33,140 matches
-
criminali. În anii următori, un număr tot mai mare de pelerini a început să vină din țările învecinate. După Contrareformă, Habsburgii a transformat Mariazell într-un sanctuar național. Cu toate acestea, în 1783, împăratul Iosif al II-lea a desființat mănăstirea de la Mariazell, iar în 1787 a interzis complet pelerinajele realizate acolo. După retragerea timpurie a restricțiilor, sanctuarul marian de la Mariazell este vizitat astăzi de aproximativ un milion de pelerini în fiecare an. În mai 2004 a fost organizată la Mariazell
Bazilica Nașterea Sfintei Fecioare Maria de la Mariazell () [Corola-website/Science/335826_a_337155]
-
de pelerini în fiecare an. În mai 2004 a fost organizată la Mariazell Ziua Catolică Central-Europeană ("Mitteleuropäischer Katholikentag"). Există trei legende principale cu privire la fondarea sanctuarului Mariazell și la dezvoltarea sa. Legenda fondării orașului spune că, în 1157, călugărul Magnus de la Mănăstirea Sf. Lambertus a fost trimis ca preot în zona actualului oraș. Atunci când drumul său a fost blocat de o stâncă, el a pus jos statueta mariană pe care o adusese cu el, iar stânca s-a spart și a lăsat
Bazilica Nașterea Sfintei Fecioare Maria de la Mariazell () [Corola-website/Science/335826_a_337155]
-
copilul lui Iisus. O serie de facțiuni religioase și politice de pe glob încep o cursă fără scrupule în care încearcă să pună mâna pe noul Mesia. Irin acceptă să se sacrifice pentru siguranța copilului său, care este dus la o mănăstire și pus sub protecția lui Rus Vil. Conducătorul Bisericii Ortodoxe Ruse reușește să negocieze obținerea unei mostre din sângele noului Mesia, în scopul clonării. Pornind de la relatările istorice și religioase, în apropiere de Santiago de Compostela sunt descoperite rămășițele unui
Atavic (roman) () [Corola-website/Science/332571_a_333900]
-
în grade de longitudine (în raport cu meridianul care trece prin Insula Ferro) și latitudine, fiind cu unele greșeli inerente vremii, cea mai aproape de realitate. Conține 734 de denumiri de munți, dealuri favorabile culturii viței de vie, hidronime, sate, târguri, orașe și mănăstiri. Relieful este reprezentat prin movile hașurate pe latura interioară din dreapta și lăsate în alb în stânga. Pentru prima dată găsim înscrise denumiri care se întâlnesc și astăzi: munții Tismanei, Bistriței, Olănești, Cozia, Leaota, Bucegi, Buzăului, Vrancei. Dealurile subcarpatice sunt sumar redate
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
Craiova, pe care îl va întrerupe la vârsta de 16 ani, când rămâne orfană și de tată, în urma morții lui Luca Pleșoianu. Rămâne sub tutela a doi unchi cu concepții conservatoare - Iancu Capeleanu și Matei Vlădescu - care o trimit la mănăstirea Ostrov - Călimănești, în grija Maicii Maximilia, care era soră cu Ion Brătianu. În aceste circumstanțe cei doi se vor cunoaște și, în ciuda diferenței de vârstă de 20 de ani și a opoziției familiei Piei, se vor căsători la 6 iulie
Pia Brătianu () [Corola-website/Science/332574_a_333903]
-
în grija Maicii Maximilia, care era soră cu Ion Brătianu. În aceste circumstanțe cei doi se vor cunoaște și, în ciuda diferenței de vârstă de 20 de ani și a opoziției familiei Piei, se vor căsători la 6 iulie 1858, la Mănăstirea Ostrov, fiind cununați de fratele lui Ion, Teodor Brătianu și de bunica Piei, Sultana Capeleanu. Tânăra familie decide să se stabilească la Ștefănești, una dintre moșiile care îi reveniseră lui Ion C. Brătianu la moartea tatălui său (împreună cu cele de la
Pia Brătianu () [Corola-website/Science/332574_a_333903]
-
din cei asasinați fiind îngropați în secret. Cele care au putut fi identificate, cele ale liderilor legionari din primul eșalon, dar și ale altor legionari asasinați în timpul dictaturii regale au fost recuperate și înmormântate în Cimitirul Legionar din Predeal.(cimitirul Mănăstirii "Sf. Nicolae" din Predeal) După proclamarea Statului Național Legionar, ziua de 22 septembrie a fost proclamata Ziua Eroilor și Martirilor Legiunii, o parte din cei 85 de lideri legionari asasinați în lagărele de concentrare de la Vaslui, Miercurea Ciuc, închisoarea Râmnicu Sărat
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
proclamata Ziua Eroilor și Martirilor Legiunii, o parte din cei 85 de lideri legionari asasinați în lagărele de concentrare de la Vaslui, Miercurea Ciuc, închisoarea Râmnicu Sărat și Spitalul Militar Brașov au fost dezgropați din cimitirele lagărelor, fiind apoi înhumați în cimitirul Mănăstirii Predeal, în cadrul unei mari solemnități la care au participat Fabricius, ambasadorul Germaniei, si Ghigi, ambasadorul Italiei. După instaurarea regimului comunist, cimitirul legionar de la Predeal a fost profanat, troițele ridicate în memoria liderilor legionari au fost distruse, iar crucile arse, pentru
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
săptămânal cu studentul aroman Hristu Cândroveanu. După moartea devotatei sale soții, a locuit la Ploiești, la fiica sa Silvia, care îl diviniza. După moartea acesteia, s-a mutat în Vaslui, la fiul său, medicul Nicolae Boga. Vară se retrăgea la Mănăstirea Agapia, la maica Serafima Chirică, unde a fost vizitat în 1974 de Hristu Cândroveanu și profesorul universitar aroman Vasile Barbă. Încetează din viață în 1974, la spitalul din Vaslui. În literatura debutează la revista lunară "Lumină" a liceului din Bitolia
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
arhiva bisericii menționează realizarea actualei construcții în anul 1863 și se termină în anul 1865, an în care biserica este pictată de pictorul Petre Alexandrescu (absolvent al Academiei de Pictura din Roma, care realizase deja la acea dată pictura bisericii mănăstirii Antim din București) într-un stil de inspirație renascentistă italiană.
Biserica „Sf. Nicolae” din Brăila () [Corola-website/Science/332668_a_333997]
-
Formelor naturale și ale Artei" la "Real Acadèmia Catalana de Bellas Artes" din Barcelona. În anul 1911 devine membru al Academiei Regale de Belle Arte din Madrid. Între 1921 și 1922 a fost director al rezidenței pentru pictori peisagiști din mănăstirea "El Paular" din Sierra de Guadarrama. Moare la 20 aprilie 1927 la Madrid.
Enrique Simonet () [Corola-website/Science/332673_a_334002]
-
de la Spăsenia eĭ 1699, Fev[ruarie] 10, într'al unsprăzecelea anŭ al Domnieĭ fiiuluĭ săŭ maĭ sus numeitul Io Costandin B[răncoveanul] B[asarab] Voevod, carele cu mare ci[nste] și cu toate creștineștile pomenirĭ și mi[le] aicĭ la mănăstirea Brăncoveaniĭ, unde și însăș la moarte-ĭ aŭ lăsatu; aducănd-o lăngă soțul eĭ Papa Post[elnicul] și socru-săŭ Preda Vornic, o aŭ astrucatu.” <br>
Stanca Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332671_a_334000]
-
cu arcade. Nu e pictată. Prevăzută cu pridvor exterior și contraforți; zid gros de 80 cm. Plan trilobat, cu zid între naos și pronaos. Catapeteasma este din lemn, pictată și întărită cu grinzi din stejar. Se află pe amplasamentul vechii mănăstiri Bălteni. Biserica are trei compartimente interioare, pronaos, naos și altar, iar pe latura vestică un pridvor deschis care se continuă pe laturile de nord și sud până în dreptul naosului. Ușa de intrare, aflată pe zidul de vest, are un ancadrament
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
legenda, a fost ridicata la sfârșitul sec. XVI in urma unui vis pe care l-a avut in acest loc voievodul Radu Negru, înaintea unei lupte cu tătarii. Ea avea sa servească drept fortăreață, adăpost și loc de rugăciune. Locul mănăstirii era în acea vreme ca și o insula care avea sa împiedice atacurile inamicului, stejarii seculari ai codrilor Vlăsiei constituind un zid de neînvins. Arsă și pustiită de tătari în timpul domniei lui Simion Movila (1600-1602), biserica a fost refăcuta ”de
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
cu arcade. Nu e pictată. Prevăzută cu pridvor exterior si contraforți; zid gros de 80 cm. Plan trilobat, cu zid între naos si pronaos. Catapeteasma este din lemn, pictată si întărită cu grinzi din stejar. Se află pe amplasamentul vechii mănăstiri Bălteni. Biserica cu hramul "Sf. Nicolae" a fostului schit Bălteni se află în satul Bălteni, com. Periș, județul Ilfov. Este așezată la limita de est a localității menționate, pe marginea terasei unui promontoriu. Spre est o pantă abruptă de cca.
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
sf[â]nta și dumnezeiasca [biserică], și au fostu părintele ..., egumen, și au fost [ctitor] Hriza Vornicul și Dumitra[na], în zilele [lui Alexandru Vodă]". Surse de arhivă, citate de literatura de specialitate, atestă existența, în acest loc, a unei mănăstiri anterioare construcției lui Hrizea. Un document din 1628, mai 16, menționează că în primii ani ai secolului XVII, mănăstirea aparținea maicii Anghelina, fata maicii Catilina, fiică a Badii vornicul de la Măgurele, din neamul boierilor din Cojești și că fusese arsă
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
na], în zilele [lui Alexandru Vodă]". Surse de arhivă, citate de literatura de specialitate, atestă existența, în acest loc, a unei mănăstiri anterioare construcției lui Hrizea. Un document din 1628, mai 16, menționează că în primii ani ai secolului XVII, mănăstirea aparținea maicii Anghelina, fata maicii Catilina, fiică a Badii vornicul de la Măgurele, din neamul boierilor din Cojești și că fusese arsă de turci și se pustiise în timpul domniei lui Simeon Voievod, maica Anghelina însăși murind în aceeași perioadă: "Murind Anghelina
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
a Badii vornicul de la Măgurele, din neamul boierilor din Cojești și că fusese arsă de turci și se pustiise în timpul domniei lui Simeon Voievod, maica Anghelina însăși murind în aceeași perioadă: "Murind Anghelina Monahia, în timpul domniei lui Simeon Vv, și mănăstirea ce o avea la Bălteni arzând și pustiindu-se în zilele lui Simeon Voievod...când s-a întâmplat Țării multă răutate, de a ars și mănăstirea și satul". La 1642 Hrizea închina mănăstirea Bălteni mănăstirii Ivir de la Athos, prin intermediul mănăstirii
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
însăși murind în aceeași perioadă: "Murind Anghelina Monahia, în timpul domniei lui Simeon Vv, și mănăstirea ce o avea la Bălteni arzând și pustiindu-se în zilele lui Simeon Voievod...când s-a întâmplat Țării multă răutate, de a ars și mănăstirea și satul". La 1642 Hrizea închina mănăstirea Bălteni mănăstirii Ivir de la Athos, prin intermediul mănăstirii Radu-Vodă din București, mănăstire la construirea căreia Hrizea fusese ispravnic și unde avea să fie îngropat: "Aceste sate și ocine..., cumpărate și câștigate de Hrizea Vornic
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
Monahia, în timpul domniei lui Simeon Vv, și mănăstirea ce o avea la Bălteni arzând și pustiindu-se în zilele lui Simeon Voievod...când s-a întâmplat Țării multă răutate, de a ars și mănăstirea și satul". La 1642 Hrizea închina mănăstirea Bălteni mănăstirii Ivir de la Athos, prin intermediul mănăstirii Radu-Vodă din București, mănăstire la construirea căreia Hrizea fusese ispravnic și unde avea să fie îngropat: "Aceste sate și ocine..., cumpărate și câștigate de Hrizea Vornic din agoniseala și munca lui, din tinerețe
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
domniei lui Simeon Vv, și mănăstirea ce o avea la Bălteni arzând și pustiindu-se în zilele lui Simeon Voievod...când s-a întâmplat Țării multă răutate, de a ars și mănăstirea și satul". La 1642 Hrizea închina mănăstirea Bălteni mănăstirii Ivir de la Athos, prin intermediul mănăstirii Radu-Vodă din București, mănăstire la construirea căreia Hrizea fusese ispravnic și unde avea să fie îngropat: "Aceste sate și ocine..., cumpărate și câștigate de Hrizea Vornic din agoniseala și munca lui, din tinerețe și până la
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
mănăstirea ce o avea la Bălteni arzând și pustiindu-se în zilele lui Simeon Voievod...când s-a întâmplat Țării multă răutate, de a ars și mănăstirea și satul". La 1642 Hrizea închina mănăstirea Bălteni mănăstirii Ivir de la Athos, prin intermediul mănăstirii Radu-Vodă din București, mănăstire la construirea căreia Hrizea fusese ispravnic și unde avea să fie îngropat: "Aceste sate și ocine..., cumpărate și câștigate de Hrizea Vornic din agoniseala și munca lui, din tinerețe și până la bătrânețe, de la Radul Vv. Și
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
la Bălteni arzând și pustiindu-se în zilele lui Simeon Voievod...când s-a întâmplat Țării multă răutate, de a ars și mănăstirea și satul". La 1642 Hrizea închina mănăstirea Bălteni mănăstirii Ivir de la Athos, prin intermediul mănăstirii Radu-Vodă din București, mănăstire la construirea căreia Hrizea fusese ispravnic și unde avea să fie îngropat: "Aceste sate și ocine..., cumpărate și câștigate de Hrizea Vornic din agoniseala și munca lui, din tinerețe și până la bătrânețe, de la Radul Vv. Și de la toți domnii, până în
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
să fie îngropat: "Aceste sate și ocine..., cumpărate și câștigate de Hrizea Vornic din agoniseala și munca lui, din tinerețe și până la bătrânețe, de la Radul Vv. Și de la toți domnii, până în zilele lui Matei Vel vornic, și le-a dăruit mănăstirii lui Băltenii, întemeiată și făcută din temelie și închinată metoh mănăstirii Ivir de la Sf. Munte". După 1648, documentele privitoare la schitul Bălteni lipsesc până spre mijlocul secolului XIX. În 1836 biserica a fost reparată de săteni, conform unei inscripții aflată
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
Hrizea Vornic din agoniseala și munca lui, din tinerețe și până la bătrânețe, de la Radul Vv. Și de la toți domnii, până în zilele lui Matei Vel vornic, și le-a dăruit mănăstirii lui Băltenii, întemeiată și făcută din temelie și închinată metoh mănăstirii Ivir de la Sf. Munte". După 1648, documentele privitoare la schitul Bălteni lipsesc până spre mijlocul secolului XIX. În 1836 biserica a fost reparată de săteni, conform unei inscripții aflată pe o piatră din pardoseala naosului și a fost donată tâmpla
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]