33,104 matches
-
orașelor lor. În Franța, revoltele din 2005 au arătat ce răsunet inter-național pot avea acestea asupra imaginii unei aglomerații urbane, deci asupra capacității sale de a atrage investiții. Și este vorba de tulburări rămase, totuși, geografic restrânse. O flacără a violenței la intersecția unei comune din periferie, contagiunea în alte câteva locuri au putut acredita ideea că Parisul era în flăcări. Aprinderea mediatică a arătat limitele strategiilor municipale în acest sens, care s-au mulțumit să ducă populațiile indezirabile în comunele
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de a se închide în ei și de a se proteja prin strategii de evitare, separare de inconvenientele imputate populațiilor precare. Această tendință compromite străvechea calitate a orașului de spațiu propice schimburilor și interacțiunilor dintre toți locuitorii săi. Revoltele și violențele urbane manifestate într-un mod paroxistic, precum și înmulțirea incivilităților sunt tot atâția indicatori ai incapacității orașului de "a face societate". Cauzele crizei urbane sunt cunoscute, ele decurgând în principal din transformarea raporturilor de producție, care pune acum în lumină o
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
problema socială". Revendicările muncitorilor și țăranilor au provocat reacții esențialmente represive"72. Pentru Republica radicală, apărarea ordinii sociale împotriva uneltirilor sindicalismului revoluționar era o prioritate a guvernului. De altfel, așa cum releva Jean-Marc Berlière, cele două tabere își rezolvau disputele prin violențe și confruntări. Represiunea permitea guvernanților republicani "să facă economii, neaplicând politici sociale costisitoare, să arate că nu sunt slabi, că pot distruge orice încercare revoluționară, îngrozind majoritatea moderată; acest fapt este clar în cazul guvernului Clemenceau, sub care forțele de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
neaplicând politici sociale costisitoare, să arate că nu sunt slabi, că pot distruge orice încercare revoluționară, îngrozind majoritatea moderată; acest fapt este clar în cazul guvernului Clemenceau, sub care forțele de ordine se simțeau într-o oarecare măsură încurajate la violență de atitudinea unui om ajuns la putere cu reputația de propagator de dezordine și care, din nevoia de a liniști majoritatea, voia să și-o facă aliat"73. În ochii anarhosindicaliștilor, această violență avea avantajul de a da contur luptei
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
simțeau într-o oarecare măsură încurajate la violență de atitudinea unui om ajuns la putere cu reputația de propagator de dezordine și care, din nevoia de a liniști majoritatea, voia să și-o facă aliat"73. În ochii anarhosindicaliștilor, această violență avea avantajul de a da contur luptei de clasă și de a evidenția "rolul statului republican ca instrument de opresiune socială aflat în mâna burgheziei"74. Fiecare răzvrătire servea ca repetiție pentru marea seară a revoluției. Desigur, în afară de astfel de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a unei populații eterogene, "preconstituită" prin reguli de distribuire a locuințelor, a fost departe de a apropia și de a omogeniza stilurile de viață ale locuitorilor. Dimpotrivă, ea a scos la iveală și mai mult diferențele de condiție socială și violența simbolică apărută prin experiența distanței dintre clase. Astfel, conflictele legate de zgomot exprimau voalat reprobarea principiilor amestecului social; ele puneau în evidență incompatibilitatea diferitelor modele socioculturale. "Zgomotul evidenția până în cele mai mici amănunte cât de străini erau vecinii, care trăiau
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
părea să le fi dărâmat. Soliditatea acestor bariere se poate măsura prin amploarea crizei urbane, din moment ce, așa cum spune Jacques Donzelot, se face mai puțin pentru înțelegerea cauzelor decât pentru explicarea efectelor 524. Fiind vorba de originile "nenorocirii periferiilor" și ale "violențelor urbane", problema e de la sine înțeleasă, motivele fiind esențialmente economice și relevând declinul societății industriale 525, dispariția marilor fabrici, promovarea noilor moduri de organizare a muncii, care destabilizează "condiția salarială" și generează "insecuritatea socială"526. Clasele muncitoare, deposedate de muncă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aparent și să se "adapteze" condiției lor. Mai mult decât o constatare sociodemografică, tema secesiunii urbane este un model de interpretare menit să explice cercul vicios ce se instalează între tendința "ei între ei" și înmulțirea "incivilităților". Acestea, ca și "violențele urbane", apar ca o modalitate "ostentativă" a celor săraci de a face secesiune. "Ele le permit recucerirea stimei de sine în lipsa tuturor celorlalte mijloace; se retrag din oraș pentru a se muta pe un teritoriu al lor, de unde își fac
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ville durable, du politique au scientifique (INRA, 2005), în care N. Mathieu și Y. Guermond explicitează conceptele de oraș durabil și dezvoltare urbană durabilă. Sunt pline de învățăminte, de asemenea, rapoartele de cercetare pe această tematică: raportul J. Dray privind violența tinerilor din cartiere, raportul "Banlieuscopie", din care aflăm cum poate fi "reinventat" procesul de integrare etc. 1 La periferiile marilor orașe franceze (și nu numai) au avut loc în 2005 revolte, incendieri (numai în Franța au ars 10 000 de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Aveau să fie luați în considerație cei defavorizați, femeile etc.? Se pare că nu, fiindcă rutina politică s-a menținut în virtutea inerției sociale, s-a ajuns la absenteism electoral, la înmulțirea revendicărilor extremiste, la manifestări integriste, mafiote, la incivilități, degradări, violență, revolte, comportamente regresive de tot felul. Politica orașului a rămas marcată de centralism, cu toate încercările de deconcentrare spre nivelul regiunilor și departamentelor, iar restricțiile bugetare de după criza economică din anii 1970 au pus sub semnul întrebării "logica planificatoare". 1
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1999. 529 Vezi Didier Lapeyronnie, "Violence et intégration sociale", în Hommes et Migrations, nr. 1217, ianuarie-februarie 1999. Didier Lapeyronnie arată că, pentru acești tineri din periferii care nu pot exista în afara grupului și nu știu să se exprime decât prin violența acestuia, accesul la autonomie cere o "desocializare prealabilă". 530 J. Donzelot, art. citat, 1999, p. 110. 531 "Cerc închis" constrângător fiindcă locuitorii acestor cartiere nu au cu adevărat șansa de a locui în altă parte, ceea ce nu le interzice să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unor forme noi, eventual prin excluderea unor elemente ce nu se puteau împăca cu celelalte. Un om poate să-și păstreze coeziunea lăuntrică doar uitînd, poate, pe cît posibil, o anumită trăire particulară și reprimînd-o în incoștient. Lear îndepărta cu violență amintirea ingratitudinii fiicelor sale, ca să nu-l înnebunească. "o, that way madness lies; let me shun that; no more of that!" (King Lear, III,4,21). Nu numai trăirile reale pot provoca sciziune și dazagregare. Posibilitățile joacă și ele un
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
lui Nero101, ca urmare a marelui incendiu de la Roma din 64, pentru care împăratul i-a considerat vinovați pe creștini, primele persecuții sistematice împotriva adepților noii religii au fost declanșate de Deciu în 250. Întrerupte de moartea acestuia în 251, violențele anticreștine au continuat sub Valerian (împărat între 253 și 260). După o periodă de relativă acalmie, Dioclețian și Galeriu au declanșat contra creștinilor o persecuție care va bântui vreo zece ani în întregul imperiu. Galeriu a publicat înaintea morții sale
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
scrie pentru Cultura. Domenii de interes: geografia umană, geografia electorală, partidele politice, politica românească și europeană. DINU GUȚU este absolvent de științe politice (studii de licență și masterat) la SNSPA și doctorand în antropologie. A publicat Revoluția ultrașilor. Antie tatism, violență simbolică și potențial insurecțional în cadrul fenomenului Ultras. DANA IRINA IONIȚĂ a obținut titlul de doctor în științe politice la SNSPA cu teza Formarea coalițiilor în Europa Centrală și de Est. În prezent este asistentă de cercetare în cadrul SNSPA. Domenii de
Competenţa politică în România () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1564]
-
prea știu, milord. Dacă-ați binevoi să vă amînați indignarea împotriva fratelui meu, pîna veți putea să obțineți de la el o mai bună mărturie a intențiilor lui, ați merge pe un drum mai sigur; pe cînd, dacă vă repeziți cu violența la el, necunoscîndu-i planul, s-ar face o spărtura adîncă în onoarea voastră și s-ar rupe în bucăți inima supușeniei lui. Îndrăznesc să-mi pun viața pentru el, ca a scris asta ca să-mi încerce dragostea pentru domnia voastră, și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Gloucester, Lear, Kent, Bufonul și Edgar.) GLOUCESTER: Aici e mai bine că sub cerul liber, mulțu-miți-vă și cu atît. Am să vă mai aduc pe cît pot ce lipsește; nu zăbovesc mult. KENT: Toate puterile minții lui au cedat în fața violenței durerii: zeii să vă răsplătească bunătatea. (Iese Gloucester) EDGAR: Aghiuță mă strigă și-mi spune că Nero pescuiește în iazu-ntunericului. Roagă-te, nevinovatule, si păzește-te de vrăjmașul necurat. BUFONUL: Te rog, unchiule, spune-mi, un nebun este nobil sau
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
general 1. Dimensiunea statistică și tendințele fenomenului Dezagregarea familială cauzată și urmată de sărăcie, ca și insuficientă dezvoltare a sistemului de servicii sociale comunitare au generat o creștere a variatelor riscuri la care sunt expuși mai ales copiii și tinerii: violență în familie și în comunitate, abandonul școlar, cerșetoria, consumul de droguri și alcool, traficul de persoane. Copiii instituționalizați necesită o atenție specială, ei fiind privați de sprijinul mediului familial natural. La împlinirea vârstei de 18 ani, daca nu-și continua
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178037_a_179366]
-
2.2. Asigurarea accesului la forme de pregătire profesională adaptate cerințelor pieței forței de muncă. 2.3. Asigurarea accesului nediscriminatoriu la pachetul minim de servicii de îngrijire a sănătății, conform legii. 2.4. Promovarea acțiunilor de combatere a formelor de violență, abuz și trafic de persoane. 3.1. Facilitarea accesului la locuința. 3.2. Facilitarea accesului la un loc de muncă 3.3. Întărirea capacității autorităților locale pentru integrarea socială a tinerilor definiți în grupul-țintă. Capitolul IX Monitorizarea și evaluarea Strategiei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178037_a_179366]
-
general 1. Dimensiunea statistică și tendințele fenomenului Dezagregarea familială cauzată și urmată de sărăcie, ca și insuficientă dezvoltare a sistemului de servicii sociale comunitare au generat o creștere a variatelor riscuri la care sunt expuși mai ales copiii și tinerii: violență în familie și în comunitate, abandonul școlar, cerșetoria, consumul de droguri și alcool, traficul de persoane. Copiii instituționalizați necesită o atenție specială, ei fiind privați de sprijinul mediului familial natural. La împlinirea vârstei de 18 ani, daca nu-și continua
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178036_a_179365]
-
2.2. Asigurarea accesului la forme de pregătire profesională adaptate cerințelor pieței forței de muncă. 2.3. Asigurarea accesului nediscriminatoriu la pachetul minim de servicii de îngrijire a sănătății, conform legii. 2.4. Promovarea acțiunilor de combatere a formelor de violență, abuz și trafic de persoane. 3.1. Facilitarea accesului la locuința. 3.2. Facilitarea accesului la un loc de muncă 3.3. Întărirea capacității autorităților locale pentru integrarea socială a tinerilor definiți în grupul-țintă. Capitolul IX Monitorizarea și evaluarea Strategiei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178036_a_179365]
-
utilizare: - recomandat, pentru substanțele și preparatele menționate mai sus, care este probabil să fie utilizate de publicul larg, când această frază este o alternativă mai bună la frază R31 sau R32, - obligatoriu, cu anumiți peroxizi care pot genera o reacție violență în prezența acceleratorilor sau promotorilor. S51 - A se utiliza numai în spații bine ventilate. ● Aplicabilitate: - substanțe și preparate, susceptibile sau destinate să producă vapori, pulberi, aerosoli, fum, ceața etc., care prezintă riscuri prin inhalare sau risc de incendiu ori de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207505_a_208834]
-
asociațiilor și fundațiilor, a unităților de asistență socială, așa cum sunt clasificate în Nomenclatorul instituțiilor de asistență socială, pentru următoarele categorii de persoane beneficiare: a) persoane vârstnice; ... b) persoane tinere care părăsesc sistemul de protecție a copilului; ... c) persoane victime ale violenței în familie; ... d) persoane victime ale traficului de persoane; e) persoane toxico-dependente; f) alte persoane aflate în dificultate, respectiv persoane și familii cu venituri mici; ... g) persoane imigrante și refugiați; ... h) persoane fără adăpost; i) persoane cu handicap; ... j) copii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191114_a_192443]
-
politicilor europene pentru sport se face prin intermediul unor instrumente precum convențiile, rezoluțiile și recomandările, elaborate asupra unor probleme considerate majore și de interes pentru părți. România, membră a Consiliului Europei, este parte semnatară a o serie de documente: Convențiile asupra violenței și asupra dopajului în sport, Carta Europeană a sportului, Carta Europeană a sportului pentru toți, Convenția Culturală europeană și altele. Calitatea de membru și de parte semnatară creează obligații în asigurarea cadrului pentru dezvoltarea politicilor în domeniul sportiv atât pentru
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
DEMOCRAȚIA? De ce să susținem democrația? Mai specific, de ce să susținem democrația în guvernarea unui stat? Nu uitați că statul este o asociație unică al cărei guvernămînt deține o extraordinară capacitate de a obține acceptarea regulilor sale prin intermediul forței, coerciției și violenței (printre alte mijloace). Oare nu există modalități mai bune de a conduce un stat? Un sistem de guvernămînt nedemocratic ar fi mai bun? Cuvinte despre cuvinte Pe parcursul acestui capitol voi folosi termenul democrație în sens larg pentru a face referință
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
în politică este evitarea conducerii autocratice. Pe parcursul istoriei, inclusiv în vremurile noastre, lideri împinși de megalomanie, paranoia, interes personal, ideologie, naționalism, convingeri religioase, convingeri privind o superioritate genetică, sau simpla emoție și impuls au exploatat extraordinarele capacități de coerciție și violență ale statului pentru a-și servi propriile scopuri. Costurile umane ale conducerilor despotice rivalizează cu cele provocate de molime, foamete și război. Să luăm în considerare cîteva exemple din secolul al XX-lea. Sub conducerea lui Iosif Stalin în Uniunea
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]