un adaos recent (1924). Chenarele ferestrelor și cel al ușii de la intrare sunt
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
frecvența planurilor secundare de inspirație locală trimite cu insistență la frescele de la Mănăstirea Voroneț și Mănăstirea Sucevița. Ușile împărătești sunt tratate preponderent pictural și mai puțin sculptural. Sinagoga de lemn aflată la extremitatea estică a fostei Curți Domnești în imediata apropiere a Liceului "Petru Rareș", este o mărturie a numeroasei comunități evreiești care a existat în acest oraș încă din Evul Mediu. Actuala construcție s-a ridicat pe locul alteia mai vechi, în baza hrisovului din 19 iulie 1766 semnat de
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
spaniolă a Mării Mediterane. În istoria orașului un rol important a fost jucat de greci, de cartaginezi, de romani și de mauri. Așezarea a fost întemeiată de greci, care în secolul IV î.Hr. au ridicat pe unul dintre dealurile din apropiere colonia "Leukon Teijos" (Orașul Luminii), botezată mai apoi "Akra Leuke" (Muntele Alb sau Punctul Alb). Așezarea a fost extinsă în secolul III î.Hr. de către cartaginezi, care au utilizat-o ca bază a comerțului maritim din apropiere de coastă. Alicante a
Alicante () [Corola-website/Science/296749_a_298078]
-
unul dintre dealurile din apropiere colonia "Leukon Teijos" (Orașul Luminii), botezată mai apoi "Akra Leuke" (Muntele Alb sau Punctul Alb). Așezarea a fost extinsă în secolul III î.Hr. de către cartaginezi, care au utilizat-o ca bază a comerțului maritim din apropiere de coastă. Alicante a căpătat o importanță economică și politică sporită abia pe vremea romanilor (218 - 201 î.Hr.). La vremea aceea, aici funcționau ateliere de prelucrarea pietrei și hale unde se conserva peștele care lua ulterior drumul Italiei. "Lucentum", numele
Alicante () [Corola-website/Science/296749_a_298078]
-
a desfășurat în acest oraș. Legenda atribuie cartaginezilor întemeierea localității "Barcino", în special lui Hamilcar Barcă, tatăl lui Hannibal. Mai tarziu, românii au transformat orașul într-un "castrum" (o bază militară română) centrat pe Mons Taber, un mic deal în apropierea locației primăriei din ziua de astăzi (Plaça de Șanț Jaume). Această organizare este încă vizibilă și astăzi pe harta centrului istoric prin fragmentele rămase din zidurile române. Rămășițe române importante sunt expuse sub Plaça del Rei, intrarea spre muzeul orașului
Barcelona () [Corola-website/Science/296750_a_298079]
-
prestigioasa opera "El Liceu", piața alimentară "La Boqueria" și Piața "Plaça Reial", cu ale sale arcuri și palmieri, printre alte clădiri interesante. La Rambla se termină în portul vechi, unde o statuie a lui Cristofor Columb indică spre mare. În apropiere se află Museu Marítim (Muzeul Maritim) care prezintă istoria vieții din Mediterana. Clădirea muzeului este fostul șantier naval, unde erau construite vasele ce navigau Mediterana. Vechiul port oferă felurite splendori, incluzând și cel mai mare Acvariu din zona mediterana. Remarcabilă
Barcelona () [Corola-website/Science/296750_a_298079]
-
găsite documente care să ateste existența lui Leopold Frankenberger, istoricii infirmă afirmația că tatăl lui Alois era evreu. s-a născut la 20 aprilie 1889 în Braunau am Inn, în partea de vest a Austro-Ungariei (în prezent în Austria), în apropiere de granița cu Imperiul German. Adolf a fost al patrulea din cei șase copii ai lui Alois Hitler și Klara Pölzl (1860-1907). Frații mai mari ai lui Adolf—Gustav, Ida și Otto — au murit în copilărie. La vârsta de trei
Adolf Hitler () [Corola-website/Science/296715_a_298044]
-
de 80 000 kg apă) având o scară de acces până în vârf și o galerie care servește și astăzi drept punct de admirare a panoramei Grădinii și întregului oraș, o rețea de distribuție în întreaga grădină cu 25 hidranți. În apropiere sunt prezente, de asemenea, două bazine mari semi-eliptice din beton și 34 de bazinașe pătrate (aflate în legătură cu instalațiile hidraulice), în care au fost plantate numeroase plante exotice. Tot în 1923 s-au amenajat aproape complet grupele sistematice ordonate după un
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
exemplu, turnul bisericii din Saschiz a fost inspirat de turnul cu ceas din Sighișoara). Materialele de construcție sunt în mod tradițional piatra și cărămida roșie, iar țiglele acoperișurilor sunt date cu argila roșie, ceea ce e o specificitate a regiunii. În apropierea bisericii se găsește piața centrală a satului (numită "Tanzplaz" în dialect săsesc sau "piața de dansuri" în română), în jurul căreia gravita viața sociala a comunității. Singurele construcții situate în apropierea fortificațiilor sunt edificiile publice: școala sau primăria (uneori, școala era
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
cu argila roșie, ceea ce e o specificitate a regiunii. În apropierea bisericii se găsește piața centrală a satului (numită "Tanzplaz" în dialect săsesc sau "piața de dansuri" în română), în jurul căreia gravita viața sociala a comunității. Singurele construcții situate în apropierea fortificațiilor sunt edificiile publice: școala sau primăria (uneori, școala era situata în interiorul fortificației, cum e cazul la Prejmer). Casa parohială și locuințele țăranilor bogați sunt situate în jurul acestei piețe centrale. Unele dintre bisericile construite de sași și de secui în
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
a decăzut după construirea între anii 1929-1939 în centrul satului a unei biserici de piatră, cu același hram. Între anii 1972-1973, biserica-monument istoric a fost restaurată la inițiativa mitropolitului Iustin Moisescu al Moldovei și Sucevei. Biserica are pictură murală. În apropiere de biserică, se află și un turn clopotniță din lemn. În anul 2001 a fost zidit un lumânărar în curtea bisericii cu cheltuiala familiei lui Petru Girigan, primul ctitor al Parohiei Adâncata II. În curtea bisericii se află două cruci
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
atunci două parohii: Parohia "Sf. Dumitru" și Parohia "Sf. Ioan Botezătorul" (cu o biserică din anul 1810). Între anii 1996-2004, la nord de biserica de lemn, s-a construit o biserică spațioasă din cărămidă cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”. În apropierea bisericii de lemn se află un turn-clopotniță din lemn. este construită în totalitate din bârne de brad masiv. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri vopsite în culoarea verde. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă
Biserica de lemn din Zamostea () [Corola-website/Science/317008_a_318337]
-
este a doua insulă ca mărime din arhipelagul Haida Gwaii, în apropierea coastelor provinciei canadiene Columbia Britanică. Cu o suprafață de 2608 km ocupă locul 174 în lume și locul 32 în Canada. Ea este separată la nord de insula Graham, cea mai mare insulă din arhipelagul Haida Gwaii, printr-un canal
Insula Moresby () [Corola-website/Science/317024_a_318353]
-
separată la nord de insula Graham, cea mai mare insulă din arhipelagul Haida Gwaii, printr-un canal relativ îngust și de continent la est prin strâmtoarea Hecate. La vest se întinde Oceanul Pacific, iar la sud se află insula Kunghit. În apropierea coastelor sale se află numeroase insule mai mici: insula Louise, insula Lyell, insula Hibben etc. Singura așezare de pe insulă este Sandspit ( cu o populație de 435 locuitori în 2001), situată în colțul de nord-est al insulei. Partea sudică a insulei
Insula Moresby () [Corola-website/Science/317024_a_318353]
-
a presei și a numeroșilor săi admiratori. Pentru realizarea bustului s-au constituit comitete de inițiativă și au fost organizate colecte publice. Bustul, turnat în bronz, este opera sculptorului Gheorghe Popa. S-a stabilit ca acesta să fie așezat în apropierea celui al lui Ștefan Octavian Iosif. Solemnitatea dezvelirii bustului a fost amânată de mai multe ori, pentru ca până la urmă aceasta să aibă loc la 5iulie 1935. În Piața Unirii din Brașov se află un important monument al eroilor din Primul
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
cu arma în mână, în poziție de atac. Pe o inscripție se poate citi însemnarea: ""Recunoștință eroilor desrobitori de neam"". Statuia lui Andrei Mureșanu din Brașov, operă a sculptorului Virgil Fulicea, a fost dezvelită în anul 1973. Este amplasată în apropierea Teatrului Dramatic din Brașov. Statuia lui George Barițiu din Brașov, opera în piatra a sculptorului Nicolae Encea, a fost dezvelită în anul 1973. Este amplasată în fața Bibliotecii Județene din Brașov care poartă numele marelui publicist transilvănean. Bustul lui Ciprian Porumbescu
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
din apropierea Colegiului Național Andrei Șaguna, lăcaș de cultură ce amintește de prima reprezentație a operei sale, "Crai Nou". Statuia Diaconului Coresi este o operă în piatră a sculptorului Ion Meiu. Este amplasată în curtea Biserica Sfântul Nicolae din Brașov, în apropierea Primei Școli Românești, spațiu al culturii ce amintește de primele tipărituri în limba română Statuia lui Nicolae Titulescu este sculptură în bronz amplasată în Parcul Central din Brașov, operă a sculptorului Doru Drăgușin, ce preia numele acestui mare diplomat și
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]