34,199 matches
-
se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,25%), cu o minoritate de maghiari (9,12%). Pentru 5,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,09%), dar există și minorități de reformați (8,14%) și romano-catolici (1,4%). Pentru 5,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 3.969 locuitori, dintre care 2.781 români, 941 maghiari, 142 țigani, 92 germani ș.a.
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
douăsprezece guri, o adevărată risipă de bogăție. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Baia de Aramă se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,51%), cu o minoritate de romi (9,98%). Pentru 4,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,85%), cu o minoritate de baptiști (6,64%). Pentru 4,58% din populație, nu este cunoscută
Baia de Aramă () [Corola-website/Science/297209_a_298538]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,51%), cu o minoritate de romi (9,98%). Pentru 4,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,85%), cu o minoritate de baptiști (6,64%). Pentru 4,58% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Baia de Aramă () [Corola-website/Science/297209_a_298538]
-
este un oraș în cantonul Zadar, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%) și ortodocși Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională
Biograd na Moru () [Corola-website/Science/297243_a_298572]
-
2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%) și ortodocși Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Biograd na Moru () [Corola-website/Science/297243_a_298572]
-
Recensământul din noiembrie 2005 a numărat circa 96% din populație. Un raport preliminar a fost eliberat în aprilie 2006, iar rezultatele au fost ponderate pentru a estima pentru 100% din populație. autohtoni alcătuiesc majoritatea pe insulă. Cu toate acestea, există minorități, dintre care cele mai mari sunt cea de britanici, dintre care mulți sunt pensionari. Populația Maltei era în iulie 2011 estimată la 408.000 de locuitori. În 2005, 17% aveau vârsta sub 14 ani, 68% au fost în grupa de
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
În anul 1961 localitatea a fost declarată oraș. Conform recensământului efectuat în 2011 populația orașului Copșa Mică se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (75,07%). Principalele minorități sunt cele de romi (11,16%) și maghiari (8,31%). Pentru 4,96% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,05%), cu minorități de romano-catolici (4,33%), evanghelici-luterani (2,81
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
Majoritatea locuitorilor sunt români (75,07%). Principalele minorități sunt cele de romi (11,16%) și maghiari (8,31%). Pentru 4,96% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,05%), cu minorități de romano-catolici (4,33%), evanghelici-luterani (2,81%), reformați (1,41%), penticostali (1,3%) și baptiști (1,13%). Pentru 4,98% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.170 locuitori, dintre care 785
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
sunt o parte a minorității de naționalitate română din Șerbia. Ei trăiesc în 42 de localități din regiunea Voivodina, iar numărul lor atinge 25 410 de persoane, conform recensământului din 2011. Odată cu garantarea autonomiei în Voivodina, limba română a primit statut oficial împreună cu grafia latină
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
s-au implicat în soluționarea litigiului inițial prin încheierea unor convenții și acorduri reciproce privind românii din RSCS și, respectiv, sârbii și croații din Regatul României. Cu toate că Tratatul de Pace de la Saint-Germain din 10 septembrie 1919 prevedea protectoratul internațional al minorităților din RSCS, aceste clauze nu au fost aplicate în mod constant, fiind înregistrate numeroase abuzuri. Datorită conjuncturii care s-a creat după Primul Război Mondial, mulți preoți, învățători, avocați, medici și funcționari (intelectualitatea), au părăsit Banatul sârbesc, împreună cu multe familii
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
învățători „contractuali”, chemați din România, urmând ca la sfârșitul anului să activeze în acest regim în total 47 de învățători. Protopopul Traian Oprea, din Vârșeț a întocmit cele „24 de plângeri”", expuse public, în care arăta nedreptățile săvârșite față de membrii minorității române: aceștia nu beneficiau de efectele reformei agrare, nefiind împroprietăriți; studenții și elevii care studiau în România nu puteau obține pașapoarte; autoritățile nu aprobau statutele "Asociației Culturale Române" și ale "Asociației Studenților", organizate în scopul dezvoltării intelectuale și spirituale; interdicția
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
Române" și ale "Asociației Studenților", organizate în scopul dezvoltării intelectuale și spirituale; interdicția de a folosi manualele școlare primite din România. Pe 10 februarie 1923 a fost constituit Partidul Român la Alibunar, pentru apărarea drepturilor naționale, sociale și culturale ale minorității române. Dr. Aurel Novac , fost deputat în Parlamentul de la Pesta înainte de război, a fost primul președinte al acestui partid. În martie 1923, Ioan Jianu a fost ales primul deputat în Parlamentul de la Belgrad . În aceași luna a apărut la Panciova
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
au format prin efortul comun al națiunilor și naționalităților din Iugoslavia în Războiul pentru Eliberare Națională (al Doilea Război Mondial) și revoluția socialistă”. Constituțiile Federației Iugoslave, a Republicii Sârbe și, respectiv, a Provinciei Voivodina din 1974, recunoșteau românii că o minoritate națională constituenta a statului, garantându-le ca atare drepturi colective, fapt care se manifestă și prin extinderea dreptului privind uzul oficial al limbii române. De exemplu, articolul 10 al constituției Voivodinei prevedea că limba procedurilor judecătorești era aceea folosită de
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
regional, precum și un numar de alte funcții autonome. Căderea regimului Milosevici în 2000 a creat un climat favorabil reformei în Voivodina. În urma discuțiilor dintre partidele politice, nivelul de autonomie a fost sporit prin intermediul legii Omnibus din 2002. "Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Șerbia", o formă de realizare a autonomiei minoritare în domeniul culturii, învățământului, informării și a uzului oficial al limbii române, îi reprezintă pe toți românii din Șerbia, indiferent de denumirile care li se atribuie (români, rumâni sau
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
Mișcarea Democratică a Românilor din Șerbia din Timoc și Asociația pentru cultura vlahilor-românilor "Ariadnae Filum") au semnat și emis la 10 mai 2004 "Declarația de la Belgrad", prin care și-au exprimat dorința de a înființa un consiliu național comun pentru minoritatea română de la nord și sud de Dunăre. Acesta și-a început activitatea ca reprezentant al românilor din Voivodina și Valea Timocului în septembrie 2005 (înlocuind vechiul consiliu care era format doar din reprezentanți ai românilor din Voivodina), și lucrează prin
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
în septembrie 2005 (înlocuind vechiul consiliu care era format doar din reprezentanți ai românilor din Voivodina), și lucrează prin patru departamente ("Departamentul pentru Informații", "Departamentul pentru Învățământ", "Departamentul pentru cultura" și "Departamentul pentru uzul oficial al limbii"). Partidul politic al minorității românești din Voivodina este Alianță Românilor din Voivodina. Potrivit unui raport al Consiliului Europei din iulie 2007, cunoscători ai limbii române în administrația executivă sârbă se regăsesc în cinci dintre cele 14 ministere și departamente. Vorbitori de limbă în română
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
Dositej Obradović” unde sunt înscriși 107 de elevi. Dinamică elevilor înscriși în clasele cu predare completă în limba română și celor care învață limba română cu elemente ale culturii naționale este pozitivă potrivit raportului întocmit de Consiliul Europei cu privire la situația minorităților din Șerbia. La nivel superior, română poate fi studiată la Facultatea de Filozofie din Novi Sad, în cadrul Departamentului de studii române, Grupul de studiu pentru limba și literatura română și la Facultatea de Filologie din Belgrad, Departamentul pentru limba și
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
circulație internațională, altele decât limba sârbă. Pe 3 martie 1995, din inițiativa unor oameni de cultură din Banatul sârbesc s-a fondat la Begheiți / Torac Societatea ( Română de Etnografie și Folclor din Voivodina, menită să protejeze dreptul la cultura al minorității române în această regiune. Activitatea să se bazează pe organizarea mai multor manifestări culturale, simpozioane. Organizația mai deține o editură și revista "Tradiția", revista cu scop informativ asupra fundației. Din 2004, fundația organizează anual o ceremonie de premiere a realizărilor
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
deține o editură și revista "Tradiția", revista cu scop informativ asupra fundației. Din 2004, fundația organizează anual o ceremonie de premiere a realizărilor deosebite din anul precedent. Uniunea de muzică și cultură românească "Victoria" din Vârșet organizează evenimente culturale pentru minoritatea românească din Voivodina. După aproape trei decenii, maestrul Gheorghe Zamfir a susținut un concert sub auspiciile acestei organizații în orașul Alibunar. Prințe oaspeții care au participat la acest eveniment cultural au fost Ion Macovei, ambasadorul României la Belgrad, consulul general
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
și în limbile și scrierile maghiară, slovaca, română și ruteana, ca și în limbile și scrierile altor naționalități. ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 15) Mass media apare în Voivodina în șapte limbi. Guvernul finanțează parțial ziare și săptămânale în limbile minorităților naționale, între care și săptămânalul "Libertatea" (Panciova). Statistică Consiliului Europei arată că în română apar 6 ziare și 5 reviste, printre care și publicațiile "Tinerețea" (care ține de Libertatea) și "Cuvântul Românesc" (Vârșeț). La nivel audiovizual, mass media românească este
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
zi. Postul de radio poate fi ascultat și în direct pe Internet www.rtvvictoria.info. În anul 2008, asociația românească "Victoria", ce înființase deja postul de radio cu același nume, a obținut și licența pentru un post de televiziune dedicat minorității românești din Șerbia. În luna martie anul 2009 a început transmisia programului românesc. Aceasta televiziune emite și programe în limba sârbă conform legislației agenției de radiodifuziune din Șerbia, care prevede că posturile de televiziune dedicate unei minorități naționale din Șerbia
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
de televiziune dedicat minorității românești din Șerbia. În luna martie anul 2009 a început transmisia programului românesc. Aceasta televiziune emite și programe în limba sârbă conform legislației agenției de radiodifuziune din Șerbia, care prevede că posturile de televiziune dedicate unei minorități naționale din Șerbia sunt obligate să transmită programul informativ și în limba poporului majoritar. Aceste mijloace electronice de informare, Radio și Televiziunea "Victoria", sunt înființate de Asociația Românească "Victoria". Asociația a fost creată în anul 2006 de către tinerii intelectuali din
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
la articolul 8 este prevăzut că în Republică Șerbia în uz oficial este limba sârbă și alfabetul chirilic, iar grafia latină în modul prevăzut de lege. Pe lângă această, dispoziția articolului 8/2 precizează că pe teritoriul Republicii Șerbia unde trăiesc minorități naționale, în uz oficial concomitent cu limba sârbă sunt și limbile și grafiile acestora, în modul stabilit de lege. În Statutul Provinciei Autonome Voivodina ("Buletinul oficial al PAV", nr. 17/91) la articolul 6 este prevăzut că în activitatea organelor
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
Alibunar, Biserica Albă, Zitiste, Becicherecul Mare, Kovăcița, Cuvin, Plandiște și Secanj. În comuna Vârșeț română este oficială doar în localitățile Voivodinț, Marcovăț, Straja, Jamu Mic, Srediștea Mică, Mesici, Jablanka, Sălcița, Râtișor, Oreșaț și Coștei. Secretariatului Provincial pentru Reglementări, Administrație și Minoritățile Naționale se ocupă, prin serviciile și departamentele sale, de colectarea și analizarea datelor privind exercitarea drepturilor minorităților naționale în domeniul culturii, învățământului, informării, uzului oficial al limbii și alfabetelor și aplicarea reglementărilor care stipulează acestea. "Buletinul oficial al Provinciei Autonome
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
doar în localitățile Voivodinț, Marcovăț, Straja, Jamu Mic, Srediștea Mică, Mesici, Jablanka, Sălcița, Râtișor, Oreșaț și Coștei. Secretariatului Provincial pentru Reglementări, Administrație și Minoritățile Naționale se ocupă, prin serviciile și departamentele sale, de colectarea și analizarea datelor privind exercitarea drepturilor minorităților naționale în domeniul culturii, învățământului, informării, uzului oficial al limbii și alfabetelor și aplicarea reglementărilor care stipulează acestea. "Buletinul oficial al Provinciei Autonome Voivodina" se publică, pe lângă limba sârbă, în limbile maghiară, slovaca, română și ruteana, si grafiile acestora. Adunarea
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]