34,796 matches
-
Uzurpatorul și l-a înscăunat pe Mircea cel Bătrân. Este evident că în acest context politic și militar Mircea cel Bătrân a acceptat suzeranitatea regelui maghiar. De altfel, după insuccesul de la Nicopole regele Sigismund de Luxemburg și-a schimbat radical viziunea supra relațiilor cu otomanii. Pe plan intern a luat măsuri de organizare a armatei, cu ocazia dietei de la Timișoara. Pe plan extern a constrtuit un sistem de state tampon între Regatul Ungariei și Imperiul Otoman, format din Țara Românească, Serbia
Politica externă a lui Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/302617_a_303946]
-
istorie • Metafizică și sociologie • Rubrica: Cronică sociologică Traian Herseni a dezbătut pe larg acest subiect în paginile unei prestigioase reviste de cultură interbelice, și anume Societatea de mâine. Traian Herseni a stabilit o clasificare adecvată a conceptului de distanță. În viziunea lui, cele mai importante distanțe, din punct de vedere sociologic, sunt: distanța spațială, distanța socială, distanța personală, distanța psiho-socială, distanța ce exprimă calitatea de străin. Traian Herseni consideră că sociologia distanței poate fi înțeleasă doar cu ajutorul sociologiei spațiului. Între spațiu
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
sunt: distanța spațială, distanța socială, distanța personală, distanța psiho-socială, distanța ce exprimă calitatea de străin. Traian Herseni consideră că sociologia distanței poate fi înțeleasă doar cu ajutorul sociologiei spațiului. Între spațiu și diferitele tipuri de societăți există o relație profundă. În viziunea lui Herseni, spațiul a devenit o problemă socială, iar soluțiile problemei variază în funcție de fazele civilizației și de societatea specifică acesteia. Omul, în evoluția sa ca entitate socială, a cunoscut societatea prin prisma transformărilor suferite de dimensiunea comunicațională: căi și mijloace
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
sovieto-german, diplomația maghiară a susținut în cancelariile Puterilor Axei că diferendul teritorial româno-maghiar cu privire la apartenența Transilvaniei putea fi soluționat prin intermediul despăgubirii României în est, respectiv prin anexarea Transnistriei și Galiției în schimbul renunțării României la pretențiile asupra Transilvaniei de Nord. În viziunea Budapestei, o atare soluție prezenta avantaje multiple, pe de o parte oferea posibilitatea omogenizării etnice a teritoriului maghiar prin strămutarea populației românești în est, pe de altă parte crea premisele reîntregirii Transilvaniei în cadrul Coroanei Sf. Ștefan. Diplomația germană a manifestat
Dictatul de la Viena () [Corola-website/Science/302692_a_304021]
-
Haapalainen", "Anna Karhinen", "Otto Ville Kuusinen", "Hilja Pärssinen", "Yrjö Sirola" și "Oskari Tokoi". Otto Ville Kuusinen a formulat o propunere de constituție, influențată de cele ale Elveției și Statelor Unite. Delegația Poporului dorea un socialism democratic bazat pe ethosul social-democrat finlandez; viziunile lor difereau de ideea de dictatură a proletariatului a lui Lenin. Puterea politică urma să fie concentrată în Parlament, Senatul jucând un rol mai mic. Propunerea cuprindea un sistem multipartid, libertatea de întrunire, libertatea presei și de exprimare, și folosirea
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
cel din "Beowulf", mor atunci când sunt răniți în stomac, la fel ca Smaug. Anderson citează de asemenea romanele lui George MacDonald, "The Princess and the Goblin" și continuarea lui, "The Princess and Curdie", ca având influențe asupra apariției gnomilor răi, viziunea de la poalele muntelui sau comportamentul lui Galion, paharnicul lui Thranduil, care este similar cu cel al majordomului regelui din "The Princess and Curdie" prin faptul că amândurora le place să bea cele mai bune vinuri ale lorzilor lor respectivi. În
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
îi asigură că Frăția există, este activă, și-i promite să-i trimită o carte scrisă de Goldstein însuși. (Cartea "Teorie și practică în colectivismul oligarhic", din care este prezentat un fragment de 35-40 de pagini, reprezintă în mod explicit viziunea lui Orwell asupra istoriei sub aspect socio-politic). La scurt timp după, Julia și Winston sunt arestați de Poliția Gândirii (în spatele unui tablou din camera închiriată fiind amplasat un tele-ecran). Winston este torturat luni întregi, cedează - deși nu foarte ușor - în fața
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]
-
poliamoroși" și un "O" pentru "omnisexuali". Includerea aliaților heterosexuali în acronimul LGBT a stârnit controverse, după ce mai mulți aliați au fost acuzați de folosirea cauzei LGBT pentru promovarea personală și câștigul de popularitate. De asemenea, diverși activiști LGBT au criticat viziunea heteronormativă a unor aliați heterosexuali. Ordinea literelor nu este standardizată; adiția literelor face ca acronimul să poată inversa inițialele "L" și "G", iar restul să aibă o altă ordine. De obicei, diferitele variante ale termenului nu reprezintă diferențe de politică
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
anglo-saxonă și protestantă în care crescuse. "„Nu am fost adusă în România pentru a fi adorată și răsfățată, ci pentru a face parte din construcția imaginată de regele Carol. Am fost importată, pentru a fi șlefuită, educată și antrenată conform viziunii marelui bărbat.”" Totul i se părea ciudat și straniu în noua sa țară, de la arhitectura edificiilor din București până la mohorâtele încăperi ale Palatului regal în care trebuia să locuiască. "„Bântuiam tristă ore întregi, singură în camerele acelea pe care le
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
pregătire în acest domeniu. "„Atât unchiul (Carol I - n.n.) cât și Nando vorbeau mult, îmi spuneau multe lucruri, discutau politică, aveau lungi discuții militare, fumând țigări puternice, dar pentru mine toate acestea erau de parcă ar fi vorbit în chineză.”" În viziunea lui Carol, "„acest rege conservator și maniac al disciplinei, care s-a zbătut mai mult decât oricine altcineva să construiască România modernă”", singurul rol pe care perechea moștenitoare trebuia să îl joace era acela de a-și face datoria în
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
semnele zodiacului. Tetraedrul apare fundamental în reprezentarea pe care ne-o dă Oravitzan. Îl vedem mereu în niște dreptunghiuri. Acest tetraedru ne dovedește că ne aflăm într-o reprezentare a celor nevăzute, care precede creștinismul, în sensul că e și viziunea lui Iezechiel din Vechiul Testament, în care Dumnezeu este pe tron. Central e tronul. În jurul lui stau cei patru Arhangheli. Cu aceasta cred că este autentificat sensul de Mandala al locului în care ajunge ceea ce vrea să ne spună Oravitzan”. (Theodor
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
iar aici nu putem să nu-i dăm dreptate. Într-o epocă de o atât de mare ignoranță religioasă și de o asemenea rătăcire culturală, detaliile tulbură, dezorientează și devin înfruntarea ideologiilor și a fantasmelor. Astăzi este vorba de o viziune de sinteză chiar a punctului său zero. Este vorba pur și simplu de a arăta un mister cu atâta viață, încât omul de astăzi să se poată simți antrenat, atras, dar și redus la tăcere, întrucât se află în fața unui
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
Ivan Rupnik) „Soarele este simbolul luminii Evidenței Absolute. Soarele vizibil este imaginea în oglindă a Soarelui Absolut, lumină a luminii. În literatura ortodoxă Sfânta Treime este numită uneori «Dumnezeul trisolar». Presimt că Oravitzan va ajunge în curând să ne dăruiască viziunea soarelui, după ce ne-a fericit cu cea a crucii. Inspirată de motive ortodoxe, opera lui Oravitzan ajunge la o dimensiune universală, transculturală și transreligioasă. Ea poate fi resimțită pe deplin pe toate meleagurile lumii, de oricine este animat de vibrația
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
a declanșat preocuparea pentru o gestică și mai fină, o regie grafică și mai subtil ten- sionată în jurul imaginii-concept. Desenele acestei perioade vor indica o deschidere programatică spre orizontul artei despovărat de balastul contingentului și al determinărilor inacceptabile. Modernitatea de viziune se cerea împlinită în modernitatea expresiei unde traseele grafice să elibereze într-o mai mare măsură forma iar registrul cromatic să-și stabilească dominantele caracterizante potrivit unei palete proprii. Momentul primei expoziții personale, cea din 1976 la Căminul Artei din
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
Momentul primei expoziții personale, cea din 1976 la Căminul Artei din București, asistat de autoritatea esteti- cianului Titus Mocanu, coincide cu ieșirea artistului din pla- nul gratulărilor ieșene, conjuncturale și superficiale, și intrarea demnă profesional în arealul cultural național. Definirea viziunii în raport cu existența și, mai larg, cu lumea, impune cristalizarea unei atitudini de acceptare sau de respingere a ei. Consecința directă vizează desprinderea în cazul de față de idilicul siropos și paseist în favoarea unei asumări lucide a stratificărilor succesive de culturi
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
prelungirea lui Cézanne, care construia imaginea spre a o domina, e preocupat de reducerea răs- fățatului obiect la adevărata sa dimensiune, deși îl introduce într-un context cultural. Asocierea obiectelor distribuite în cadru nu este deloc întîmplă- toare deoarece, dincolo de viziunea strict plastică, este urmărită vocația obiectului ca semn. Așadar, obiectul poate fi privit ca un portret iar viața sa lăuntrică se poate descifra mai ușor prin relație decît în sine. Ca întotdeauna, Val Gheo- rghiu e atent la dozajele cro-
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
vii, îndulcite însă de vecinătatea griurilor, Val Gheorghiu își constituie un sis- tem coerent de simboluri proprii, izvorîte dintr-o concepție și o experiență a existenței caracteristice sensibilității moldovene". Amelia Pavel, 1975 "Am impresia că din punct de vedere al viziunii sale, Val Gheorghiu se apropie excelent de modul de a concepe arta al marelui romancier Peter Handke. Exact aceeași atitudine o descifrăm și în cazul său. Aparența o tratează cu multă dragoste; este și aceasta un fel de atitudine plină
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
unchiul său, considerându-l plictisitor și împotrivindu-se lecțiilor sale de greacă și latină. A fugit înapoi, la casa tatălui său, dar s-a reîntors la unchiul său, unde și-a dezvoltat primele idei politice și economice, ca răspuns la viziunile reformatoare și radicale ale lui Thomas Spencer. În 1836 unchiul său i-a obținut o slujbă ca inginer de căi ferate, experiență care l-a reținut pe Spencer de la urmărirea unui viitor, în profesii unde el simțea că șefii exploatează
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
făcute unchiului său la vârsta de 22 de ani, a fost încurajat de acesta să își trimită lucrările la un ziar radical numit "The Nonconformist". Acesta a fost începutul implicării sale în jurnalism. În timp ce aceste lucrări recente au demonstrat o viziune liberalistă a drepturilor muncitorilor și a responsabilităților guvernamentale, în cercurile sale private, Spencer promova deja o filozofie mai rațională cu privire la legile naturale ale progresului. Aceste viziuni au fost transpuse în manuscrisul său din 1851 numit "Social Statics", un document care
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
a fost începutul implicării sale în jurnalism. În timp ce aceste lucrări recente au demonstrat o viziune liberalistă a drepturilor muncitorilor și a responsabilităților guvernamentale, în cercurile sale private, Spencer promova deja o filozofie mai rațională cu privire la legile naturale ale progresului. Aceste viziuni au fost transpuse în manuscrisul său din 1851 numit "Social Statics", un document care a arătat importanța puterii individuale în fața unei societăți care își călca slăbiciunea în picioare. Ceea ce lipsea din această nouă publicație era compasiunea pentru clasa muncitoare. Aici
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
din 1851 numit "Social Statics", un document care a arătat importanța puterii individuale în fața unei societăți care își călca slăbiciunea în picioare. Ceea ce lipsea din această nouă publicație era compasiunea pentru clasa muncitoare. Aici, Spencer a început să își dezvolte viziunea asupra civilizației, nu ca o construcție artificială a omului, ci ca pe un produs natural și organic a locului omului în natură. După ce a lucrat 5 ani ca editor executiv al ziarului financiar din Londra "The Economist" până în 1853, Spencer
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
intelectualilor din Anglia unde l-a cunoscut pe Thomas Henry Huxley, filozof englez proeminent care i-a rămas prieten. Huxley l-a inclus pe Spencer în "X Club", un club al intelectualilor unde aceștia se întâlneau periodic și își împărtășeau viziunile și opiniile. Printre membrii clubului se numărau filosoful John Tyndall, arheologul Sir John Lubbock, și invitați de seamă precum Charles Darwin. Prin asocierea cu aceștia, Spencer reprezenta o prezență puternică, creându-și o audiență puternică la opiniile sale. În 1862
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
organic” asupra societății; cu toate acestea, el sustinea faptul că dezvoltarea naturală a unui organism necesită “libertate” - ceea ce-i permitea (filozofic) să justifice individualismul si să apere existența drepturilor individuale ale omului. Datorită angajamentului său pentru “legea libertății egale” și viziunea sa conform căreia legea și statul interfera cu aceasta în mod necesar, el a insistat asupra unei politici extensive de laissez faire. Pentru Spencer “libertatea” "...poate fi măsurată, nu de natura guvernului sub care trăiește [...], ci de puținătatea restricțiilor impuse
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
a respins utilitarianismul si modelul acestuia de justiție distributivă, deoarece el susținea că această teorie se baza pe o formă de egalitarianism care ignorau abandonul și, mult mai fundamental, nevoia și eficiența biologică. Spencer a susținut în continuare ideea că viziunea utilitariană asupra legii și statului era de asemenea inconsistența - care presupunea în mod tacit existența cerințelor sau drepturilor ce au atât greutate morală, cât și legală în mod independent de legea pozitivă. Spencer argumentează, de asemenea, împotriva guvernului parlamentar, reprezentativ
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
personaje minore - ca Luca, de ex. - alături de figuri principale - ca Pavel. În plus, pun accentul pe faptul că Luca nu cunoaște Scrisorile lui Pavel și pare să nu fie bine informat asupra evenimentelor importante ale vieții lui Pavel (de ex. viziunea total diferită a celor doi asupra Conciliului din Ierusalim: - acord unanim este în privința faptului că Luca a fost un personaj cult, familiarizat cu cele două culturi: elenă și iudaică, că a fost de origine păgână și că a trăit în
Evanghelia după Luca () [Corola-website/Science/302840_a_304169]